BusinessMagazin

Tag: stare de urgenta

  • (P) Noblesse Oblige, chiar şi în pandemie

    „Suntem conştienţi ca este unul dintre puţinele cluburi de acest nivel din Europa şi ne propunem să rămânem un etalon în acest domeniu. Am făcut îmbunătăţiri funcţionale, am achiziţionat noi echipamente, am amenajat o zona de fitness exterioară şi am implementat toate cele necesare respectării distanţării sociale, cu proceduri stricte de igienizare periodică a spaţiilor, deoarece siguranţa clienţilor şi a staff-ului sunt extrem de importante pentru noi”, descrie Daniel Antor câteva dintre măsurile luate în contextul pandemiei Covid-19. 
    Cunoscut drept unul dintre principalele locuri de networking ale oamenilor de business, Stejarii Country Club este format din clubul sportiv unde se practică o varietate de activitati: fitness, aerobic, înot, tenis, gimnastică, balet, squash, box, karate, un centru spa recunoscut internaţional pentru calitatea serviciilor oferite, spaţii dedicate evenimentelor şi un restaurant gourmet foarte apreciat.
    Clubul se dedică în egală măsură şi copiilor astfel că pe timp de vară, spre exemplu, au fost desfăşurate tabere sportive în aer liber, cu diferite circuite sportive, precum şi ateliere creative şi excursii săptămânale.
    Cifra de afaceri a clubului a depăşit anul trecut 7 milioane de euro.


    „Anul anterior a fost cel mai bun an de la înfiinţare, anul acesta, dacă am pune în paranteză acele trei luni de stare de urgenţă cât şi restricţiile legate de evenimente, businessul se plasează peste bugetarea noastră standard; având aceste trei luni, probabil vom reuşi un profit minim, operational nu vom fi pe minus. Micşorarea marjei de profit este o rezultanta a lunilor de pauză forţată şi măsurilor de siguranţă, la care nu vom face niciodată rabat, indiferent de cost. Totuşi, dacă am compara unu la unu lunile în care ni s-a permis să ne desfăşurăm activitatea, suntem semnificativ peste anul trecut, ceea ce pentru mine înseamnă că ştim să ne facem bine treaba indiferent de situaţie şi clienţii sunt mulţumiti de serviciile noastre”, spune Daniel Antor.
    Clubul menţine o politică strictă în privinţa numărului de membri, astfel încât fiecare să beneficieze de o suprafaţă de peste 15 mp în timpul desfăşurării activităţilor sportive. „Considerăm că 2.500 este numărul optim de membri pentru care putem menţine nivelul serviciilor cu care ne-am impus pe piaţă şi condiţiile maxime de siguranţă în contextul pandemiei. De aceea, admiterea în comunitate este posibilă doar în situaţia retragerii unui alt membru, însă în acest caz, de cele mai multe ori este vorba de relocări sau repatrieri. Există fluctuaţii anuale în limite normale, însă astăzi putem spune că suntem la capacitate maximă”, a mai declarat Daniel Antor. Preţul mediu al unui abonament anual este de aproximativ 1.900 de euro.
    Ce aşteptări are CEO-ul Stejarii Country Club pentru perioada următoare? „Nu cred că vom trăi o relaxare mai mare decât după ce vor apărea vaccinuri sau proceduri medicale care să ne aducă într-o zonă de siguranţă sau predictibilitate mai mare decât ce avem astăzi. Cu siguranţă lucrurile nu vor mai fi cum au mai fost, dar se va găsi un echilibru, vom învăţa să trăim şi cu acest virus, ne vom adapta.”


    Care este obiectivul pe termen lung pentru Stejarii Country Club, în contextul în care este deja cel mai luxos club din România?
    „Nu este greu să ajungi în vârf, este greu să te menţii acolo. Ne dorim să ne păstrăm locul, clienţii şi mentalitatea care ne-a ajutat să ajungem aici.
    Scopul nostru este să oferim cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţilor sportive, să punem la dispoziţie cele mai noi şi mai performante aparate, să avem  cei mai profesionisti traineri, să oferim cele mai bune servicii prin intermediul  tuturor  departamentele noastre”, răspunde Daniel Antor. El menţionează, din rândul proiectelor viitoare, o academie de training, o asociaţie sportivă, precum şi pregătirea celor mai buni copii pe diferite segmente sportive.

