BusinessMagazin

Tag: SRI

  • După publicarea protocolului Parchet – SRI, deputatul AKM cere rejudecarea tuturor dosarelor de după 2009

    “O să fac propunerea în Parlament. O să discut cu colegii mei şi vom vedea dacă putem face acest lucru prin proiect de lege. O să vorbesc şi cu ministrul Justiţiei despre acest subiect. Se poate face un proiect de lege in urma descoperirilor şi a faptului că judecătorii spun că e un lucru extrem de grav, ca să existe tabara de vară cu judecatori şi SRI, atunci există această mare, mare suspiciune şi nu numai, există suspiciuni suficiente ca să se ceară prin lege rejudecarea tuturor dosarelor din 2009. Eu personal mă gândesc că nu este suficient că noi am descoperit lucrurile astea. Lumea aşteaptă de la noi să vadă şi ce facem. Cei care au făcut poliţie politică şi cei care au facut aceste chestiuni să fie incrimaţi penal. Asta e poziţia mea ca parlamentar pe care o voi discuta cu colegii mei”, a afirmat Rădulescu pentru agenţia de presă MEDIAFAX.

    Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, pe 30 martie, pe site, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, documentul având 18 pagini. În baza acestui act de colaborare, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani. Protocolul dintre Parchetul general şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Niţu, şi şeful SRI, George Maior, şi prim-adjunctul Florian Coldea.

    Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General are 18 pagini, prevede elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, un amendament care modifică Legea ANI care prevede că faptele comise de persoanele aflate în funcţii şi demnităţi publice care duc la conflict de interese sau incompatibilitate se prescriu după trei ani de la săvârşirea acestora. Amendamentul a fost propus de către deputatul PSD Cătălin Rădulescu şi semnată de mai mulţi parlamentari din arcul Puterii. Această propune introduce astfe referirea la prevederea din Codul civil privind prescripţia, potrivit căreia termenul prescripţiei este de trei ani, dacă legea nu menţionează un alt termen.

  • Sesizarea MEDIAFAX pe protocolul SRI-Parchet, dezbătută miercuri de comisia de abuzuri a Senatului

    “Da, am primit sesizarea şi v-a fi discutată în şedinţa de mâine a Comisiei”, a afirmat, pentru MEDIAFAX, senatorul PNL, Costel Şoptica.

    Şi senatorul PNL, Marius Nicoară, şef al Comisiei pentru Drepturile Omului a confirmat pentru agenţia de presă primirea prin fax a sesizării, adăugând că au fost făcute copii care vor fi distribuite colegilor din Comisie pentru a putea studia textul şi a putea formula opinii. Dezbaterea propriu-zisă a sesizării urmează să aibă loc săptămâna viitoare, după sărbătorile de Paşte, când este posibil ca forul legislativ să se întrunească în şedinţa marţi dimineaţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, un nou atac la Kovesi: „A pus DNA sub controlul SRI”. Cum au încercat Maior şi Coldea să cadă la pace cu Morar în cabinetul preşedintelui de la Cotroceni

    Din păcate, dacă în timpul lui Morar DNA a lucrat respectând Codul Penal, în timpul lui Kovesi, instituţia a fost pusă sub controlul SRI”, a spus, luni seară, Băsescu, la B1. 

    Fostul preşedinte a susţinut că a fost nevoit, la un moment dat, să medieze, în cabinetul său, între Daniel Morar şi şefii de la acea vreme ai SRI, George Maior şi Florian Coldea, între care relaţia era „tensionată”.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Reacţii dure după desecretizarea protocolului SRI-PG. Gîrbovan: Gravitatea e cutremurătoare

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, vineri, pe Facebook, că apreciează desecretizarea protocolului din 2009 dintre SRI şi Parchetul General, menţionând că va aprecia însă şi continuarea desecretizărilor.

    “Apreciem desecretizarea Protocolului SRI – Parchetul General – adevărul trebuie să iasă la suprafaţă ! Vom aprecia continuarea procesului de desecretizare !”, a scris, vineri, Tudorel Toader, pe Facebook.

