BusinessMagazin

Tag: sprijin

  • Adio subvenţii agricole de milioane de euro. Comisia Europeană vrea să reducă subvenţiile la cel mult 100.000 de euro per fermă din 2020, o propunere hulită de fermieri

    Propunerea Comsiei Europene (CE) de a reduce subvenţiile agricole la cel mult 100.000 de euro per fermă începând cu anul 2020 a stârnit un val de revoltă în rândul marilor fermieri, care susţin că nu sunt profitabili fără sprijinul UE.
     
    Propunerea CE de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2020-2027 are ca scop încu­rajarea fermierilor mici şi medii, în detrimentul marilor latifundiari care încasează anual milioane de euro din subvenţiile agricole. 
     
    „Fără subvenţie nu ne-am descurca. După ce facem bilanţul, noi, Dachim, rămânem cu subvenţia pe întreaga firmă, un sprijin fără de care nu am mai fi profitabili. Poate că reducere subvenţiilor la cel mult 100.000 de euro ar merge în ţările în care fermele mici au o pondere mare, însă nu la noi“, a spus Dan Felea, proprietarul Dachim, care cultivă cereale pe o suprafaţă de circa 2.000 de hectare în judeţul Cluj.
     

  • Iohannis va sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia pe legile Justiţiei

    “Constat chiar de la început că ele (n.r.: legile Justiţiei) nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi nici standardelor europene în materie. Unele dispoziţii de modificare a legii 303/2004 au fost declarate neconstituţionale în două rânduri. Cu toate acestea, chestiuni privind integritatea şi răspunderea magistraţilor contravin Constituţiei. Lege 304/2004 a ajuns la promulgare şi am constat că ridică probleme. Noile reglemetări riscă să blocheze actul de justiţie. Apoi sunt create noi structuri menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii. Nici legea 317/2004 nu are o redactare mai fericită căci ea instituie o segregare a garantului independenţei justiţiei, prin mutare de la CSM, la secţii. (…) Am decis, ca atare să trimit întregul pachet înapoi la CCR şi în paralel să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea fac un apel către CCR de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele în materie de democraţie, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă. Sunt convins că judecătorii CCR vor avea toată deschiderea pentru un demers care îşi propune să asigure respectare principiilor şi valorilor europene în România”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

    Şeful statului a mai anunţat că după ce CCR se va exprima va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o reexaminare.

  • Kanye West, criticat vehement. Declaraţia care a stârnit furie în mediul online

    Rapperul a făcut această declaraţie într-un interviu acordat pentru a-şi promova cele două noi albume anunţate recent.

    “Auzi despre sclavie timp de 400 de ani. 400 de ani? Asta sună ca şi cum ar fi o alegere”, a declarat West pentru platforma de ştiri TMZ Live.

    West a dezvoltat apoi comentariul său, dar a părut că face o paralelă cu viziunile artistice pe care se presupune că ar trebui să le aibă ca artist afro-american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veste EXTRAORDINARĂ pentru TINERII din Bucureşti: pot primi 30.000 de euro pentru a începe o afacere

    „Tinerii din Capitala, deci şi studenţii, vor putea aplica atât individual, cât şi în echipă cu profesorii, la programul start-up susţinut de Primăria Capitalei. Sprijinul municipal va fi în valoare de 30.000 de euro. Dezvoltarea economică a unui oraş este baza pentru dezvoltarea sa socială, administrativă şi culturală şi ştim că din ASE provin cei mai importanţi oameni de afaceri”, a declarat, miercuri, Gabriela Firea, la aniversarea de 105 de la înfiinţarea Academiei de Studii Economice.

    Edilul a mai precizat că Municipalitatea intenţionează în sprijine tinerii încă din facultate.

  • În semestrul 1 2017 piaţa de publicitate online din România a crescut cu 15% faţă de perioada similară din 2016

    Publicitatea în regim Programmatic reprezintă 19% din totalul veniturilor din prima jumătate a anului 2017, iar publicitatea pe mobil, 42%.