  • Studiu: Tinerii au renunţat la distracţie în perioada stării de urgenţă

    Echipa Vreau să Fiu Antreprenor (VSFA) şi Insights, din cadrul Romanian Business Leaders, anunţă rezultatele celei de-a doua părţi a studiului Insights PulseZ, care prezintă atitudinile tinerilor legate de comportamentul de consum din perioada stării de urgenţă şi după, dar şi gestionarea şi atitudinea lor faţă de bani.

    Comportamentul de consum al tinerilor a determinat o relocare o veniturilor în perioadă stării de urgenţă, ca o consecinţă firească a limitărilor din acea perioadă. Astfel, tinerii au renunţat la distracţie, şi-au făcut cumpărăturile online şi au devenit mai conştiincioşi cu gestionarea banilor. Din punct de vedere psihologic, creşterea consumului de produse precum dulciuri şi snacksuri sau jocuri a fost justificată în condiţii de restricţii externe, aceasta fiind considerată o soluţie pentru reducerea nivelului de stres.

    Peste 40% dintre repondenţii studiului au renunţat, în perioada stării de urgenţă, la achiziţia de pachete de călătorii, echipamente sportive, produse IT&C şi gadget-uri, dar şi la mâncarea comandată de pe platformele de delivery, îndreptându-şi atenţia cu prioritate către produse sanitare şi de igienă personală, reflectând interesul şi grija pe care au avut-o pentru sănătate şi siguranţă.

    Între 20% – 30% dintre tineri au renunţat la distracţie (Netflix, jocuri online, etc.), dar şi la cărţi, audibooks sau cursuri online.

    Întrebaţi despre produsele pe care le cumpără, 46% dintre tinerii români au declarat că pentru ei contează provenienţa locală a ingredientelor, produsele Made in Ro, în decizia lor de cumpărare, iar pentru peste 60% dintre tineri contează ca produsul să fie sustenabil. Perspectiva de cetăţean global şi grija faţă de planetă este reflectată prin interesul a 68% dintre tineri faţă de produsele eco-friendly.

    Pandemia a forţat creşterea cumpărăturilor online.

    Percepţia şi atitudinea tinerilor faţă de bani este relativ echilibrată, 1 din 2 tineri intenţionează să fie mai atent la cheltuieli, să economisească mai mult, în timp ce doar 1 din 3 tineri intenţionează să facă demersuri pentru a câştiga mai mulţi bani.

    În ceea ce priveşte modalitatea de plată, întrebaţi câte plăţi au făcut în medie săptămânal, în perioada stării de urgenţă, tinerii şi-au declarat preferinţa pentru plăţile online, peste 50% dintre ei efectuând un maxim de 4 tranzacţii pe săptâmâna.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1115 tineri cu vârsta între 16-24 de ani şi este reprezentativ la nivel naţional din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, regiunii şi mediului urban-rural.

  • Piaţa imobiliară sub semnul întrebării. Creditele ipotecare s-au prăbuşit în România. Ce se întâmplă

    În iunie, ipotecarele în lei au avut prima lună de declin din S1/2020 faţă de S1/2019 şi cel mai mic volum din prima jumătate a anului 2020.

    Prima lună de vară a redus apetitul românilor pentru creditele ipotecare. Creditarea nouă ipotecară în lei s-a ajustat în luna iunie atât comparativ cu lunile precedente din 2020, cât şi faţă de iunie 2019.

    Românii au luat în luna iunie credite ipotecare noi în lei în valoare de 0,91 mld. lei, cel mai mic volum din primul semestru (S1) din 2020, după ce în fiecare din primele cinci luni ale anului nivelul a depăşit 1 mld. lei. Volumul ipotecarelor noi din iunie a fost în scădere cu 17% şi faţă de iunie 2019, când depăşea 1,1 mld. lei.

