Tag: stiinte

  • Tânăra antreprenoare care şi-a aşezat produsele alături de branduri ca Gucci, Prada sau Oscar de la Renta

    Am avut norocul să mi se insufle antreprenoriatul din familie, nu m-am gândit niciodată să lucrez pentru altcineva. De pe la 19 ani tatăl meu mi-a oferit responsabilităţi în firma sa chiar şi în ceea ce priveşte managerierea oamenilor. Nu ştiam foarte clar ce presupune antreprenoriatul, dar îmi plăcea ideea şi ştiam că asta o să fac în viitor“, spune Alina Cîrstea despre decizia sa de a urma acest drum. A fost mereu pasionată de modă, însă ideea unei afaceri i-a încolţit în minte în urmă cu opt ani.

    ”Urma nunta fratelui meu, iar eu prospectam piaţa pentru a-mi găsi o ţinută. Atunci mi-am dat seama că nu exista suficientă ofertă în raport cu cererea şi fix aşa mi-a venit ideea acestui business“, povesteşte tânăra. În acelaşi an a pus bazele firmei şi a creat un magazin online, care vindea rochii de ocazie importate din America. Încă de la început a insistat foarte mult pe imaginea brandului, iar rezultalele afacerii au determinat-o ca un an mai târziu să deschidă şi primul showroom, urmat de un mic atelier, pentru ajustarea ţinutelor respective.

    Însă, pe lângă modificări, clientele îşi doreau şi modele personalizate, aşa că s-a hotărât să lanseze o minicolecţie, în 2012. ”A avut un succes foarte mare. Uşor-uşor a crescut numărul de cliente care îşi doreau produse din propriile colecţii, în detrimentul celor din import, pentru că aveam o croială foarte atent gândită, finisaje foarte bune, lucruri în care noi investeam foarte mult“, povesteşte antreprenoarea. Astfel a atras, spune ea, o clientelă destul de mare. Pentru site, amenajearea showroomului şi un mic stoc de produse investiţia iniţială a fost în jur de 20.000 de euro, însă pe parcurs a investit constant.

    ”Nu am avut impedimente pentru că era o piaţă aflată la încept, cu cerere destul de mare şi ofertă foarte mică. Am fost plăcut impresionată încă din prima lună, când clienţii s-au arătat foarte impresionaţi de branding şi aşa ne-am identificat cu zona de high luxury“, îşi aminteşte antreprenoarea. Spune cu încântare că afacerea a ajuns la punctul de breakeven încă din primele luni.

    Cristallini se poziţionează ca jucător pe piaţa fashion premium şi abordează un design clasic, feminin, dar şi ţinute de seară; în ofertă se regăsesc de la rochii, salopete, cât şi ţinute de iarnă, precum sacouri sau fuste. Media de preţ pentru rochiile de cocktail sau de seară se învârte în jurul a 2.500 de lei, conform antreprenoarei, care punctează că oferta ţinteşte clientelă de diverse vârste. ”La noi îşi poate găsi ţinuta atât o clientă de 14 ani, care serbează banchetul, cât şi bunica acesteia. Mai mult, doamnele pot fi însoţite de parteneri, de fraţi, ce îşi pot găsi şi ei ţinutele“, spune Alina Cîrstea. Din 2013, Cristallini a lansat şi prima colecţie de rochii de mirească, care este foarte apreciată, susţine antreprenoarea.

    În 2015 showroomul a fost mutat într-o clădire mai mare, an ce a coincis şi cu lansarea brandului Consiglieri, cu ţinute made to measure pentru bărbaţi. Cele două branduri se află sub umbrela aceluiaşi grup, dar funcţionează pe două firme separate, în care Alina Cîrstea şi soţul său au, fiecare, câte 50% din acţiuni. Cristallini are doar un showroom din Bucureşti, dar Consiglieri mai poate fi găsit în franciză şi în Cluj, Constanţa, urmând Timişoara şi Iaşi. Ca pondere în vânzări, Cristallini vinde 60% offline şi 40% online, având comenzi din întreaga lume, prin vânzările din mediul virtual. Prezenţă fizică are în ţări precum Emiratele Arabe, Kuweit, Singapore, Egipt, Turcia, Portugalia, Marea Britanie şi Australia. ”Ceea ce mă bucură foarte mult este că, deşi nu avem o mare extindere internaţională, cu zeci de retaileri, de magazine, avem câteva de referinţă. Am urmărit ca această extidere să fie în magazine de profil – high luxury – alături de designeri precum Gucci, Prada, Oscar de la Renta, pentru că produsele noastre sunt la fel ca ale marilor designeri în ceea ce priveşte nivelul de finisare, materialele folosite“, declară fondatoarea Cristallini.