    Formatele Display embedded (încadrate în conţinut sau neintruzive ) rămân de departe cel mai utilizat mod de a face reclamă, alături de formatele de Display Social Media şi Publicitate în motoarele de căutare; aceste 3 formate având o pondere de  53% din valoarea totală a pieţei de publicitate digitală.

    Ponderea formatelor intruzive & video a fost de 17% din totalul volumului de publicitate rulat în H1 2017 faţă de 13% în H1 2016.

    Ca referinţe pe industrii se remarcă o creştere semnificativă a bugetelor advertiserilor din industria Food (+52%), sectorul Financiar arata o uşoară creştere +8%, timp în care Telecomul putem spune că îşi menţine bugetele (+1%).

    Segmentele de advertiseri cu o pondere de 25% din totalul veniturilor din publicitate în cadrul H1-17 arata o uşoară creştere de bugete în acest semestru fie înregistrează scădere de bugete ca de exemplu: Cosmetics & toiletries (-15%), Personal Hygiene (-24%), Online retail (+2%) şi Auto-Moto (+4%). Alte industrii cu creşteri semnificative de la semestru la semestru ar fi  Entertainment & the media (+49%), Household appliances (+62%) şi Retail (+84%).

    Valoarea totală raportată în studiul ROADS este calculată pe baza cifrelor facturate de către participanţi – atât site-uri şi publisheri locali cât şi agenţii media (raportând ceea ce facturează atât în reţele internaţionale cât şi în alte site-uri locale decât cele care participă independent).

    Tendinţe şi evoluţii pentru semestrul 1 2017:

    ● În topul industriilor în funcţie de investiţia în publicitatea digitală, categoria Food se remarcă atât din punct de vedere al creşterii bugetelor (52%), dar şi ca pondere din totalul bugetelor investite (+7.7% în H1-17 faţă de 5.8% în H1-16). Pe de altă parte, investiţiile dinspre Entertainment & the Media se afla într-o creştere constantă, iar domeniul Auto-Moto îşi menţine poziţia în Top 5 industrii din punctul de vedere al bugetelor alocate mediului digital.

    ● Programmaticul se afla în tendinţa de creştere de la 14% în semestrul 2 2016 la 19% în semestrul 1 2017.

    ● Investiţia în publicitatea pe Mobile îşi aloca 42% din piaţa locală, fiind aliniată la tendinţele europene (unde mobile-ul reprezintă 41,4% din totalul investiţiilor în publicitate digitală). Pentru prima dată, în acest an, Mobile a fost declarat în studiul ROADS că platformă, nu că format, aşa cum s-a procedat în anii anteriori, generând o imagine mai bună asupra direcţiei de alocare a bugetelor.

    ● La nivel European, creşterea pieţei de publicitate online este bazată în special pe mobile şi Video. Pentru întreg anul 2017 se previzionează o creştere cu aproximativ 10% a industriei Europene – ajungând la o valoare aproximativă de 46 miliarde de euro.
     

  • Cine poate ajuta start-up-urile din România. Care sunt diferenţele dintre acceleratoare, incubatoare şi investitorii angel

    Acceleratoarele şi incubatoarele sunt structuri similare, dar diferenţa majoră între cele două constă în faptul că acceleratoarele rulează programe intensive şi de scurtă durată, „un sprijin specific pentru dezvoltarea businessului (produs, strategii de marketing, pieţe de desfacere, strategii de creştere etc.), pe când incubatoarele sunt orientate pe o susţinere a mediului antreprenorial la modul general prin sprijin administrativ şi logistic extins pe o perioadă mai lungă, de maxim 3 ani”, explică Rusu. La rândul său, Cristina Ţoncu susţine că „Acceleratorul pune accent pe creşterea startup-ului şi pregătirea acestuia pentru o noua evaluare şi o rundă de finanţare superioară. De aceea, acceleratorul are o anumită responsabilitate pentru succesul startup-ului respectiv”.