    Şi preşedintele UNJR, judecătorul Dana Gîrbovan, a transmis, pe Facebook, că protocolul încheiat între Parchetul General şi SRI încalcă normele constituţionale de bază şi că aspectele prevăzute în acest document sunt „cutremurătoare”, aspect constatat chiar şi de cei fără studii juridice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul şef al Serviciului de Informaţii, George Maior, este audiat marţi în Comisia SRI

    “Am discutat partea de proceduri. A fost o discuţie corectă, normală şi foarte deschisă şi este interesat să clarifice aspectele care îl vizează. Nu am discutat în detaliu, am spus că vom discuta şi aborda subiectele discutate de cei care au venit la comisie, cele care sunt în spaţiul public”, a declarat, în data de 2 februarie, Claudiu Manda, şeful Comisiei de Control SRI, după întâlnirea de o oră şi jumătate cu George Maior.

    La acea dată, jurnaliştii au fost ţinuţi departe de locul întâlnirii.

    Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii va fi audiat marţi în comisia parlamentară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu, Băsescu, Florian Coldea şi George Maior vor fi audiaţi în comisia SRI

    “Pentru săptămâna viitoare, marţi pe data de 20 februarie, va fi invitat la comisie dl Călin Popescu-Tăriceanu. Domnia sa a şi confirmat. Pe data de 27 februarie, tot marţi, îl invităm la comisie pe dl George Maior, urmând ca la o săptămână după, în speţă 6 martie, să vină la comisie dl Florian Coldea. Iar in săptămâna următoare o să-i propunem d-lui preşedinte Traian Băsescu să vină la comisie când îi permite timpul domniei sale şi în contextul în care putem să avem şedinţă de comisie – ne-am dori să fie data de marţi, să vedem dacă dl Traian Băsescu poate să fie pe 13 martie la comisie, urmând ca după aceea celelalte persoane despre care s-a vorbit in spaţiul public să stabilim când le invităm”, a declarat, marţi, Claudiu Manda.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputatul Emanuel Ungureanu, despre traficul de organe: Există suspiciuni de implicare a MApN, MAE, SIE, SRI şi Aeroportul Cluj

    Emanuel Ungureanu a declarat, marţi, presei, că este nevoie de răspunsuri de la MApN despre avioanele care ar fi adus cetăţeni din Azerbaidjan pentru a primi rinichi la ICURT Cluj-Napoca şi de la MAE despre actele furnizate acestora prin intermediul Ambasadei României la Vatican.

    „Traficul de organe se făcea în miezul zilei la Cluj. Noi nu o să ne vindecăm ca ţară dacă MApN nu va răspunde cu ce avioane au fost transportaţi cetăţeni azeri veniţi să îşi cumpere un rinichi, ce implicare a avut MAE în activitatea de rezolvare a unor acte prin Ambasada României la Vatican, şi fostul ambasador Gheorghe Gheorghiu Iuliu Pangraţiu, ce implicare au avut SIE şi SRI în muşamalizarea acestor grave acte de trafic de organe, dar şi Aeroportul Internaţional Cluj. Prin interpelări depuse la aceste instituţii voi cere explicaţii publice pentru a clarifica cine a ştiut de aceste fapte şi nu a făcut nimic. Sunt suspiciuni că instituţiile respective ar fi fost implicate în acest trafic de organe”, a spus Ungureanu.

    Deputatul USR a subliniat că interpelările au la bază mărturiile lui Iulian Iacob, un bărbat care, în anul 2000, şi-a vândut un rinichi la ICUTR Cluj-Napoca, transplantat de medicul Mihai Lucan unui cetăţean din Azerbaidjan, şi care a mai adus, ulterior, alte două persoane cărora li s-au prelevat rinichii pe bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buget 2018: Serviciile speciale vor avea în total 2,9 miliarde de lei, sume majorate faţă de 2017

    Ca ordonatori principali, serviciile speciale vor mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 3,03 miliarde de lei.