    Ţine să precizeze că lucrează cu multe dintre aceleaşi fabrici de ţesături din Italia, Franţa, folosite şi de marii designeri, iar anul acesta Cristallini a devenit partener oficial al Swarovski în România. Îşi aminteşte cu încântare că prima comandă online din străinătate a venit de la o clientă din Miami şi valoarea acesteia era în jur de 700 de euro; a aflat apoi că era vorba de soţia unui star rock şi a apărut pe covorul roşu. ”A fost preluată de publicaţii la nivel internaţional, iar pentru noi a fost o karma foarte bună“, spune Cîrstea. Clienta Cristallini este o femeie elegantă, pasionată de modă, care vrea să iasă din tiparele clasice, dar nu vrea să rişte foarte mult şi tocmai de aceea se orientează spre o ţinută atemporală, consideră antreprenoarea. ”Este genul de femeie cu puţin timp la dispoziţie, femeie de carieră care nu are timp să străbată mallurile, ci preferă să vină într-un showroom, într-o atmosferă relaxată, unde poate beneficia de consultanţă“, adaugă Alina Cîrstea.

    Din punct de vedere financiar, anul trecut a fost unul bun pentru Cristallini, care şi-a mărit cifra de afaceri cu aproximativ 50% faţă de anul anterior, spune Cîrstea. Deşi nu precizează valoarea acesteia, putem considera că firma Cristallini avea afaceri de circa 4,7 milioane de lei la finele anului trecut, având în vedere că a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 3,19 milioane de lei, conform datelor de la Ministerul Finanţelor. Creşterea se datorează numărului mare de cereri, pe care le onorează o echipă de circa 30 de oameni, atât echipa de creaţie, cât şi cei din showroom. Colecţia de rochii de mireasă a fost un pas important în procesul de dezvoltare, spune antreprenoarea.

    ”Nu avem nimic special în vizor, pentru că lăsăm lucrurile să se întâmple natural“, comentează Cîrstea despre planurile referitoare la dezvoltare. Totuşi, spune că s-a gândit ca pe termen mediu să abordeze şi piaţa americană, prin prezenţă locală, iar pe termen lung să intre pe toate pieţele la nivel modial. De asemenea, cam în doi ani ar vrea să se extindă şi pe zona de accesorii, de la încălţăminte, la mici accesorii, iar la moment dat, spune ea, ar fi posibil să pună bazele unei colecţii ready to wear, dar nu sub brandul Cristallini.

    Din punct de vedere al rezultatelor financiare, pentru 2017 îşi doreşte cel puţin aceeaşi creştere ca anul trecut. ”Noi am început afacerea în plină criză economică, dar în zona luxury nu prea se simt minusuri. Trebuie doar să ştii cum te poziţionezi, cum te prezinţi, cum manageriezi. Noi nu am simţit criza, dar ne-am implicat foarte mult. Toţi membrii echipei sunt foarte pasionaţi“, spune antreprenoarea.

    Alina Cîrstea se declară bucuroasă de faptul că piaţa în care activează începe să se dezvolte şi în România, numind acest lucru evoluţie, nu competiţie. ”Românii au început să aibă din ce în ce mai mult curaj, să-şi transforme pasiunile în joburi adevărate. Sunt foarte mulţi oameni talentaţi în România, care evoluează, iar pe mine mă motivează acest lucru“, spune antreprenoarea.

    Anul trecut, circa 2,7 milioane de români şi-au făcut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet, cheltuind 1,4 miliarde de euro, cu aproximativ 30% mai mult decât în 2014, conform ZF. Aproape 40% dintre clienţii care au cumpărat online s-au orientat către haine şi pantofi, potrivit datelor din piaţă. Din totalul celor 1,4 miliarde de euro cheltuite de români în online, peste 10% din total reprezintă achiziţii de îmbrăcăminte. Piaţa locală de îmbrăcăminte, încălţămine şi echipamente sportive este evaluată la circa 14 miliarde de lei.