    De obicei, un incubator de afaceri sprijină un start-up la nivel incipient de dezvoltare, „să clarifice principalele aspecte ale dezvoltării afacerii”, spune Ţoncu. Ea menţionează că „elementul cheie în accelerator este mentoratul, deci acces la cunoştinţe de business foarte intense şi acces la conexiuni extrem de utile pentru vizibilitate şi creştere: mentori, experţi,  business angels sau investitori VC”.

    Un alt aspect care diferenţiază cele două tipuri de programe este faptul că incubatorul percepe o taxă sau este gratuit şi rareori cumpără acţiuni în companiile pe care le „păstoreşte”, incubatorul fiind dezvoltat pe un anumit domeniu sau într-o anumită verticală. „Un incubator este un loc fizic, în general un co-working space, unde sunt găzduite echipe care primesc diverse servicii, pornind de la o bucătărie comună unde au toţi acces la cafea până la servicii mai complexe, contabilitate, de exemplu. Pe scurt, incubatorul este locul şi acceleratorul este programul prin care businessul este crescut”, este de părere Andrei Postolache, cofondator al TBNR.

  • Dăncilă: Cei care plătesc impozitul pe venit, CAS şi CASS vor completa o unică declaraţie

    ”Am promis că Declaraţia 600 va dispărea. Am cerut o nouă reglementare să vină în sprijinul contribuabilului prin simplificare şi justificare raţională a procedutrilor. Vom adopta ordonanţa prin care vom introduce noua reglementare de plată a impozitului pe venit, CAS şi CASS. În primul rând, persoanele fizice care plătesc impozitul pe venit, CAS şi CASS vor completa o unică declaraţie, nu şapte – cum a fost până acum. Cred că asta reprezintă o simplificare majoră. Noul formular se va depune o singură dată pe an, iar termenul de depunere pentru anul acesta este de 15 iulie. Plata contribuţiilor poate fi efectuată până pe 31 martie 2019”, a declarat Viorica Dăncilă la începutul şedinţei Executivului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rolul lui Gabriel Oprea în negocierea cu “statul de drept”: Stăteam la un pahar de vin, când m-a rugat să-l ajut (Dragnea-n.r.) să ia preşedinţia PSD

    “Haideti sa restabilim adevarul! Adevarul este ca inaintea Congresului PSD din 2015, Liviu Dragnea m-a sunat si m-a invitat la sediul PSD, spunandu-mi ca doreste sa ma roage ceva. I-am raspuns ca il astept la sediul UNPR din aceeasi curte. Imi amintesc si azi – poate domnul Dragnea a uitat – cum stateam noi doi fata in fata, la un pahar cu vin, cu presa in spatele nostru si cum ma ruga sa-l ajut sa castige presedintia PSD.

    Liviu Dragnea stie foarte bine ca nu am vorbit la telefon nici cu Florian Coldea, nici cu altcineva. In schimb, la finalul discutiei cu Dragnea, l-am sunat pe Vali Zgonea, in contextul in care intre cei doi era o competitie pentru nr. 1 si nr. 2 in partid. L-am sunat pentru ca am considerat ca e fair play sa discut deschis cu el despre acest subiect. Din pacate, la telefon mi-a raspuns aghiotantul domnului Zgonea, care mi-a comunicat ca presedintele Camerei Deputatilor, aflat la acel moment la vila RAAPPS din Neptun, este ocupat. Atunci am batut palma cu Dragnea, i-am promis sprijinul meu”, scrie Gabriel Oprea, pe Faacebook.

    Fostul preşedinte UNPR mai spune că la întâlnirea despre care vorbea Liviu Dragnea nu a fost prezent şi Valeriu Zgonea.