    Iunie a fost prima lună de declin din S1/2020 faţă de S1/2019. Creditele ipotecare noi în lei au crescut în lunile de primăvară din acest an faţă de martie-mai 2019, în ciuda blocajului determinat de starea de urgenţă impusă în urma pandemiei de COVID-19, de la jumătatea lunii martie până la jumătatea lunii mai. Comparativ, creditarea de consum în lei s-a prăbuşit în lunile aprilie şi mai din acest an, scăzând cu circa 60-70% faţă de aceleaşi luni din 2019, şi s-a mai revigorat în iunie, însă a rămas cu circa un sfert sub nivelul din iunie 2019.

    Creditele ipotecare noi în lei au făcut în martie 2020 un salt de peste 35% faţă de martie 2019, la 1,25 mld. lei, cel mai ridicat nivel din S1/2020. În aprilie, creditele ipotecare noi au continuat ascensiunea, urcând cu 22,1% faţă de aprilie 2019, până la 1,1 mld. lei. Avântul s-a mai temeperat în luna mai, însă creditarea ipotecară nouă a rămas în teritoriu pozitiv, crescând faţă de mai 2019.

  • Coronavirusul nu a ajuns peste tot. Ţările care nu au înregistrat cazuri de COVID-19

    Conform datelor compilate de Universitatea Johns Hopkins, peste 22,7 milioane de persoane au fost infectate, iar numărul global de decese este de peste 800.000. Peste 14,5 milioane de pacienţi s-au vindecat.

    Potrivit analizelor realizate de Business Insider şi Aljazeera există 14 ţări care spun că nu au avut cazuri de COVID-19.

    Turkmenistan

    Ţara condusă de o dictatura nu a raportat niciun caz de coronavirus la o populaţie de aproape 6 milioane de oameni, dar experţii spun că declaraţiile oficiale date de una dintre cele mai secrete şi represive ţări din lume nu poate fi de încredere.

    Ţara are deja un trecut ce pune semne de întrebare privind raportările. În trecut a spus că are zero persoane care trăiesc cu HIV / SIDA, ceea ce experţii spun că nu este posibil, conform BBC.

    Cu toate acestea, ţara a restricţionat călătoriile la începutul focarului global şi este deja una dintre cele mai dificile ţări de vizitat, ceea ce ar fi putut să o ajute să evite un focar.

    Samao

    Ţara insulară care are o populaţie de aproximativ 200.000 de oameni, a înregistrat zero cazuri de coronavirus.

    Aceasta a declarat o stare de urgenţă şi şi-a închis graniţele în martie, inclusiv pentru bărci şi nave.

    Accesul anumitor persoane este permis doar în anumite circumstanţe, iar acestea trebuie să urmeze o serie de reglementări, controale de sănătate şi reguli de carantină.

    Insulele Marshall

    Ţara din Oceanului Pacific ce are aproximativ 60.000 de oameni nu a raportat niciun caz.

    Insulele Solomon

    Naţiunea, alcătuită dintr-o serie de insule, a anunţat restricţii de intrare la începutul focarului global.

    Oficialii analizează scenarii pentru a readuce în siguranţă turiştii în ţară.

    Republica Vanuatu

    Ţara insulară din Pacificul de Sud nu a înregistrat niciun caz de coronavirus.

    În martie a declarat o stare de urgenţă care va dura până la sfârşitul anului 2020.

    Tuvalu

    Ţara din Polinezia ce numără aproape 12.000 de oameni nu a înregistrat cazuri de coronavirus.

    Regatul Tonga

    Ţara polineziană, care este formată dintr-o serie de insule, nu are cazuri de coronavirus în rândul populaţiei sale de puţin peste 100.000 de oameni.

    Începând cu luna martie, Tonga a pus în carantină oameni, a pus în aplicare restricţii de circulaţie pentru localnici, a interzis grupurile mari şi sporturi contactact care sunt populare în regiune. 

    De asemenea, şi-a închis graniţele pentru zboruri şi nave de croazieră în martie.

    Coreea de Nord

    În ţara închisă par să fi existat cazuri, dar autorităţile nu au admis existenţa lor.

    Experţii sunt sceptici cu privire la statisticile şi declaraţiile oficiale ale ţării, unii spunând că există cazuri din luna martie sau chiar mai devreme.