  • O româncă a inventat băutura care poate înlocui cafeaua

    Ioana Cozma, studentă în anul IV în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Tehologia Alimentelor a USAMV Cluj-Napoca, a declarat, marţi, că a folosit pentru producerea noii băuturi ghindă din stejar roşu, recoltată toamna trecută.

    „Eu nu sunt consumatoare de cafea şi ne-am gândit să obţinem o băutură similară cafelei, boabele de cafea fiind înlocuite cu ghindă. Procesul de obţinere a noii băuturi presupune uscarea ghindei, decojirea, prăjirea la temperaturi în jur de 200 de grade şi măcinarea, care duce la obţinerea pudrei de ghindă. În urma unei analize senzoriale a rezultat că cea mai bună ghindă este cea prăjită la 200 de grade timp de 20 de minute aceasta având un gust şi o aromă similare cafelei. Pudra rezultată în urma măcinării se pune la expresor în care este apă, se pune la foc şi rezultă băutura. Această băutură nu conţine cafeină, însă poate înlocui cafeaua, având proprietăţi energizante ca ale cafelei, este bogată în vitamina A şi E dar şi în antioxidanţi puternici”, a spus studenta.

    Ioana Cozma lucrează la această invenţie din toamna anului trecut, studiul constituind lucrarea sa de licenţă.

  • O româncă a inventat băutura care poate înlocui cafeaua

    Ioana Cozma, studentă în anul IV în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Tehologia Alimentelor a USAMV Cluj-Napoca, a declarat, marţi, că a folosit pentru producerea noii băuturi ghindă din stejar roşu, recoltată toamna trecută.

    „Eu nu sunt consumatoare de cafea şi ne-am gândit să obţinem o băutură similară cafelei, boabele de cafea fiind înlocuite cu ghindă. Procesul de obţinere a noii băuturi presupune uscarea ghindei, decojirea, prăjirea la temperaturi în jur de 200 de grade şi măcinarea, care duce la obţinerea pudrei de ghindă. În urma unei analize senzoriale a rezultat că cea mai bună ghindă este cea prăjită la 200 de grade timp de 20 de minute aceasta având un gust şi o aromă similare cafelei. Pudra rezultată în urma măcinării se pune la expresor în care este apă, se pune la foc şi rezultă băutura. Această băutură nu conţine cafeină, însă poate înlocui cafeaua, având proprietăţi energizante ca ale cafelei, este bogată în vitamina A şi E dar şi în antioxidanţi puternici”, a spus studenta.

    Ioana Cozma lucrează la această invenţie din toamna anului trecut, studiul constituind lucrarea sa de licenţă.

  • A început afacerea într-o garsonieră cu doi programatori, iar acum conduce cel mai mare studio de gaming independent din România. În trei ani a ajuns la afaceri de 4 mil. de euro

    Dragoş Hâncu conduce azi cel mai mare studio de gaming independent din România, iar în trei ani a dus afacerea de la zero la o cifră de afaceri de  4 milioane de euro. Hâncu a făcut Facultatea de Automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi pe cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult s-a jucat, „eram toată ziua în internet cafe-uri“.

    „Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare“, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria jocurilor.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat, care a devenit din 2006 Electronic Arts, în cadrul căreia a ocupat mai multe poziţii şi de unde a plecat în ianuarie 2013.  La sfârşitul lui 2012 „nu îmi mai găseam locul“, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu, nu o să mă mai fac acest pas niciodată“, spune Dragoş Hâncu.

    Cu bonusul de exit de la Electronic Arts a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori, punând la punct un serviciu de deployment („Modelul nostru de la început urma câţiva paşi simpli: Disney, clientul nostru principal de la început, ne dădea un joc, de obicei dezvoltat pe iOS, iar noi trebuia să îl portăm pe alte platforme, de la smart TV la telefoane şi PC“), dar având în plan să facă dezvoltare. 

    Ceea ce a urmat în 2013, dar mai ales în 2014 şi în 2015, a întrecut însă aşteptările cu care pornise la drum. De la aproape 1 milion de dolari atins în primul an de funcţionare, 2013, compania a încheiat 2014 cu venituri de peste 2 milioane, iar în 2015 a ajuns la o cifră de afaceri de 4 milioane de euro. Printre cele mai mari proiecte la care studioul a lucrat în 2015 se află jocurile Cinderella Free Fall, Little Leader, Star Wars Rebels şi The Martian.