    “Peste cateva ore ne-am revazut la masa, nu in Piata Amzei, ci intr-un restaurant din zona Primaverii – Charles de Gaulle. Vali Zgonea nu a fost prezent acolo; asa cum am spus, el era la mare. Ma insoteau, in schimb, domnii Marian Oprisan si Nelu Mocioalca. Eram prieteni si ii rugasem sa vina sa discutam tocmai despre sustinerea candidaturii lui Liviu. Iar Liviu a venit insotit de prietenul lui si amicul meu, Vasile Dincu. Impreuna am stabilit doua lucruri: sa facem cu totii lobby pentru Liviu Dragnea si sa exprim sprijinul meu si al UNPR intr-un discurs pe care sa il sustin la inceperea lucrarilor Congresului, cred ca al doilea, dupa un important invitat strain.

    Am facut tot ce am promis: l-am sustinut total pe camaradul Liviu Dragnea. Si discursul meu s-a bucurat de aprecierea tuturor celor prezenti. Pe vecinul meu, Codrin Stefanescu, cel cu care m-am certat si m-am impacat de multe ori, il cunosc din 2002, cand eram prefectul Capitalei, iar el era la PSD Bucuresti. Am facut impreuna legea prin care prefecturile au dat cate 500 m de teren cuplurilor de tineri casatoriti, ca sprijin la inceput de drum, proiect care a avut sustinerea premierului si presedintelui PSD, Adrian Nastase. In preajma Congresului din 2015, Codrin m-a batut la cap, aproape in fiecare seara, sa-l sprijin pe prietenul lui, Liviu Dragnea si parerea lui a contat pentru mine, chiar daca luasem deja decizia in acest sens.Acesta este ADEVARUL”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING NEWS: Comisia Europeană analizează modul în care s-a acordat sprijin public Complexului Energetic Hunedoara

    La data de 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare în valoare de 37,7 milioane euro (167 de milioane RON) producătorului de energie „Complexul Energetic Hunedoara” (denumit în continuare „CE Hunedoara”), care se afla într-o situaţie de dificultate financiară încă din 2013.

    În contextul respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de şase luni. În plus, printr-o decizie separată, publicată la 20 aprilie 2015, Comisia a concluzionat că CE Hunedoara trebuia să ramburseze circa 6 milioane euro, sumă aferentă ajutorului de stat incompatibil.

    Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi solicită, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, faptul că respectiva întreprindere contribuie la costurile aferente restructurării sale şi că orice eventuale denaturări ale concurenţei sunt limitate, se arată în comunicatul transmis de Comisia Europeană.

  • Garanti Bank şi Garanti Leasing, acorduri de 32 de milioane de euro cu IFC, pentru sprijinul IMM-urilor

    Grupul Garanti România are ca strategie pe termen lung sprijinirea economiei locale şi a companiilor în cadrul cărora există femei acţionari sau care se regăsesc în structura de top management. În prezent, statisticile arată că în România există peste 481.000 de companii cu asociaţi sau acţionari femei  şi aproximativ 165.000 de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale deţinute de femei. „Încurajarea antreprenoriatului feminim în sectorul privat din România maximizează potenţialul forţei de muncă şi a dezvoltării economiei locale”, a declarat Thomas Lubeck, director regional IFC pentru Europa Centrală şi de Sud-Est.

    Din cele 32 de milioane de euro, 25 de milioane de euro au fost acordate Garanti Bank şi 7 milioane de euro Garanti Leasing. Acestea sunt al cincilea şi, respectiv, al şaselea acord semnat de IFC cu Grupul Garanti, vizând IMM-urile. Anterior, în ultimii şase ani, IFC a acordat Grupului Garanti un volum total de 70 de milioane de euro, în scopul finanţării IMM-urilor.

    „Antreprenoriatul este un motor important al dezvoltării economice în România. Strategia Garanti este aliniată cu viziunea IFC, lucru dovedit şi de colaborarea noastră de succes din ultimii ani”, a declarat Ufuk Tandogan, CEO Garanti România.

    International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată exclusiv pe sectorul privat, în pieţele emergente şi este, de asemenea, unul dintre principalii investitori internaţionali din economia românească şi un susţinător important al dezvoltării sectorului privat.