    Alte state ce nu au raportat cazuri:

    Statele Federate ale Microneziei

    Kiribati

    Republica Nauru

    Republica Palau

    Insulele Cook

    Insula Niue

     

  • Înapoi la film

    Pentru unii poate fi vorba despre Wonder Woman 1984, pentru alţii despre ultimul film Bond, No Time To Die, însă numele care apare cel mai des în discuţiile despre reîntoarcerea la cinema este Tenet, scrie BBC. Thrillerul science-fiction, realizat de Christopher Nolan, a cărui lansare era planificată la mijlocul lunii iulie, ar însemna reîntoarcerea cinemaului în vieţile noastre.

    Lucrurile nu au mers încă aşa cum era planificat pentru filmul produs de Warner Bros, prin urmare lansarea acestuia a fost amânată pentru a doua parte a lunii august, pe 26, în lume, iar în Statele Unite, pe 3 septembrie.

    Bugetul acestuia este de 200 de milioane de dolari, prin urmare o lansare cu sălile goale nu era de luat în calcul de către producătorii care nu au vrut să se reorienteze pe platformele de streaming.

  • Starea de urgenţă:Curtea de Conturi a găsit prejudicii în gestionarea banului public de 38,3 mil.lei

    Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada stării de urgenţă, în gestionarea resurselor publice, sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei, anunţă Curtea de Conturi, care a întocmit un raport special.

    Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului României Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă. Documentul aprobat de Plenul Curţii prin Hotărârea nr. 387/2020 are la bază un control amplu, desfăşurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entităţi din administraţia publică centrală şi locală. Pentru a răspunde eficient şi rapid solicitării Parlamentului, instituţia supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi.

    Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei. Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgenţă medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc şi alte cheltuieli specifice perioadei de urgenţă.

    La finanţarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice. Astfel, entităţile auditate de Curtea de Conturi au primit şi înregistrat donaţii şi sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).

    La baza selecţiei entităţilor auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale şi locale pentru gestionarea stării de urgenţă, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanţare şi pe destinaţii. Astfel, au fost selectate acele autorităţi care au primit sume importante de la aceste bugete, dar şi cele care au primit responsabilităţi şi atribuţii suplimentare în situaţia de urgenţă. Nu în ultimul rând, în procesul de selecţie au fost extrem de relevante achiziţiile realizate, după tipul şi valoarea acestora, specifice situaţiei de urgenţă.

    Impactul financiar estimat de auditori în urma acţiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii şi abateri financiar contabile. Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647 de mii de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.

    Documentul prezintă şi o serie de exemple de bune practici ale entităţilor publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziţie în perioada stării de urgenţă.

    ”Curtea de Conturi a României, ca instituţie supremă de audit, şi-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgenţă şi să sprijine instituţiile publice în a-şi crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susţinut la nivelul tuturor structurilor Curţii de Conturi, ţinând cont de context, de restricţiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acţiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanţare fizică. În toate acţiunile noastre am urmărit să nu compromitem eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19. Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorităţi de a îmbunătăţi procedurile specifice unei situaţii de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public”, a declarat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi a României.

  • Adevărata criză a lovit puternic: Aproape 900.000 de români au rămas ŞOMERI. Cine au fost cei mai afectaţi şi cine este în pericol în continuare

    Mai mult de 875.000 de locuri de muncă au fost şterse din econo­mie în perioada 16 mar­tie – 15 iulie, conform datelor transmise de Inspecţia Muncii, la solicitarea Ziarului Financiar.

    Economia locală a pierdut mai mult de 7.200 de locuri de muncă zilnic de la debutul stării de urgenţă şi până pe 15 iulie.

    Numărul contractelor încetate de pe 15 iulie este aproape dublu faţă de cel înregistrat pe 1 iunie (467.453 con­trac­te încetate), data de la care statul nu mai acordă ajutorul pentru plata şoma­jului tehnic pentru toate companiile, ci doar pentru cele unde restricţiile im­pu­se din cauza pandemiei de COVID-19 continuă.

    „Din păcate, acestea au fost şi estimările noastre la începutul crizei, că vom ajunge lunile acestea la circa 1 mi­lion de contracte de muncă înce­ta­te. În ge­neral, firmele au fost afectate de în­chiderea totală sau parţială ca măsură de protecţie şi prevenţie, de lipsa re­surselor financiare pentru situaţii de criză, de întârzierea înca­sărilor, scăde­rea cererii, lipsa susţinerii subsidiarelor de către grup etc“, spune Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers.

    Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane, spune că un contract de muncă poate înceta pentru că era pe durată determinată ori în perioada de probă, era contract de prestări servicii sau contract de leasing de personal.

    „Observaţiile empirice din piaţa muncii sunt următoarele: un număr mare de companii private, inclusiv corporaţii, au încetat anu­mite con­tracte, fără să procedeze to­tuşi la conce­dieri: contrac­te pe durată de­terminată ori în perioa­da de probă; con­trac­te de prestări ser­vicii / PFA; con­tracte de lea­sing de personal; alte forme de colaborare în scopul mun­cii. Desigur, se procedează şi la des­fiinţări de post lunare, în ritm mo­derat“, a spus Raluca Pârvu pentru ZF.

    Industriile unde cei mai mulţi oameni au rămas fără loc de muncă au fost industria prelucrătoare, cu peste 146.000 de contracte de muncă încetate, comerţul cu ridicata şi amănuntul – 136.000 de contracte încetate şi con­struc­ţiile, cu aproape 117.000 de con­tract­e de muncă încetate între 16 martie şi 15 iulie.

    „Impactul este mare pentru că, în primul rând, sunt domenii în care nu se poate lucra de acasă. Orice suspiciune sau caz confirmat de COVID-19, spre exemplu, într-o fabrică, a însemnat închiderea unei secţii sau chiar a întregii fabrici şi oprirea producţiei, adică pierderi financiare imediate. În plus, multe companii au întâmpinat dificul­tăţi în procurarea materiei prime, întâr­zi­eri legate de transportul mărfurilor şi ma­terialelor necesare desfăşurării acti­vităţii, scăderea capacităţii de producţie sau falimentul unor furnizori, iar efec­tele au fost în lanţ, ducând la concedieri în cele din urmă“, explică Sorina Faier.

    Specialiştii de pe piaţa muncii se pun de acord că perioada următoare nu va fi mai bună pentru angajaţii de pe piaţa locală a muncii.

    „Scenariul nu este unul optimist nici în perioada următoare, mai ales că numărul cazurilor de îmbolnăviri este în creştere. Din datele noastre, concedierile vor continua şi estimăm că numărul contractelor de muncă încetate va creşte cu peste 30% până la finalul anului, deci vom avea peste 1 milion de locuri de muncă pierdute“, spune Sorina Faier (foto jos).

    Raluca Pârvu crede că în perioada următoare vom vedea, cu siguranţă, şi concedieri de mai mari dimensiuni.

    „Acest val de restructurare nu a ajuns poate încă în România, dar ţările vestice sunt deja afectate de concedieri în industria prelucrătoare (aeronautică, automotive etc.). La noi, au fost anunţate şi închideri în sectoare deja afectate de criză, din cauza  presiunii pe costuri din industriile respective, de exemplu în industria textilă, pielărie etc“, explică ea.

    În această perioadă, ofertele de joburi publicate de recrutori au mulţi aplicanţi, inclusiv pentru poziţiile de management.

    „În calitate de re­cru­tori, suntem con­tactaţi de mulţi candidaţi aflaţi în această situaţie. Atunci când publicăm un job, sunt şi o sumedenie de apli­canţi, inclusiv pe po­ziţii de management, ceea ce nu se mai întâmplase de destulă vreme. Şi pe LinkedIn de exemplu, un număr mare de persoane îşi împărtăşesc nevoia de a găsi un job, şi nu doar dorinţa discretă de a schimba jobul“, spune re­prezentanta BPI Group. Despre numărul de con­tracte încetate din comerţ Raluca Pârvu spune că este mult mai greu de urmărit pe termen scurt evoluţia co­mer­ţului, dar ţinând cont de scăderea consumului, a frecventării mallurilor, există deja o presiune imensă pe acest sector şi vom observa curând şi optimizări privind spaţiul de vânzare, numărul de magazine şi implicit şi numărul de salariaţi.