    În plus, Hâncu a contribuit la construirea primului incubator românesc dedicat jocurilor video, Carbon, prin care se doreşte sprijinirea dezvoltării de jocuri video din ţară.

     
  • Cine a câştigat premiul Nobel pentru economie în 2016

    Economiştii Oliver Hart şi Bengt Holmström au primit luni, 10 octombrie, Premiul Nobel pentru Economie pe 2016, pentru contribuţia lor la teoria contractelor, informează Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.

    Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis să acorde ex-aequo Premiul Sveriges Riksbank în Ştiinţe Economice, în Memoria lui Alfred Nobel 2016 englezului Oliver Hart, de la Universitatea Harvard, şi finlandezului Bengt Holmström, de la Universitatea Massachusets, pentru explicarea formelor diferite ale contractelor, de la cele comerciale la cele din domeniul sănătăţii sau social.

    Anunţul a fost făcut de secretarul general al Royal Academy of Stockholm, Goran K. Hannson. Prestigioasa distincţie a fost acordată “pentru contribuţiile specialiştilor în economie la teoria contractelor”.

    Fundamentale în economiile moderne sunt numeroasele contracte. Noile instrumente teoretice create de Hart şi Holmström sunt valoroase pentru înţelegerea contractelor în viaţa reală, dar şi în cadrul instituţiilor, precum şi potenţialele capcane în conceperea unui contract, se arată în comunicatul oficial de presă publicat pe site-ul oficial al prestigioasei distincţii.

    Multiplele relaţii contractuale din societate le includ pe cele între acţionari şi managementul executiv de top, o companie de asigurări şi proprietarii de automobile, sau o autoritate publică şi furnizorii săi. Întrucât astfel de relaţii implică de obicei, conflictele de interese, contractele trebuie să fie proiectate în mod corespunzător pentru a se asigura că părţile iau decizii reciproc avantajoase.

    Laureaţii din acest an au dezvoltat teoria contractului, un cadru analitic cuprinzător pentru a analiza mai multe instrumente de tip contractuale, cum ar fi plata pe bază de performanţă pentru directorii de top, deductibilele şi co-plătitorii în domeniul asigurărilor, dar şi privatizarea activităţilor din sectorul public.

    La sfârşitul anilor 1970, Bengt Holmström a demonstrat cum un debitor principal (de exemplu, acţionarii unei companii) ar trebui să proiecteze un contract optim pentru un agent (CEO-ul companiei), a cărei acţiune este parţial neobservată de către principalul obligat. Principiul informării, dezvoltat de Holmström, atestă cu exactitate modul în care acest contract trebuie să facă legătura între plata agentului şi informaţiile relevante la nivel de performanţă. Pe baza modelului de bază debitor principal-agent, el a arătat modul în care contractul optim cântăreşte cu atenţie riscurile împotriva sistemului stimulativ din punct de vedere salarial. În studiile sale de mai târziu, Holmström generalizată aceste rezultate la obiective mai realiste, şi anume: atunci când angajaţii nu sunt doar răsplătiţi prin plată, adăugându-se, de asemenea, un potenţial de promovare; atunci când agenţii depun efort pentru multe sarcini, în timp ce directorii observă doar anumite dimensiuni ale performanţei; şi atunci când membrii individuali ai unei echipe pot să deturneze eforturile altora.

    La mijlocul anilor 1980, Oliver Hart a adus contribuţii fundamentale la o nouă ramură a teoriei contractelor, care se ocupă de cazul contractelor incomplete. Pentru că este imposibil ca un contract să stipuleze orice situiaţie posibilă, această ramură a teoriei precizează alocarea optimă a drepturilor de control –mai exact: care parte a contractului are dreptul de a lua decizii şi în ce circumstanţe.

    Constatările lui Hart privind contractele incomplete au pus într-o lumină nouă conceptul de proprietate şi controlul afacerilor şi au avut impact asupra mai multor sectoare economice, precum şi asupra ştiinţelor politice sau ştiinţelor juridice.