    SRI are prevăzute credite bugetare de 2,3 miliarde de lei pentru 2018, în creştere cu 13,24% faţă de 2017, şi va mai putea suplimenta acest buget adăugând credite de angajament de până la 2,25 miliarde de lei.

    SIE are prevăzute credite bugetare de 290 de milioane de lei pentru 2018, în creştere cu 15,9% faţă de 2017, şi va mai putea suplimenta acest buget adăugând credite de angajament de până la 290 de milioane de lei.

    STS are prevăzute credite bugetare de 332 de milioane de lei pentru 2018, în creştere cu 21,88% faţă de 2017, şi va mai putea suplimenta acest buget adăugând credite de angajament de până la 499 de milioane de lei.

    În cadrul bugetului STS este prevăzută şi modernizarea Serviciului de Apeluri de Urgenţă „112”, pentru care creditele bugetare însumează 170.000 de lei plus o eventuală suplimentare cu credite de angajament de până la 137,9 milioane de lei.

    Per ansamblu, 22 de ministere vor primi bani în plus în 2018, în timp ce la alte cinci fondurile vor scădea, se arată în sinteza proiectului de buget.

  • EXCLUSIV | Fost ministru: Este “Ascultarea României”. Mi-au dat acces la informaţii secrete, apoi m-au ascultat?

    Varujan Vosganian, ministrul Economiei în perioada decembrie 2012 -octombrie 2013: „Sentimentul că am fost ascultat nu pot să spun că l-am avut, dar mi se pare că această afirmaţie poate fi credibilă pentru că această modă a ascultărilor în baza siguranţei naţionale părea destul de răspândită. Foarte des se întâmplă astăzi ca doi oameni, nu neapărat miniştri, când vorbesc între ei întâi să scoată telefoanele în afara camerei şi după aceea să vorbească, sau când doi oameni vorbesc la telefon unul dintre ei spune: <<Aş vrea să te întâlnesc, dar nu pot să îţi spun la telefon>>. Aşadar, acest sentiment nu că există, acest sentiment a devenit o psihoză în România. Este o psihoză. Sentimentul că oamenii sunt ascultati şi că sunt lucruri pe care nu le pot vorbi la telefon sau că este bine ca telefoanele să stea în altă parte atunci când ei vorbesc a devenit o psihoză naţională”.

    Întrebat dacă se justifică interceptarea unui ministru, Vosganian spune că “în mod normal pe siguranţă naţională nu se justifică nicio interceptare de demnitar pentru că în clipa în care ai suspiciunea că un ministru poate atenta la siguranţa naţională îl disloci. Eram membru în CSAT, aveam certificat ORNISS de acces la informaţii secrete. Păi, pe de-o parte îmi dai certificat ORNISS şi aştepti să fiu în CSAT (…), iar pe de altă parte mă asculţi pe motiv de securitate naţională? Mi se pare absolut hilar (…)”.

    Varujan Vosganian spune că ţara a ajuns un în epoca festivalul “Ascultarea României”.

    “Dacă un om ca mine a fost ascultat, acest lucru s-a întâmplat numai din motivaţii de natură politică pentru ca oamenii politici să poată fi controlaţi şi, eventual, intimidati şi şantajaţi. S-au făcut cercetări in rem, o persoană este cercetată astăzi pentru ceva întâmplat acum 5-6 ani şi brusc au început să iasă la iveală şi convorbiri. Dacă ei ştiau atunci că persoană a comis (o infracţiune-n.r.) când au ascultat-o de ce au lăsat-o 6-7 ani până când au început cercetările. Înregistrările telefonice au devenit la un moment dat un fel de seriale televizate. Cred că într-adevăr, într-o anumită perioadă ascultarea convorbirilor telefonice a fost festivalul <<Ascultarea României>>”, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Economiei.

    Mariana Câmpeanu, ministru al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în perioada 7 mai 2012 – 5 martie 2014 (PNL) „Nu am nicio dovadă (că mi-a fost ascultat telefonul-n.r). Nu am avut niciun semnal, nu ştiu dacă este aşa (cum spune domnul Puţura-n.r) sau nu. Personal nu m-a preocupat acest lucru şi ca atare nici nu am observat nimic nelalocul lui”.