    „În România, s-a mers foarte mult pe conceptul de mall, în dauna străzilor comerciale, în centrul oraşului şi vom plăti pre­ţul acestui tip de dezvoltare urbană. Între proprietarii de malluri şi magazine se poartă acum o luptă dură pentru cos­turile de funcţionare versus procente din vânzări, iar comerţul online nu compensează canalele clasice de vânzare.“

    În ceea ce priveşte sectorul construcţiilor, expertul în resurse umane spune că sunt în continuare proiecte în lucru în centrele urbane, chiar şi în domeniul lucrărilor pentru clienţi mici, privaţi.

    „Dar aici este şi o mare incidenţă de contracte precare, zilieri sau de muncă la negru. Vom vedea dacă informatizarea registrului zilierilor, foarte recentă, va aduce informaţii noi şi modificări de comportament din partea celor care contractează lucrători. De asemenea, se speră foarte mult de la planul anunţat de guvern, cu multe lucrări de infrastructură şi alte forme de finanţare pentru antreprenori şi sprijin pentru cei afectaţi de concedieri, dar aici este mai mult un angajament de termen lung, influenţat şi de perioada electorală şi care depinde inclusiv de fondurile efectiv disponibile din partea UE“, adaugă Pârvu.

    Ministerul Muncii nu mai raportează public numărul contractelor de muncă încetate de pe 28 mai. Raluca Pârvu crede că Ministerul Muncii nu mai comunică numărul de contracte de muncă încetate pentru că consideră că informaţia poate fi interpretată greşit, în absenţa altor precizări.

    „Pe lângă concedieri, contractele mai încetează şi din alte motive: au fost pe durată determinată, persoanele au demisionat pentru un alt job, ori poate s-au pensionat, au emigrat sau au alte proiecte personale. Este totuşi de datoria autorităţilor să comunice transparent şi complet informaţia şi să-şi ajusteze intervenţia de protecţie a salariaţilor afectaţi de criză la realitatea datelor. Mă tem că în context politic şi electoral, ne furăm puţin căciula şi nu oferim răspunsul corect opiniei publice“, spune ea.

  • Peste 50% dintre tineri şi-au pierdut încrederea şi motivaţia în perioada stării de urgenţă – studiu

    Peste 60% dintre tinerii din România s-au plictisit acasă în perioada stării de urgenţă, iar 56% dintre ei şi-au pierdut încrederea şi motivaţia în forţele proprii, arată studiul Insights PulseZ

    În plus, întreruperea bruscă a activităţilor cotidiene a condus la dezechilibre emoţionale pentru unii dintre ei. În total, studiul Insights PulseZ a identificat 19 probleme cu care s-au confruntat tinerii în perioada stării de urgenţă. Mai bine de 50% au simţit lipsa socializării faţă-în-faţă, iar aproximativ 35% dintre ei au admis că au avut stări emoţionale fluctuante şi s-au simţit obosiţi.

    ,,Cu toate că tehnologia face parte din viaţa noastră, iar tinerii sunt obişnuiţi să petreacă destul de mult timp în mediul online, răspunsurile pe care ei le-au avut la întrebările noastre arată că lipsa interacţiunii faţă în faţă îi determină să îşi piardă motivaţia şi încrederea. Mulţi tineri au recunoscut că s-au adaptat destul de greu, au avut probleme cu somnul, au simţit lipsa exerciţiilor fizice şi unii dintre ei nu au fost prea încântaţi de calitatea cursurilor online la care au fost nevoiţi să participe”, a declarat Alin Claudiu Apostu, coordonator Insights.

    44% dintre tinerii din România au petrecut peste opt ore pe zi în online, în timp ce doar 10% au petrecut mai puţin de trei ore. 33% dintre ei au învăţat pentru şcoală şi tot atâţia au optat să urmărească diverse filme sau seriale online. Un procent mai mare a fost identificat în rândul celor care au participat la cursuri online, mai bine de 40% au optat pentru o astfel de activitate.

    Un tânăr din patru a ales să îşi petreacă timpul cu precădere pe platformele de social media sau să consume conţinut de pe canalele de streaming online.

    Dintre platformele preferate Instagram a fost cea mai populară cu 6 din zece tineri care au consumat sau creat conţinut. 1 din 2 tineri români au preferat să se uite pe YouTube în timp ce aproximativ 1 din 4 tineri a folosit TikTok marcând astfel intrarea platformei de social media în Top 5 cele mai folosite platforme în România de către tinerii între 16-24 ani.