    Cercetările sale oferă noi instrumente teoretice pentru a studia probleme cum ar fi: ce tipuri de companii ar trebui să fuzioneze, care este mixul potrivit de datorii şi capitaluri proprii de finanţare, iar în cazul unor instituţii precum şcolile sau închisorile: când ar trebui acestea să fie în proprietate privată sau publică.

    Prin contribuţiile lor iniţiale, Hart şi Holmström au lansat teoria contractelor drept un domeniu fertil al cercetării de bază în domeniul economiei. De-a lungul ultimelor decenii, ei au explorat, de asemenea, multe dintre aplicaţiile teoriei. Analiza aranjamentelor contractuale optime pe care au determinat-o economiştii reprezintă o bază intelectuală pentru conceperea politicilor şi structurilor instituţionale în multe domenii, de la legislaţia falimentului la constituţiile politice.

    Oliver Hart s-a născut în anul 1948, în Londra, Marea Britanie. În anul 1974 a obţinut un doctorat din partea Universităţii Princeton din New Jersey, SUA. Este profesor de economie în cadrul Universităţii Harvard din oraşul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii, potrivit http://scholar.harvard.edu/hart/home.

    Bengt Holmström s-a născut în 1949, la Helsinki, în Finlanda. A obţinut, în 1978, un doctorat la Universitatea Stanford din California, SUA. Este profesor de economie şi management în cadrul Institutului de Tehnologie de la Massachusetts din oraşul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

    Premiul pentru ştiinţe economice al Băncii Centrale Suedeze în memoria lui Alfred Nobel, de obicei prescurtat, impropriu, ca Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice, este acordat anual pentru contribuţii excepţionale în domeniul ştiinţelor economice şi este considerat drept unul dintre cele mai prestigioase premii în acest domeniu. Nu este unul dintre premiile Nobel fondate în 1985 prin testamentul lui Alfred Nobel, dar este asimilat cu ele. Premiul a fost fondat în 1968 de Banca Centrală Suedeză (Sveriges Riksbank), la cea de-a 300 a aniversare a băncii, în memoria lui Alfred Nobel. Laureaţii premiului pentru ştiinţe economice sunt selectaţi, ca şi laureaţii premiilor pentru fiziologie sau medicină, fizică şi chimie, după aceleaşi criterii, de un comitet al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe. A fost acordat pentru prima oară în 1969 economiştilor Jan Tinbergen şi Ragnar Frisch pentru „descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice”.

    Sveriges Riksbank plăteşte Fundaţiei Nobel cheltuieli administrative asociate cu premiul şi finanţează partea monetară a premiului. Din 2001, partea monetară a Premiului în Economie a totalizat 10 milioane de coroane suedeze. Din 2006, Sveriges Riksbank a dat Fundaţiei Nobel o sumă anuală de 6,5 milioane de coroane suedeze pentru cheltuielile administrative asociate cu premiul şi un milion de coroane suedeze (până la sfârşitul anului 2008), pentru a include informaţii despre premiu în pagina de internet a Fundaţiei Nobel.

    În 2015, premiul Nobel pentru economie fost acordat profesorului Angus Deaton de la Universitatea Princeton, un renumit microeconomist, care a fost recompensat pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei şi asistenţei sociale. În 2014, Comitetul Nobel l-a premiat pe economistul francez Jean Tirole pentru munca sa în domeniul reglementării eficiente a pieţelor imprfecte. În 2013, Eugene F. Fama, Lars Peter Hansen şi Robert J. Shiller au obţinut premiul Nobel pentru cercetările referitoare la mişcările pe pieţele financiare. Între laureaţii premiului Nobel pentru economie se mai numără Milton Friedman, Friedrich von Hayek şi Amartya Sen.

    Premiul este în valoare de opt milioane de coroane suedeze (echivalentul a aproximativ 925.000 de dolari americani). Peste 80% dintre economiştii laureaţi ai Premiului Nobel sunt cetăţeni americani. O singură femeie a primit premiul Nobel pentru Economie, Elinor Ostrom, în 2009.

    Sezonul Nobel 2016 a debutat luni, 10 octombrie, când specialistul în biologie celulară Yoshinori Ohsumi au fost recompensat cu premiul pentru medicină, acordat pentru descoperiri privind mecanismele de autofagie, procesul de consumare a propriilor componente celulare de către un organism. Marţi, 4 octombrie, fizicienii David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz au primit Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperiri teoretice legate de stările topologice ale materiei. Miercuri, 5 octombrie, cercetătorii Jean Pierre-Sauvage, sir J. Fraser Stoddart şi Bernard L. Feringa au primit Premiul Nobel pentru Chimie “pentru proiectarea şi sinteza de maşini moleculare”, iar vineri, 7 octombrie, preşedintele columbian Juan Manuel Santos a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuţia sa la rezolvarea războiului civil din Columbia. Sezonul Nobel 2016 va continua cu acordarea premiului pentru literatură, pentru care nu a fost încă stabilită data.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

  • Cum priveşte România un tânâr în care s-au investit mii de euro şi care stă “pe tuşă”

    Poveste de succes sau doar frumoasă aventură a tinereţii? Cristi zâmbeşte cu subînţeles. Cam aşa ar putea fi etichetată experienţa de viaţă a unuia dintre puţinii tineri români atinşi de magie, Cristinel Stoica Popa, care la numai 28 de ani, după ce a absolvit cu onoruri Ştiinţe Politice la Stanford şi Harvard, s-a specializat în economie, ştiinţe administrative şi politici publice euroasiatice şi în Rusia, dar s-a întors acasă pentru a schimba lumea.

    Povestea lui Cristinel Stoica Popa este încă o dovadă că România a ridicat la rang de fenomen obiceiul de a exporta materie cenuşie şi de a o respinge atunci când aceasta se întoarce în semn de patriotism de bună factură.

    Citiţi povestea lui Cristinel pe www.mediafax.ro

  • Cum priveşte România un tânâr în care s-au investit mii de euro şi care stă “pe tuşă”

    Poveste de succes sau doar frumoasă aventură a tinereţii? Cristi zâmbeşte cu subînţeles. Cam aşa ar putea fi etichetată experienţa de viaţă a unuia dintre puţinii tineri români atinşi de magie, Cristinel Stoica Popa, care la numai 28 de ani, după ce a absolvit cu onoruri Ştiinţe Politice la Stanford şi Harvard, s-a specializat în economie, ştiinţe administrative şi politici publice euroasiatice şi în Rusia, dar s-a întors acasă pentru a schimba lumea.

    Povestea lui Cristinel Stoica Popa este încă o dovadă că România a ridicat la rang de fenomen obiceiul de a exporta materie cenuşie şi de a o respinge atunci când aceasta se întoarce în semn de patriotism de bună factură.

    Citiţi povestea lui Cristinel pe www.mediafax.ro

  • Elevii români, patru medalii la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016

    Tinerii români care au participat la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016 au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz, anunţă Ministerul Educaţiei.

    “Medaliile de argint au fost obţinute de Alexandra Alexiu (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Ploieşti), Hakan Calila (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa) şi Tudor Pipirig (clasa a XI-a/Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Iaşi). Diana-Gabriela Oprea (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău) a fost medaliată cu bronz”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Ediţia a X-a a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad – IESO) s-a desfăşurat în perioada 20-27 august în localitatea japoneză Tsu, la competiţie participând o sută de elevi din 26 de ţări.

  • Elevii români, patru medalii la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016

    Tinerii români care au participat la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016 au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz, anunţă Ministerul Educaţiei.

    “Medaliile de argint au fost obţinute de Alexandra Alexiu (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Ploieşti), Hakan Calila (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa) şi Tudor Pipirig (clasa a XI-a/Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Iaşi). Diana-Gabriela Oprea (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău) a fost medaliată cu bronz”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Ediţia a X-a a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad – IESO) s-a desfăşurat în perioada 20-27 august în localitatea japoneză Tsu, la competiţie participând o sută de elevi din 26 de ţări.

  • Elevii români, patru medalii la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016

    Tinerii români care au participat la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului 2016 au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz, anunţă Ministerul Educaţiei.

    “Medaliile de argint au fost obţinute de Alexandra Alexiu (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Ploieşti), Hakan Calila (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa) şi Tudor Pipirig (clasa a XI-a/Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Iaşi). Diana-Gabriela Oprea (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Buzău) a fost medaliată cu bronz”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Ediţia a X-a a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad – IESO) s-a desfăşurat în perioada 20-27 august în localitatea japoneză Tsu, la competiţie participând o sută de elevi din 26 de ţări.