    Pe de altă parte, colegul de Cabinet al Marianei Câmpeanu, Ovidiu Silaghi spune că în propriul dosar instrumentat de DNA apăreau interceptări care nu aveau nicio legătură cu siguranţa naţională.

    Ovidiu Silaghi, ministru al Transporturilor în perioada mai 2012 – decembrie 2012: „Nu am avut impresia că am fost ascultat, am deja certitudinea. Apar înregistrări în dosarul pe care îl am din anul 2013 la DNA. Sigur nu era o măsură legală. Dacă faci interceptări pe siguranţă naţională ….ce apare în discuţiile acelea nu era de siguranţă naţională. Era o discuţie de campanie electorală. Chiar este o abatere de la normele democratice şi chiar sfidează statul de drept, nemaivorbind despre libertăţile cetăţeneşti”.

    Fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi a fost cercetat pentru că ar fi primit 200.000 de euro de la Nelu Iordache pentru a interveni la persoane cu funcţii de decizie din CNADNR în sprijinul unui contract al firmei omului de afaceri.

    Liviu Pop, fost ministru pentru Dialog Social şi actual ministru al Educaţiei susţine că indiferent dacă este ascultat sau nu, vorbeşte liber la telefon.

    Liviu Pop, ministru pentru dialog social 2014-2015 (actual ministru al Educaţiei): ” Eu vorbesc la fel de liber de când mă ştiu. Nu am avut niciun semnal că mi-e telefonul ascultat şi nici nu am primit de la instituţiile statului vreo comunicare. Eu nu am obsesia telefoanelor ascultate”.

    Alţi foşti miniştri spun că nu au avut semnale că au fost interceptaţi.

    Robert Cazanciuc, ministru al Justiţiei în perioada 15 aprilie 2013 – 17 noiembrie 2015: “Eu nu ştiu să fi avut convorbirile interceptate. Nu am primit niciodată niciun fel de document de la cineva din care să rezulte că aş fi avut convorbirile interceptate. Eu, personal, nu am văzut. NU ştiu ce s-a întâmplat cu alţii, dar la mine o asemenea informaţie nu a ajuns”.

    Daniel Constantin, ministru al Agriculturii în perioada 7 mai 2012 – 17 noiembrie 2015: “Nu am primit niciodată niciun document, nicio informare. Autorităţile statului sunt cele care ştiu dacă s-a procedat într-un fel sau altul şi care trebuie să clarifice dacă au fost astfel de situaţii”.

    Fostul premier din acea perioadă, Victor Ponta, nu a putut fi contactat pentru o reacţie în acest caz.

    Preşedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, senatorul Claudiu Manda (PSD), a relatat că fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, a declarat, în timpul audierii sale în comisiei, că majoritatea miniştrilor au avut convorbirile interceptate pe mandate de siguranţă.

    ”Ce ne-a şocat a fost că, atâta timp cât s-a ocupat în Ministerul Justiţiei de aceste informaţii, în calitate de şef al structurii de securitate, în perioada 2012-2016, majoritatea miniştrilor au fost interceptaţi cu mandate de siguranţă naţională, iar din Parlament domnia sa a numit un număr impresionant de parlamentari, în general cei care sunt mai vocali de la fiecare partid. Sunt afirmaţii ale domniei sale, rămâne să vedem dacă se confirmă”, a declarat Claudiu Manda, adăugând apoi că declaraţiile trebuie coroborate cu documente de la SRI.

    Puţura ar fi confirmat că numărul mandatelor de interceptare cerute din considerente de siguranţă naţională a fost foarte mare. ”A spus că, din informaţiile pe care le are, sunt în jur de 2.500 de mandate anual de ascultare pe siguranţă naţională”, a spus Manda.

    Ovidiu Puţura va fi audiat din nou săptămâna viitoare, urmând ca fostul secretar de stat să dea detalii legate de relaţiile dintre anumiţi judecători şi ofiţeri SRI şi despre modul cum se emiteau mandatele de interceptare pe siguranţă naţională.