    Studiul Insights PulseZ a fost realizat pe un eşantion de 1115 tineri cu vârsta între 16-24 de ani şi este reprezentativ la nivel naţional din punct de vedere al genului, regiunii şi mediului urban-rural. Pe langă informaţii despre starea emoţională şi activităţile tinerilor din perioada stării de urgenţă, studiul mai cuprinde informaţii şi despre: comportamentul în online şi de consum al tinerilor din perioada stării de urgenţă, preferinţele şi atitudinile tinerilor cu privire la consum, şcoală şi antreprenoriat şi despre ce îi motivează şi ce îşi doresc tinerii în viaţa personală şi profesională.

    Studiul Insights PulseZ a fost făcut de către echipa Vreau să fiu Antreprenor şi Insights din cadrul Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor D&D Research, Oxygen Communications, Loopaa Marcom, Brandocracy şi Wisemetry.

  • Nelu Tătaru, despre starea de urgenţă: Dacă menţineam încă două săptămâni acea atitudine, acum eram pe panta descendentă. Am ratat relaxarea de la 1 iulie

    În momentul de faţă situaţia îmbolnăvirilor cu coronavirus poate fi gestionată, iar locurile din secţiile de teraţie intensivă sunt suficiente, a spus, luni, Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii. „Nu văd în acest moment un pericol al stării de urgenţă”, a declarat acesta.

    „Nu văd în acest moment un pericol al stării de urgenţă. În acest moment gestionăm situaţia, locurile sunt în terapie intensivă. Dacă mai mentineam încă 2 săptămâni acea atitudine pe care o aveam, probabil acum eram la baza pantei descendente. Ne-am grăbit să recomandăm politic anumite idei. care s-au perpetuat, precum bagatelizarea situaţiei şi neîncrederea în existenţa unui virus”, a spus Nelu Tătaru.

    Acesta a declarat că, datorită situaţiei de faţă, nu au existat măsuri suplimentare de relaxare de la 1 iulie.

    „Măsurile de relaxare au fost asumate. Fiecare măsură de relaxare a mers cu o serie de norme de funcţionare şi desfăşurare a acelei activităţi. Trebuia să avem măsuri de relaxare şi la 1 iulie, nu s-a întâmplat. Cred că Legea carantinei va trece. Avem o vară în care românii trebuie să trăiască cvasinormal, vom trăi cu persistenţa unui virus”, a mai declarat ministrul.

     

  • EXCLUSIV. „Afacerea PANDEMIA” a început în România înaintea stării de urgenţă. Hocus pocus cu preţurile măştilor

    Cu 10 zile înainte de starea de urgenţă, CN Unifarm SA, condusă de Adrian Ionel încheia un contract pe 1 an cu Sanimed International Impex SRL, condusă de directorul general, Cătălin Robertino Hideg.

    Din 6 martie până în 20 martie, preţurile fără TVA ale măştilor FFP2 şi FFP3, vândute de firmele controlate de omul de afaceri Cătălin Hideg, scad cu mai mult de 10 lei pe drumul de la Unifarm către IGSU

    Unifarm SA, prin Adrian Ionel, a luat un credit de tip revolving de 15 milioane de euro de la Eximbank SA, cu scrisoare de la Ministerul Sănătăţii. Finanţele au dat Unifarm un împrumut de 1,15 miliarde de lei pentru 6 luni din banii din privatizări
    O serie de date publice arată că CN Unifarm SA, societatea cu capital deţinut integral de statul român, sub tutela ministerului Sănătăţii şi condusă până de curând de Adrian Ionel, a încheiat contracte de vânzare- cumpărare pentru materiale de protecţie împotriva noului coronavirus încă de pe 6 martie 2020.

    Pe 6 martie 2020, când Adrian Ionel încheia contractele, preşedintele Klaus Iohannis lansa alături miniştrii Guvernului şi de premierul Ludovic Orban campania naţională de împădurire „O pădure cât o ţară” din judeţul Dâmboviţa.
    La data încheierii contractelor România nu era în stare de urgenţă. Abia pe 16 martie 2020, România a instituit pentru prima oară starea de urgenţă, printr-un decret semnat şi anunţat de către preşedintele Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro