BusinessMagazin

Tag: speranta de viata

  • Cea mai gravă problemă a României din ultimii 50 de ani

    Dintre statele membre UE, România ocupă poziţia a treia în topul ţărilor în care populaţia vârstnică, de 80 de ani sau mai mult, este în continuă creştere. Doar în ultimul deceniu, numărul persoanelor vârstnice din România a crescut cu 2%. În acelaşi timp, populaţia României, la nivel general, va continua să scadă, astfel că se aşteaptă ca până în 2060 numărul de locuitori din ţara noastră să ajungă la 14,3 milioane, cu 5,6 milioane de locuitori mai puţin faţă de anul 2015.

    De altfel, potrivit datelelor INS, populaţia rezidentă în România este la nivelul din 1966. Una dintre cauze este speranţa de viaţă care, la nivelul Uniunii, a crescut în ultimii ani. Cu toate acestea, în România speranţa de viaţă pentru populaţia vârstnică este printre cele mai scăzute din UE, în urma noastră situându-se doar Bulgaria, arată cel mai recent raport Eurostat.

    Speranţa de viaţă în ţara noastră se situează în jurul vârstei de 75,4 ani, demonstrează şi datele furnizate de INS, potrivit cărora femeile au o durată medie a vieţii de 78,91 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (71,96 ani). În acest ritm, cele mai pesimiste estimări arată, însă, că peste aproximativ 50 de ani populaţia ar putea ajunge chiar şi la 12,5 milioane de locuitori.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Aici, în anul 2100 o să traiască aproape jumătate din populaţia planetei

    Conform unui raport al Naţiunilor Unite asupra populaţiei globale  este de aşteptat ca în 2100 aproape 40% din populaţie să fie africană.

    În ultimii 12 ani, populaţia globului a crescut cu un miliard de oameni, ajungând la totalul de 7,3 miliarde. Se estimează că numărul oamenilor de pe pământ, între 2015 şi 2030, va creşte cu 2,4 miliarde, dintre care 1,3 miliarde doar în Africa.

    După 2050, Africa o să fie singurul continent unde populaţia va continua să crească, însemnând că în 2100 nu mai puţin de 39% dintre oameni vor locui în Africa. Ca un punct de referinţă, în 1950 doar 9% din populaţia globală era africană.

    Conform publicaţiei The Globe and Mail, în 1950 în Africa se aflau 8 oameni pe kilometru pătrat, iar în 2050 vor fi 80 pe kilometru pătrat.

    Raportul Naţiunilor Unite indică următoarele motive pentru această creştere. În momentul de faţă, 21 de ţări sunt caracterizate ca având o populaţie cu o fertilitate crescută. 19 dintre acestea se află în Africa, unde, în medie, o femeie are patru-cinci copii de-a lungul vieţii, însă este prevăzut ca acest număr să scadă pe viitor. De asemenea, speranţa de viaţă a crescut cu şase ani pe continentul african în anii 2000. Până în 2100 se aşteaptă ca speranţa de viaţă să crească cu 19 ani, ajungând la vârsta medie de 78 de ani. Iar un al treilea motiv ar fi faptul că mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ.

  • Ţara în care în anul 2100 o să traiască aproape jumătate din populaţia planetei

    Conform unui raport al Naţiunilor Unite asupra populaţiei globale  este de aşteptat ca în 2100 aproape 40% din populaţie să fie africană.

    În ultimii 12 ani, populaţia globului a crescut cu un miliard de oameni, ajungând la totalul de 7,3 miliarde. Se estimează că numărul oamenilor de pe pământ, între 2015 şi 2030, va creşte cu 2,4 miliarde, dintre care 1,3 miliarde doar în Africa.

    După 2050, Africa o să fie singurul continent unde populaţia va continua să crească, însemnând că în 2100 nu mai puţin de 39% dintre oameni vor locui în Africa. Ca un punct de referinţă, în 1950 doar 9% din populaţia globală era africană.

    Conform publicaţiei The Globe and Mail, în 1950 în Africa se aflau 8 oameni pe kilometru pătrat, iar în 2050 vor fi 80 pe kilometru pătrat.

    Raportul Naţiunilor Unite indică următoarele motive pentru această creştere. În momentul de faţă, 21 de ţări sunt caracterizate ca având o populaţie cu o fertilitate crescută. 19 dintre acestea se află în Africa, unde, în medie, o femeie are patru-cinci copii de-a lungul vieţii, însă este prevăzut ca acest număr să scadă pe viitor. De asemenea, speranţa de viaţă a crescut cu şase ani pe continentul african în anii 2000. Până în 2100 se aşteaptă ca speranţa de viaţă să crească cu 19 ani, ajungând la vârsta medie de 78 de ani. Iar un al treilea motiv ar fi faptul că mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ.

  • TOP 10 ţări în care merită să trăieşti în 2016: Care sunt ţările cu cel mai ridicat nivel de trai – GALERIE FOTO

    Clasamentul ONU a fost realizat după ce experţii au analizat o serie de date colectate în 2014, precum PIB-ul pe cap de locuitor, nivelul de educaţie, speranţa de viaţă. Rezultatele finale arată o diferenţă uriaşă între ţările clasate în vârful clasamentului şi cele de la coadă.

    TOP 10 ţări cu cel mai ridicat nivel de trai:

    Norvegia

    Australia

    Elveţia

    Danemarca

    Olanda

    Germania

    Irlanda

    Statele Unite

    Canada

    Noua Zeelandă

    România se clasează pe locul 52, fiind în prima jumătate a ţărilor ca şi nivel de dezvoltare şi a fost încadrată în categoria ”Dezvoltare umană ridicată”, în timp ce primele 49 de naţiuni se aflau în categoria ”Dezvoltare umană foarte ridicată”.

    TOP 10 ţări cu cel mai scăzut nivel de trai

    Niger

    Republica Centrafricană

    Eritreea

    Ciad

    Burundi

    Burkina Faso

    Guineea

    Sierra Leone

    Mozambic

    Mali.

  • Ţara în care în anul 2100 o să traiască aproape jumătate din populaţia planetei

    Conform unui raport al Naţiunilor Unite asupra populaţiei globale  este de aşteptat ca în 2100 aproape 40% din populaţie să fie africană.

    În ultimii 12 ani, populaţia globului a crescut cu un miliard de oameni, ajungând la totalul de 7,3 miliarde. Se estimează că numărul oamenilor de pe pământ, între 2015 şi 2030, va creşte cu 2,4 miliarde, dintre care 1,3 miliarde doar în Africa.

    După 2050, Africa o să fie singurul continent unde populaţia va continua să crească, însemnând că în 2100 nu mai puţin de 39% dintre oameni vor locui în Africa. Ca un punct de referinţă, în 1950 doar 9% din populaţia globală era africană.

    Conform publicaţiei The Globe and Mail, în 1950 în Africa se aflau 8 oameni pe kilometru pătrat, iar în 2050 vor fi 80 pe kilometru pătrat.

    Raportul Naţiunilor Unite indică următoarele motive pentru această creştere. În momentul de faţă, 21 de ţări sunt caracterizate ca având o populaţie cu o fertilitate crescută. 19 dintre acestea se află în Africa, unde, în medie, o femeie are patru-cinci copii de-a lungul vieţii, însă este prevăzut ca acest număr să scadă pe viitor. De asemenea, speranţa de viaţă a crescut cu şase ani pe continentul african în anii 2000. Până în 2100 se aşteaptă ca speranţa de viaţă să crească cu 19 ani, ajungând la vârsta medie de 78 de ani. Iar un al treilea motiv ar fi faptul că mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ.

  • STUDIU: Speranţa de viaţă a populaţiei, la nivel global, a crescut, în medie, cu 6 ani faţă de 1990

    Într-o analiză inclusă în studiul Global Burden of Disease (GBD) din 2013, cercetătorii din domeniul sănătăţii au spus, totuşi, că, în timp ce speranţa de viaţă este în creştere aproape în fiecare regiune a globului, o excepţie notabilă este sudul Africii subsahariene, unde decesele provocate de HIV/SIDA au dus la scăderea speranţei de viaţă cu câţiva ani, începând din 1990.

    “Progresul pe care îl vedem în lupta împotriva unei varietăţi de boli şi răni este bun, remarcabil chiar, dar putem şi trebuie să facem lucrurile mai bune”, a declarat Christopher Murray, profesor la Universitatea Washington din Statele Unite, cel care a condus studiul publicat în revista medicală The Lancet.

    Murray a declarat că creşterea uriaşă în domeniul acţiunilor colective şi al finanţărilor acordate pentru lupta împotriva unor boli infecţioase cu potenţial mortal, cum sunt diareea, pojarul, tuberculoza, HIV şi malaria, a avut un impact important, reducând rata mortalităţii şi crescând speranţa de viaţă.

    Cercetătorul a mai spus că unele boli cronice importante au fost neglijate şi devin periculoase, dobândind potenţial mortal, mai ales în ceea ce priveşte afecţiunile provocate de droguri, ciroza ficatului, diabetul şi bolile renale.

    Studiul GBD 2013 oferă cele mai cuprinzătoare şi actuale estimări ale numărului de decese anuale din 240 de cauze diferite, din 188 de ţări, pe o perioadă de 23 de ani, din 1990 până în 2013.

    Analiza recentă a echipei conduse de Murray a descoperit că unele dintre cele mai sărace ţări au înregistrat creşteri excepţionale ale speranţei de viaţă în cei 23 de ani, oamenii din Nepal, Rwanda, Etiopia, Niger, Maldive, Timorul de Est şi Iran trăind în prezent cu 12 ani mai mult, în medie.

    Totuşi, în ciuda scăderii importante a mortalităţii infantile în ultimii 23 de ani, malaria, diareea, infecţiile respiratorii, precum pneumonia, sunt încă în top cinci cauze ale morţii la copiii sub vârsta de cinci ani la nivel global, cauzând, anual, decesul a aproximativ două milioane de copii cu vârstele între o lună şi 59 de luni.

    De asemenea, un alt succes amar îl reprezintă faptul că, deşi numărul deceselor provocate de HIV/SIDA a scăzut, la nivel mondial, în fiecare an de la vârful înregistrat în 2005, HIV/SIDA rămâne în continuare cea mai importantă cauză de deces prematur în 20 dintre cele 48 de ţări din Africa subsahariană.

  • Care sunt ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă

    Islanda este ţara în care bărbaţii trăiesc cel mai mult (81,2 ani) iar Japonia cea în care femeile trăiesc cel mai mult (87 de ani). La nivel mondial, speranţa de viaţă a bărbaţilor a fost calculată la 68,1 ani, iar cea a femeilor la 72,7 ani, relatează Business Insider.

    Diferenţele înregistrate între nivelurile de trai au un impact semnificativ: în cazul bărbaţilor s-au înregistrat diferenţe de până la 16 ani, iar în cazul femeilor de până la 19 ani.

    “Sunt nouă ţări în care speranţa de viaţă, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, este estimată la mai puţin de 55 de ani”, se arată în comunicatul OMS. Toate cele nouă state meţionate se află în Africa.


    Raportul nu a inclus şi statele cu mai puţin de 250.000 de locuitori, considerând datele nerelevante.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3,17 mil. euro
    ajutoarele financiare care vor fi acordate de Germania în 2013 minorităţii germane din România pentru derularea unor proiecte economice, sociale şi culturale

    38%
    ponderea europenilor care declară că principala inegalitate de gen din societate este diferenţa de salarizare între femei şi bărbaţi, următoarele fiind violenţa împotriva femeilor (34%) şi dificultatea de a reconcilia viaţa privată a femeilor cu munca (34 %), conform ultimului Eurobarometru

    2.138 lei
    câştigul salarial mediu nominal brut în luna ianuarie, cu 8,7% mai mic decât în luna decembrie 2012

    15.912
    numărul de locuinţe date în folosinţă în T4 2012, în creştere cu 540 locuinţe faţă de T4 2011

    7,61%
    cu atât a crescut costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) în T4 2012 faţă de T4 2011

    10,8%
    noul nivel maxim înregistrat de şomajul din UE în ianuarie, faţă de o rată de 10,7% înregistrată în cele trei luni precedente, potrivit Eurostat

  • Câţi ani din speranţa de viaţă recâştigi dacă te laşi de fumat până la 40 de ani

    Persoanele care renunţă la fumat până la vârsta de 40 de ani vor reduce semnificativ riscul unei morţi premature, potrivit unui studiu recent citat de Washington Post. În timp ce oamenii care continuă să fumeze pierd un deceniu din speranţa de viaţă, cei care renunţă între 35 şi 44 de ani recuperează nouă ani din acest deceniu. Beneficii există, însă, şi pentu cei care renunţă la fumat mai târziu în viaţă. Spre exemplu, persoanele care devin nefumătoare între 45 şi 54 de ani recuperează şase ani din deceniul „fumat”, pe când cei cu vârste între 55 şi 64 vor recupera doar patru ani. Specialiştii susţin că durata medie de viaţă a tinerilor care renunţă la ţigară până la 35 de ani nu va fi redusă aproape deloc, cei zece ani fiind recâştigaţi în totalitate. Coordonatorul cercetării susţine că acesta nu este un motiv care să îi încurajeze pe tineri să fumeze până la 40 de ani, fără teama de consecinţe. Ei riscă oricum să se îmbolnăvească de cancer pulmonar ori de alte afecţiuni respiratorii, risc care persistă ani de zile de la stingerea ultimei ţigări.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,6 mil.
    din cei 42 mil. de lucrători cu normă parţială din UE se declară dornici să lucreze mai multe ore şi pot fi consideraţi subocupaţi, conform Sondajului European privind Forţa de Muncă 2011

    58,5%
    rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) în 2011, iar rata şomajului – conform definiţiei internaţionale (BIM) a fost de 7,4%

    6%
    ponderea datoriei publice în PIB în Estonia, cea mai mică din UE, urmată de cele din Bulgaria (16,3%), Luxemburg (18,2%) şi România (33,3%)

    0,9%
    cu atât a crescut în februarie faţă de ianuarie creditul neguvernamental în lei în termeni reali, în timp ce creditul în valută s-a redus cu 0,1%