    Fostul angajat SRI Daniel Dragomir a susţinut, miercuri, că fostul secretar de stat în ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, face parte din lista celor 65 de persoane care pot proba afirmaţiile sale.

    Comisia SRI intenţionează să-l cheme la audieri pe fostul premier Victor Ponta, numele său fiind indicat în cadrul audierilor desfăşurate până acum de Comisie cu referire la elemente din perioada guvernului USL, a precizat Claudiu Manda.

     

  • Proiect: Conceptul de terorism, actualizat de Comisia SRI. Legislaţia în domeniu, completată / “Evaluarea ameninţării teroriste, schimbare de paradigmă prin trecerea de la o ameninţare generică la una punctuală”

    Propunerea legislativă este asumată de parlamentarii membri ai Comisiei SRI din tot spectrul politic şi are ca motivare faptul că „evaluarea ameninţării teroriste la adresa României a evidenţiat o schimbare de paradigmă prin trecerea de la o ameninţare generică la una punctuală”.

    „Principalele surse de risc terorist la adresa securităţii României sunt de natură externă (…) Teritoriul naţional reprezintă preponderent un loc de tranzit sau de refugiu, aflat în atenţia străinilor originari din state ale Orientului Mijlociu extins şi Afganistan sau Pakistan”, se menţionează în expunerea de motive a propunerii legislative.

    Proiectul vizează, în primul rând, actualizarea conceptului de terorism.

    Astfel, potrivit definiţiei propuse de Comisia SRI, „terorismul reprezintă acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională, sunt motivate politic, religios sau ideologic”.

    Scopurile acţiunilor teroriste definite de propunerea legislativă sunt: „intimidarea populaţiei sau un segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic; constrângerea unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act; destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor police fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale”.

    Pe de altă parte, propunerea legislativă are în vedere responsabilizarea statului român pentru acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de măsurile întreprinse de autorităţile publice ce au responsabilităţi în gestionarea crizei teroriste, precum şi actualizarea responsabilităţilor ce revin autorităţilor publice, peroanelor juridice sau fizice de drept public şi privat.

    Propunerea legislativă prevede ca, în cazul iminenţei sau producerii unui act terorist pe teritoriul ţării, la propunerea directorului SRI, CSAT să poată emite o hotărâre privind declararea situaţiei de criză teroristă.

    În acest caz se activează Centrul Naţional de Acţiune Antiteroristă, care este o structură interinstituţională, subordonată direct CSAT. Şeful CNAA se numeşte dintre prim-adjunctul sau adjuncţii SRI, la propunerea directorului SRI, se specifică în propunerea legislativă.

    În propunerea legislativă se stipulează expres că „autoritatea naţională în domeniul însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor şi schimbului de informaţii necesar în susţinerea activităţii acestora este SRI”, care „asigură prezenţa şi coordonarea însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor”.

    Totodată, propunerea legislativă prevede incriminarea în mod expres a faptelor referitoare la participarea într-un grup în scopul comiterii de acte teroriste, dobândirea de pregătire în scopuri teroriste, deplasarea în străinătate în scopuri teroriste, finanţarea deplasării în străinătate în scopuri teroriste, organizarea sau facilitarea în orice alt mod a deplasării în străinătate în scopuri teroriste, precum şi terorismul în domeniul nuclear.

    Propunerea legislativă prevede că „alarmarea fără un motiv întemeiat, prin orice mijloace, direct sau indirect, a organelor specilizate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale sau de menţinere a ordinii publice, cu privire la săvârşirea unui act de terorism constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la un an la 3 ani sau cu amendă”.

    Potrivit unei ale prevederi a propunerii legislative, „accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, efectuată în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ori deprinderii unor mijloace, tehnici sau modalităţi de săvârşire a unor acte de terorism constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

    Parlamentarii din Comisia SRI au elaborat, totodată, şi o propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, în care stipulează expres atribuţiile Serviciului în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului. Şi această propunere legislativă se află în dezbatere publică.