BusinessMagazin

Tag: stomatologie

  • Ofensiva luxului în stomatologie

    Serviciile medicale private au înregistrat plusuri anuale de două cifre pe parcursul ultimilor ani, fiind campioane ale creşterilor. Nici sănătatea orală nu face excepţie, iar afacerile din stomatologie au înflorit pe segmentul serviciilor de lux. Un motor de creştere al segmentului îl constituie străinii care vin în România, unde plătesc chiar cu 70% mai puţin decât în clinicile din ţările vestice, pentru tratamente stomatologice sau estetică dentară.

    Românii nu pun aşa mare preţ pe sănătatea orală cum o fac vest-europenii. Conform celui mai recent studiu al GSK Consumer Healthcare, consumul de pastă de dinţi este, în medie, de 1,5 tuburi pe an de persoană. Pe de altă parte, România a început de câţiva ani să îşi facă loc pe harta turismului medical, străinii preferând să plătească sume chiar cu 70% mai mici în clinicile româneşti cu servicii la nivel occidental. 

    Pacienţii clincilor private, atât străini, cât şi români, plătesc sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru rezolvarea problemelor stomatologice sau îmbunătăţirea aspectului dinţilor.

    „Făcând o paralelă cu ceea ce spunea Picasso, «inspiraţia există, dar trebuie să te găsească lucrând», am primit oportunităţile deschise de contextul economic mondial pregătiţi să arătăm că profesionalismul nu are graniţe”, declară Mariana Velisarato, director executiv al clinicii stomatologice DentalMed. Diferenţele semnificative de preţ faţă de ţările de origine au determinat pacienţi din ţări ca Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda să descopere servicii cel puţin la fel de performante în clinici din Ungaria, Cehia, Polonia. Adăugarea României pe harta serviciilor medicale competitive a venit mai târziu, prejudecăţile faţă de spaţiul estic european contribuind semnificativ la această întârziere, mai spune directorul executiv al DentalMed.

    Şi în cadrul clinicii pe care o conduce, ponderea pacieţilor străini a cunoscut un trend crescător şi estimează că tendinţa se va menţine în perioada următoare. Pe de altă parte, se observă şi la nivel local o creştere a preocupării pacienţilor de a merge la stomatolog, atât pentru consultaţii periodice, cât şi pentru tratamente profilactice sau reconstructive. Cu toate acestea, există încă probleme generate de lipsa informării corecte sau de incapacitatea de a înţelege efectele negative pe care le are un tratament realizat incorect, semnalează Oana Taban, fondatoare şi CEO al Dent Estet, cea mai mare companie din piaţa de servicii stomatologice private. „Mă bucur să văd că există un interes tot mai mare pentru servicii stomatologice complete, realizate la standarde de calitate. Pacienţii sunt mult mai atenţi la investiţia pe care o fac în sănătatea lor dentară”, declară Oana Taban. 

    În ceea ce ţine de turismul dentar, CEO‑ul Dent Estet spune că România poate deveni o piaţă competitivă pe acest segment, însă este esenţial să nu existe concurenţă neloială, iar brandul de ţară să devină mai puternic. „Cu toate acestea, numărul turiştilor dentari creşte anual cu 15-20%, ceea ce înseamnă că şi gradul de încredere în serviciile pe care le oferim este tot mai mare”, mai spune Oana Taban. Conform aşteptărilor, turismul medical se va estompa însă pe termen lung, dar are un potenţial enorm de creştere pe termen scurt şi mediu, este de părere Claudiu Lupaşcu, proprietar al clinicii LLL Dental, afacere de familie înfiinţată în urmă cu peste două decenii. „Turiştii sunt atraşi de calitatea serviciilor şi de preţurile mici în comparaţie cu cele din alte ţări europene. Pentru aceleaşi servicii, preţurile de la noi din ţară pot fi cu 70% mai mici decât în alte ţări. Diferenţa o face forţa de muncă”, mai spune proprietarul clinicii LLL Dental.

    În medicina dentară românească, cele mai uzuale intervenţii sunt pentru tratarea cariilor, iar la polul opus, din punctul de vedere al obiceiurilor, se plasează ţările nordice, unde cele mai frecvente intervenţii sunt de natură profilactică. Totuşi, în clinicile dentare private româneşti se realizează cu precădere servicii de implantologie, tratamente ale bolii parodontale, cât şi estetică dentară. „Numărul tratamentelor complexe de reconstrucţii dentare şi a celor cu faţete dentare a crescut cu mai bine de 30% faţă de anul 2015, ceea ce prefigurează o creştere semnificativă şi în următoarea perioadă”, spune Oana Taban. Şi în cadrul DentalMed, cele mai solicitate servicii au fost cele de implant dentar, tratament pentru paradontoză sau tratamente chirurgicale „one stage surgery” – care înseamnă reunirea fazelor chirurgicale de tratament într-o singură şedinţă operatorie, spune Mariana Velisarato. Suita acestora este completată de tratamente de estetică dentară, cum ar fi faţete sau coroane din zirconiu, „pentru care pacienţii au un apetit din ce în ce mai mare”, adaugă reprezentanta DentalMed. În cadrul LLL Dental, cele mai solicitate servicii stomatologice sunt cele de implantologie, urmate îndeaproape de estetică dentară şi parodontologie.

    În Capitală sunt concentrate majoritatea clinicilor dentare private, unde se regăsesc patru dintre cele mai mari firme de profil, restul aflându-se cu precădere în Piteşti, Timişoara, Constanţa, Bacău sau Târgu-Mureş. Cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro înregistrată la sfârşitul anului anterior şi un profit de circa 10% din încasări, Dent Estet este liderul pieţei de profil; conform estimărilor, valoarea totală a acestui segment este de aproximativ 100 de milioane de euro. Conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, veniturile cumulate ale celor mai mari trei firme depăşesc 10 milioane de euro, Dent Estet fiind urmat de DentalMed şi Medical Tours Company.

    Anul acesta reţeaua de clinici Dent Estet, care cuprinde în total nouă clinici, una în Timişoara şi restul în Bucureşti, a trecut printr-o schimbare de acţionariat. Astfel, 60% dintre acţiuni au intrat în portofoliul MedLife – cel mai mare operator local de servicii medicale private –, 40% fiind deţinute în continuare de Oana Taban, CEO şi fondator al afacerii. Ea a preluat şi managementul diviziei de servicii stomatologie a MedLife. Clinicile grupului au, în general, între cinci şi opt cabinete stomatologice, ceea ce duce la un total de 45 de cabinete dentare în cele nouă clinici, în care lucrează 80 de medici specializaţi în toate ramurile medicinei dentare. Clinicile au suprafeţe ce variază între 200 şi 1.000 de metri pătraţi, iar două centre ale reţelei sunt dedicate exclusiv echipamentelor de suport, care însumează 400 de metri pătraţi. Anul acesta, cele mai mari investiţii ale grupului – care au depăşit suma de 350.000 de euro – au fost direcţionate către Future Smile Studio, un centru de diagnostic 3D şi configurare digitală a zâmbetului, dar şi către laboratorul de tehnică dentară Aspen. „Anul acesta ne vom atinge obiectivele de creştere şi cifra de afaceri va depăşi 6 milioane de euro”, precizează Oana Taban, referindu-se la spaţiile Dent Estet. 

  • Implanturile dentare generează 70% din veniturile clinicilor de stomatologie

    România este una dintre cele mai populare destinaţii europene pentru turismul medical, pe loc fruntaş în topul celor mai căutate specializări fiind stomatologia. Asta deşi, paradoxal, românii sunt codaşii Europei în ceea ce priveşte îngrijirea şi igiena dentară. „Piaţa stomatologică din România este în continuă creştere, fiind aleasă de mulţi pacienţi din străinatate atât pentru profesionalismul medicilor români, cât şi pentru preţurile mai scăzute decât în multe alte ţări”, a declarat dr. Bogdan Acatrinei, medic stomatolog în cadrul clinicii  Superdent 92, cu ocazia primului Congres Internaţional de Implantologie Dentară, organizat în România, la finalul acestei luni.

    În aceste condiţii, a mai spus dr. Acatrinei, aproximativ 70% din venitul total al clinicilor pentru adulţi este generat de implantologie şi partea de estetică dentară, ortodonţia înregistrând venituri de 80% în linia dedicată adolescenţilor. Cifrele vin însă într-un context îngrijorător – ţara noastră este codaşa Europei în ceea ce priveşte îngrijirea orală. Mai bine de jumătate dintre romîni (66%) nu merg nici măcar o dată pe an la dentist, în comparatie cu olandezii, spre exemplu, îşi fac un control stomatologic cel puţin o dată pe an în procent de 83%.

    Mai mult decât atât, românii se clasează pe ultimele locuri şi la consumul de pastă de dinţi pe cap de locuitor – mai puţin de două tuburi pe an. Studiile mai arată că aproape 20% dintre români nu se spală pe dinţi nici macăr o dată pe zi.

  • Peste 100 de locuri de muncă sunt disponibile celor cu pregătire în domeniul medical

    Potrivit unui studiu Bestjobs.eu, mai multe companii din România şi din străinătate au “pus la bătaie” peste 100 de joburi destinate celor cu pregătire în domeniul medical: doctori, asistenţi, farmacişti sau reprezentanţi medical.
     
    Momentan pe Bestjobs.eu sunt înscrişi 24.407 medici, 56.851 asistenţi medicali, 1.483 asistenţi stomatologie, 9.835 farmacişti, respectiv 1.696 asistenţi farmacişti, 22.665 reprezentanţi medicali şi 1.415 reprezentanţi vânzări în domeniul farma/medical.

    Din totalul de 24.407 medici, 5.607 sunt medici stomatologi, 1.267 optometrişti, 188 medici laborator, 110 medici de medicina muncii, 66 medici ORL,  iar restul de 17.169, medici de diferite specializări.

    Cei mai mulţi angajatori recrutează la ora actuală asistenţi medicali (existând 26 anunţuri postate pe România, respectiv 13 pe străinătate, pentru aproximativ 200 de candidaţi), medici generalişti (13 anunţuri pentru aproximativ 100 cadre medicale), medici veterinari (15 anunţuri de recrutare), asistenţi stomatologie (13 anunţuri), kinetoterapeuţi (8 anunţuri de recrutare), optometrişti (7 anunţuri), medici stomatologi (6 anunţuri), asistenţi farmacie (4 anunţuri), medici de laborator (3 anunţuri), nutriţionişti (2 anunţuri).

    Principalii angajatori în România sunt: Sanador (Bucureşti), MedLife (Bucureşti, Timişoara, Constanţa), Farmacia Dona (Bucureşti, Iaşi, Lupeni, Vulcan, Câmpulung, Drăgăşani, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina), Farmaciile Catena (Piatra Neamţ, Bârlad, Suceava, Târgu Neamţ, Iaşi, Huşi, Fălticeni, Dorohoi, Rădăuţi, Siret, Ploieşti, Galaţi, Bucureşti, Timişoara, Tomeşti, Tulcea, Constanţa), Secom (Sibiu).

    Sunt firme care recrutează şi în străinătate: Medizinisches Versogungszentrum Dreilaender-Eck GmbH caută pentru policlinici şi cabinete medicale proprii din Leipzig şi Magdeburg medici specialişti şi rezidenţi în special pe: medicină generală şi internă, pediatrie, ORL, ginecologie, oftalmologie, dermatologie şi venerologie.

    Franţa este o ţară ofertantă din punct de vedere al joburilor pentru cadrele medicale, căutându-se preponderent: medici oftalmologi (Paris), medici dentişti (Rouen, Paris, Lion), medici generalişti (Paris), medici specialişti anestezie şi terapie intensivă (regiunea Nord Pas de Calais).

    Am Global Medica Recruitment recrutează medici dermatologi pentru Suedia (Stockholm) şi medici şi asistente pentru Germania (în special pentru Munich). Tot pentru spitalele şi centrele medicale din Germania recrutează şi LR Mediconsult, medici rezidenţi şi specialişti (medicină internă, anestezie, ginecologie, oftalmologie, neurologie, psihiatrie).
    Medicarrera recrutează medici pentru Suedia, Norvegia, Danemarca (în special medici psihiatri şi radiologi).

    PCQ Recruitment caută asistenţi medicali pentru Scoţia (Edinburgh, Glasgow), Belfast şi Dublin (promiţând un salariu de 3.000 euro/lună), Acqua Dolce recrutează pentru Tallinn şi Belfast iar General Group Career pentru Leeds.

  • Peste 100 de locuri de muncă sunt disponibile celor cu pregătire în domeniul medical

    Potrivit unui studiu Bestjobs.eu, mai multe companii din România şi din străinătate au “pus la bătaie” peste 100 de joburi destinate celor cu pregătire în domeniul medical: doctori, asistenţi, farmacişti sau reprezentanţi medical.
     
    Momentan pe Bestjobs.eu sunt înscrişi 24.407 medici, 56.851 asistenţi medicali, 1.483 asistenţi stomatologie, 9.835 farmacişti, respectiv 1.696 asistenţi farmacişti, 22.665 reprezentanţi medicali şi 1.415 reprezentanţi vânzări în domeniul farma/medical.

    Din totalul de 24.407 medici, 5.607 sunt medici stomatologi, 1.267 optometrişti, 188 medici laborator, 110 medici de medicina muncii, 66 medici ORL,  iar restul de 17.169, medici de diferite specializări.

    Cei mai mulţi angajatori recrutează la ora actuală asistenţi medicali (existând 26 anunţuri postate pe România, respectiv 13 pe străinătate, pentru aproximativ 200 de candidaţi), medici generalişti (13 anunţuri pentru aproximativ 100 cadre medicale), medici veterinari (15 anunţuri de recrutare), asistenţi stomatologie (13 anunţuri), kinetoterapeuţi (8 anunţuri de recrutare), optometrişti (7 anunţuri), medici stomatologi (6 anunţuri), asistenţi farmacie (4 anunţuri), medici de laborator (3 anunţuri), nutriţionişti (2 anunţuri).

    Principalii angajatori în România sunt: Sanador (Bucureşti), MedLife (Bucureşti, Timişoara, Constanţa), Farmacia Dona (Bucureşti, Iaşi, Lupeni, Vulcan, Câmpulung, Drăgăşani, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina), Farmaciile Catena (Piatra Neamţ, Bârlad, Suceava, Târgu Neamţ, Iaşi, Huşi, Fălticeni, Dorohoi, Rădăuţi, Siret, Ploieşti, Galaţi, Bucureşti, Timişoara, Tomeşti, Tulcea, Constanţa), Secom (Sibiu).

    Sunt firme care recrutează şi în străinătate: Medizinisches Versogungszentrum Dreilaender-Eck GmbH caută pentru policlinici şi cabinete medicale proprii din Leipzig şi Magdeburg medici specialişti şi rezidenţi în special pe: medicină generală şi internă, pediatrie, ORL, ginecologie, oftalmologie, dermatologie şi venerologie.

    Franţa este o ţară ofertantă din punct de vedere al joburilor pentru cadrele medicale, căutându-se preponderent: medici oftalmologi (Paris), medici dentişti (Rouen, Paris, Lion), medici generalişti (Paris), medici specialişti anestezie şi terapie intensivă (regiunea Nord Pas de Calais).

    Am Global Medica Recruitment recrutează medici dermatologi pentru Suedia (Stockholm) şi medici şi asistente pentru Germania (în special pentru Munich). Tot pentru spitalele şi centrele medicale din Germania recrutează şi LR Mediconsult, medici rezidenţi şi specialişti (medicină internă, anestezie, ginecologie, oftalmologie, neurologie, psihiatrie).
    Medicarrera recrutează medici pentru Suedia, Norvegia, Danemarca (în special medici psihiatri şi radiologi).

    PCQ Recruitment caută asistenţi medicali pentru Scoţia (Edinburgh, Glasgow), Belfast şi Dublin (promiţând un salariu de 3.000 euro/lună), Acqua Dolce recrutează pentru Tallinn şi Belfast iar General Group Career pentru Leeds.

  • Povestea Lupului de pe Wall Street: cum a ajuns de la vânzător de îngheţată la o avere de zeci de milioane de dolari


    Aşa că a renunţat la studii şi, după mai multe afaceri nereuşite (a încercat de pildă să vândă carne şi fructe de mare), a fost angajat în cadrul firmei de brokeraj L.F. Rothschild. A prins gustul tranzacţionării de titluri de valoare şi, după câţiva ani de muncă în cadrul mai multor firme de brokeraj, şi-a perfecţionat abilităţile în domeniu. A şi câştigat suficienţi bani pentru a-şi porni propria firmă, Stratton Oakmont, unde a angajat mai mulţi prieteni din copilărie în poziţii de management.

    De exemplu la conducerea diviziei de corporate finance i-a angajat pe Andrew şi Kenny Greene, iar Daniel Porush a fost numit partener junior. Iar tatăl, Max Belfort, a primit funcţia de CFO al firmei. În firmă se practica schema de trading cunoscută drept „pump and dump„, prin care este influenţată creşterea preţului unei acţiuni pe baza unor declaraţii sau recomandări înşelătoare sau exagerate în urma căreia autorii schemei îşi vând partea de acţiuni la preţul astfel creat, iar victimele pierd mare parte din investiţie. Oakmont a devenit astfel una dintre cele mai mari şi influente firme de brokeraj din lume.

    Belfort a creat şi un cult în care angajaţii firmei concurau nu doar pentru cât de mulţi bani câştigau, ci şi cât de mult puteau să cheltuiască. Faptul că majoritatea erau tineri a condus şi la un comportament dezechilibrat, de pildă consumul de droguri, jocurile de noroc şi prostituţia. Pe măsură ce influenţa lui Belfort a crescut, el a finanţat fondarea altor firme de brokeraj, iar capacitatea lui Belfort de a influenţa preţul de vânzare al acţiunilor a crescut. În timp Belfort a investit şi în companii precum Dollar Time Group şi Steve Madden Shoes. Abilitatea lui de a manipula preţurile acţiunilor i-a dus la profituri uriaşe, cel mai relevent exemplu fiind listarea bursieră a companiei Steve Madden Shoes, din care Jordan a câştigat 20 de milioane de dolari în mai puţin de trei minute.

    Pe măsură ce Stratton Oakmont a continuat să se extindă, Belfort şi-a ascuns câştigurile într-o bancă din Elveţia. Averea şi influenţa Stratton Oakmont creşteau în mod direct proporţional cu suspiciunile autorităţilor, iar o investigaţie îndelungă a adus acuzaţii împotrivia firmei şi a lui Belford. S-a ajuns la o înţelegere în care el a renunţat la conducerea Stratton Oakmont, vânzând partea lui din companie lui Daniel Porush. La scurt timp după vânzare, Belfort a intrat sub investigaţia FBI pentru spălare de bani.

    FBI l-a acuzat de fraudă şi spălare de bani, pentru care a fost condamnat la patru ani de închisoare şi o amendă de 110 milioane de dolari. A fost închis timp de 22 de luni, iar în acest timp a dezvoltat o pasiune pentru scris. În 2008, Jordan Belfort şi-a publicat autobiografia sub titlul „Lupul de pe Wall Street„. Anul următor, a lansat cel de-al doilea volum, „Prinderea lupului de pe Wall Street„, în care a detaliat viaţa lui de după arest. Astăzi, Belfort trăieşte în Los Angeles, California, în apropierea celor doi copii. Are propria companie, care organizează traininguri de vânzări şi cursuri motivaţionale.

     

  • Trei antreprenori români au investit 300.000 de euro într-o clinică stomatologică

    Trei antreprenori români au deschis Dental Medical, o clinică stomatologică utilată cu echipamente de ultimă generaţie, în urma unei investiţii care a depăşit 300.000 de euro.

    Ei au implementat în planul de funcţionare al clinicii un concept nou în România, stomatologia interdisciplinară, în care medicii de top ai Dental Medical, implicaţi în tratamentul general al pacienţilor, evaluează în echipă şi decid, de comun acord, toate intervenţiile ulterioare.

    Cei trei specialişti, Răzvan Daraban, antreprenor şi doctor în ştiinţe economice cu experienţă vastă în coordonarea proiectelor medicale, Virgil Pop, inginer-antreprenor cu 10 ani de experienţă în managementul clinicilor stomatologice, şi Anca Temelcea, doctor în ştiinţe medicale şi lector la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, au creat pentru această clinică strategii de reducere a timpilor alocaţi tratamentelor, precum şi a perioadei de aşteptare pentru fiecare client, la sub cinci minute.

    “Noi ne diferenţiem de un cabinet obişnuit prin faptul că oferim servicii stomatologice integrate. Avem un centru de radiologie în care am investit 70.000 de euro pentru ca pacienţii să nu fie nevoiţi să facă drumuri în plus. Pacientul este preluat de către unul din cei doi medici coordonatori care stabileşte, de principiu, planul de tratament. În toate etapele terapiilor stomatologice, medicii implicaţi în tratamentul general al unui pacient discută şi decid asupra evouţiei ulterioare. Timpul pe care pacientul îl va petrece în cabinetul nostru stomatologic se reduce la jumătate”, explică Virgil Pop.

    „Cabinetele sunt gândite să respecte un regim strict aseptic. Din camera de sterilizare se intră direct în fiecare cabinet, fără să se treacă prin zonele de aşteptare, aspect ignorat de majoritatea celorlaltor clinici şi cabinete. Avem propriul aparat de sterilizare a instrumentelor, pentru a avea garanţia că procesul de dezinfectare respectă cele mai stricte norme”,  spune şi Răzvan Daraban.

  • MedLife a cumpărat pachetul majoritar din grupul de firme DENT ESTET

    MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private din România, anunţă demararea unui nou parteneriat de amploare, ca urmare a achiziţiei pachetului majoritar din cadrul grupului de firme DENT ESTET. La ora actuală, DENT ESTET reprezintă cel mai mare operator de servicii stomatologice din România, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi din punct de vedere al numărului de unităţi, grupul reunind 7 clinici în Bucureşti şi în ţară.

    DENT ESTET a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane euro, iar pentru 2016 şi-a bugetat o creştere de 20%.

    “DENT ESTET, reprezintă unul dintre puţinele business-uri de nişă din România care a avut încă de la început o strategie de business bine definită în ceea ce priveşte dezvoltarea şi extinderea companiei, înregistrând şi o creştere constantă de la an la an. În următoarea perioadă ţintim să extindem grupul de clinici DENT ESTET cu cel puţin 1-2 unităţi noi în fiecare an, stomatologia urmând să devină una dintre cele şase divizii de business din cadrul MedLife, alături de hyperclinici, laboratoare, spitale, maternităti şi farmacii”, a spus Mihai Marcu, Preşedinte CA MedLife.

    Ca urmare a finalizării acestei tranzacţii, Oana Taban, fondator şi managing partner al grupului DENT ESTET, va păstra integral atribuţiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi extidere a reţelei DENT ESTET. De asemenea, Oana Taban va prelua inclusiv managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife.

    Achiziţionarea grupului de clinici DENT ESTET, ar reprezenta cea de-a 10 tranzacţia derulată de grupul MedLife, primele nouă fiind încheiate. Tranzacţia este în curs de avizare de Consiliul Concurenţei – o procedură standard care se va extinde pe parcursul următoarelor luni.

    MedLife a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri cumulată de 101,5 milioane euro, şi estimează că, în 2016, va înregistra o creştere de 30%.

    MedLife activează pe piaţa din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piaţa locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternităţi, laboratoare şi farmacii. În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 16 Hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj.
     

  • Reţeta câştigătoare pentru cei peste 1.000 de tineri care îşi iau an de an licenţa în stomatologie

    “Nu suntem şcoliţi să vedem care este rentabilitatea unui act medical, cât timp trebuie să îi aloci, care este marja de câştig sau cu ce cantitate de materiale să lucrezi“, descrie medicul stomatolog Anca Vereanu câteva dintre slăbiciunile profesiei sale, care lasă cu greu loc şi de altceva – indiferent că vorbim despre familie, despre predarea de cursuri studenţilor sau despre managementul propriului cabinet.

    Anca Vereanu are în prezent o clinică de stomatologie, axată pe oferirea de servicii premium, unde lucrează cot la cot cu şapte angajaţi şi cu care estimează că va ajunge la venituri de 250.000 de euro.

    Drumul până aici a fost însă lung: după absolvirea facultăţii, în 1997, Anca Vereanu s-a angajat ca preparator universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila, la catedra de implantologie orală. Ulterior, s-a angajat la Spitalul Militar, unde a început să îşi practice meseria, specializându-se în chirurgie, sub ghidarea altor medici. Şansa de a realiza primele operaţii dentare singură a venit însă în 2003, odată cu deschiderea propriului cabinet în demisolul casei sale, când avea 35 de ani: „Începusem să lucrez mai mult de 12 ore pe zi în Spitalul Miliar şi ştiam să fac orice, nu mai erau semne de întrebare în profesie“.

    A investit în cabinet circa 50.000 de dolari, dintre care 20.000 au fost fonduri proprii, iar restul a fost un împrumut de la firma care a acceptat să ofere aparatura în sistem de leasing, urmând să plătească datoria în rate lunare de câte 500 de dolari.

    „Primul şoc a fost că, deşi aveam foarte mulţi pacienţi la Spitalul Militar, foarte puţini au urmat-o în cabinetul privat.“ A început astfel să se promoveze în rândul prietenilor: „Orice afacere începe cu cunoştinţele – dacă ei te plac, te ajută, dacă nu, nu vine nimeni“. După patru ani, interval în care a angajat şi o fostă studentă să lucreze alături de ea şi a început să aducă săptămânal şi un medic care să ofere servicii de ortodonţie, a simţit nevoia extinderii.

    Aceasta nu a venit atât de uşor, principalul motiv fiind găsirea spaţiului potrivit pentru clinica la care visa: trei camere pentru cabinet, una pentru sterilizare, un birou, o recepţie mare, care să îi permită să ţină şi cursuri pentru tinerii chirurgi.  A deschis clinica Dr. Vereanu în 2010, după doi ani în care a căutat locul ideal şi alte nouă luni petrecute cu amenajarea şi dotarea cu aparatură, în care a investit mai mult de 300.000 de euro.

    Pe lângă aparatura necesară serviciilor medicale, o parte din bani s-au dus şi în direcţia dotării sălii de recepţie cu un tavan cu videoproiector şi camere de filmat HD în cabinet, cu scopul de a ţine periodic cursuri de chirurgie tip „live surgery“ pentru 10-12 medici.

    Chiar dacă majoritatea pacienţilor ei sunt din zona premium, Vereanu a observat că vin totuşi în clinica sa şi cei cu limitări financiare care optează pentru servicii mai scumpe pe care le plătesc în rate.

    Pentru cel mai costisitor din serviciile stomatologice, implantul, preţul variază în funcţie de materialele folosite, iar în clinica lui Vereanu ajunge la 1.200-1.300 de euro. „Sunt clinici şi cabinete care lucrează cu 500-600 de euro, dar cu alte materiale.“ În plus, în preţul produsului medical este inclusă şi manopera doctorului, cine este el, câte manevre a făcut, cât de bun şi de riguros este în domeniu.

    Chiar dacă iniţial prefera să facă totul, în timp a învăţat să delege activităţile din clinică. De anul acesta, a angajat un office manager, pe seama creşterii businessului. „Sunt un manager în teorie, dar în practică nu îmi iese foarte bine.“ A angajat la începutul anului un consultant financiar pentru că a realizat că munceşte foarte mult, iar profitul nu era proporţional cu efortul depus. A învăţat astfel să calculeze costul fiecărei lucrări făcute în cabinet, ce rentabilitate are, de câte materiale este nevoie, care este eficienţa lucrului făcut. L-a promovat apoi pe poziţia de office manager, în ideea de a se concentra exclusiv pe pacienţi, nu şi pe programul asistentelor, sau pe alte operaţiuni administrative.

    Astfel, reuşeşte să aloce timpul necesar cursurilor de implantologie pe care le ţine în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila. Acolo, se loveşte de paradoxul dat de problemele financiare ale facultăţii. Spre exemplu, Comunitatea Europeană obligă studenţii să lucreze pe fantome (capete de plastic cu diferite mulaje cu patologii pe care pot lucra – n.r.), extrem de scumpe şi pe care facultatea nu îşi permite să le cumpere. La München, de pildă, fiecare student are fantoma lui pe care exersează diverse tipuri de tratamente şi după care este evaluat la final de semestru. Asistenţii universitari încearcă astfel propriile demersuri prin care să eficientizeze studiul din facultate. Spre exemplu, ea a cumpărat un televizor cu diagonală mare la Spitalul Militar, unde ţine stagiile. Costul de 3.000 de lei al televizorului a fost finanţat de Societatea de Implantologie, unde Vereanu este trezorier. „Nu putem ţine un stagiu în secolul nostru cu mulaje din ghips.“

    În ceea ce priveşte practica, alternativa autohtonă pentru studenţi este angajarea direct după facultate în cabinete periferice, unde ei învaţă direct pe pacienţi.

    „Dacă la medicină generală baza materială sunt spitalele din oraş, la stomatologie baza materială este a facultăţii. Astfel, după ce îşi termină studiile, majoritatea tinerilor absolvenţi se angajează în cabinete periferice, unde câştigă experienţă tot pe pacienţi“. Unii dintre ei aleg să îşi deschidă propriile cabinete, chiar la scurt timp după absolvire: „Nu mai aşteaptă până la 35 de ani să deschidă un cabinet, îşi deschid la 28 şi la 26, când nu sunt destul de experimentaţi“.

    Piaţa serviciilor stomatologice se ridică la 100 milioane de euro în fiecare an, însă este un segment extrem de frag-men-tat, cea mai mare companie îndreptându-se spre 4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. An de an, circa 1.000 de proaspăt absolvenţi de medicină dentară încearcă să intre în circuitul practicienilor de succes în stomatologie.

  • Povestea Lupului de pe Wall Street: cum a ajuns de la vânzător de îngheţată la o avere de zeci de milioane de dolari


    Aşa că a renunţat la studii şi, după mai multe afaceri nereuşite (a încercat de pildă să vândă carne şi fructe de mare), a fost angajat în cadrul firmei de brokeraj L.F. Rothschild. A prins gustul tranzacţionării de titluri de valoare şi, după câţiva ani de muncă în cadrul mai multor firme de brokeraj, şi-a perfecţionat abilităţile în domeniu. A şi câştigat suficienţi bani pentru a-şi porni propria firmă, Stratton Oakmont, unde a angajat mai mulţi prieteni din copilărie în poziţii de management.

    De exemplu la conducerea diviziei de corporate finance i-a angajat pe Andrew şi Kenny Greene, iar Daniel Porush a fost numit partener junior. Iar tatăl, Max Belfort, a primit funcţia de CFO al firmei. În firmă se practica schema de trading cunoscută drept „pump and dump„, prin care este influenţată creşterea preţului unei acţiuni pe baza unor declaraţii sau recomandări înşelătoare sau exagerate în urma căreia autorii schemei îşi vând partea de acţiuni la preţul astfel creat, iar victimele pierd mare parte din investiţie. Oakmont a devenit astfel una dintre cele mai mari şi influente firme de brokeraj din lume.

    Belfort a creat şi un cult în care angajaţii firmei concurau nu doar pentru cât de mulţi bani câştigau, ci şi cât de mult puteau să cheltuiască. Faptul că majoritatea erau tineri a condus şi la un comportament dezechilibrat, de pildă consumul de droguri, jocurile de noroc şi prostituţia. Pe măsură ce influenţa lui Belfort a crescut, el a finanţat fondarea altor firme de brokeraj, iar capacitatea lui Belfort de a influenţa preţul de vânzare al acţiunilor a crescut. În timp Belfort a investit şi în companii precum Dollar Time Group şi Steve Madden Shoes. Abilitatea lui de a manipula preţurile acţiunilor i-a dus la profituri uriaşe, cel mai relevent exemplu fiind listarea bursieră a companiei Steve Madden Shoes, din care Jordan a câştigat 20 de milioane de dolari în mai puţin de trei minute.

    Pe măsură ce Stratton Oakmont a continuat să se extindă, Belfort şi-a ascuns câştigurile într-o bancă din Elveţia. Averea şi influenţa Stratton Oakmont creşteau în mod direct proporţional cu suspiciunile autorităţilor, iar o investigaţie îndelungă a adus acuzaţii împotrivia firmei şi a lui Belford. S-a ajuns la o înţelegere în care el a renunţat la conducerea Stratton Oakmont, vânzând partea lui din companie lui Daniel Porush. La scurt timp după vânzare, Belfort a intrat sub investigaţia FBI pentru spălare de bani.

    FBI l-a acuzat de fraudă şi spălare de bani, pentru care a fost condamnat la patru ani de închisoare şi o amendă de 110 milioane de dolari. A fost închis timp de 22 de luni, iar în acest timp a dezvoltat o pasiune pentru scris. În 2008, Jordan Belfort şi-a publicat autobiografia sub titlul „Lupul de pe Wall Street„. Anul următor, a lansat cel de-al doilea volum, „Prinderea lupului de pe Wall Street„, în care a detaliat viaţa lui de după arest. Astăzi, Belfort trăieşte în Los Angeles, California, în apropierea celor doi copii. Are propria companie, care organizează traininguri de vânzări şi cursuri motivaţionale.

     

  • Grapini: Impozitul forfetar nu este o supraimpozitare, l-au cerut şi afaceriştii din alte domenii

     “Nu este un impozit în plus (impozitul forfetar – n.r.), nu vor mai plăti impozitul de 16% pe profit sau 3% pe cifra de afaceri, vor avea profitul pe care pot să-l reinvestească, vor lua dividendele, care merg în sistemul de impozitare normal, ca la toată lumea. (…) Cei care au înţeles ce înseamnă tot presează să se aplice. Am solicitări chiar şi de la alte coduri CAEN să introducem acest impozit, de la cabinetele stomatologice sau cele de avocatură”, a afirmat joi Grapini.

    Ea a arătat că dacă o firmă vizată de impozitul forfetar are şi alte activităţi în afară de codurile CAEN incluse în proiectul de lege, care sunt evidenţiate separat în contabilitate, pentru acelea se va plăti impozitul de 3% pe cifra de afaceri.

    Impozitul forfetar se va plăti trimestrial, astfel că o pensiune care are de plătit spre exemplu 5.000 de lei pe an, va împărţi această sumă la patru, plătind eşalonat pe fiecare trimestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro