Tag: spatiul Schengen

  • Comisia Europeană: România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru admiterea în Spaţiul Schengen

    Comisia Europeană consideră că România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru a adera la Spaţiul Schengen, afirmă Mina Andreeva, purtătorul de cuvânt al Executivului UE, precizând că decizia admiterii celor două ţări în zona de liberă circulaţie trebuie luată de statele membre, scrie Mediafax.

    “Considerăm că Bulgaria şi România se califică pentru accesul în Spaţiul Schengen. Acum, va fi necesară o decizie în unanimitate a ţărilor membre UE”, a declarat Mina Andreeva într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles.

    România şi Bulgaria solicită de mulţi ani aderarea la Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cât de puternic ar putea fi afectată economia României de suspendarea zonei Schengen

    România se află pe locul al 15-lea într-un top al impactului economic al suspendării Schengen, care clasifică 27 de state din UE, fără Marea Britanie, în funcţie de cât de puternic ar fi afectate comerţul intracomunitar, transporturile şi turismul de o întrerupere a circulaţiei libere, scrie Mediafax

    O suspendare a Schengen ar submina funcţionarea pieţei unice, impactul economic fiind cel mai puternic în Europa Centrală şi de Est, Ţările Baltice, precum şi Belgia, Olanda şi Luxemburg, potrivit unei note de cercetare a analiştilor Morgan Stanley, citată de cotidianul ungar Portfolio.

    Cele mai puternice efecte negative vor fi resimţite de România pe filiera schimburilor comerciale şi traficului aerian, în timp ce dificultăţile înregistrate de turismul intracomunitar ar afecta mai puţin România decât alte state, ca urmare a ponderii reduse a acestui sector în PIB şi a numărului redus de turişti străini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul care SPERIE toată Europa: „Schengen este un eşec şi UE este un fiasco”

    Protejarea eficientă a graniţelor externe ale UE este importantă pentru a păstra zona de circulaţie liberă Schengen, au spus eurodeputaţii în cadrul dezbaterii care a avut loc marţi, unii cerând toleranţă zero faţă de atacurile rasiste şi violente împotriva migranţilor şi refugiaţilor.

    Comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a dat asigurări că nu se ia în calcul la Comisia Europeană renunţarea la spaţiul Schengen sau excluderea unui stat.

     „Comisia pregăteşte toate opţiunile (…), dar nu este vorba despre a renunţa la Schengen sau a exclude un stat membru”, a spus comisarul.

    La rândul său, liderul PPE Manfred Weber a spus că trebuie depăşită diviziunea din interiorul Uniunii pentru păstrarea spaţiului Schengen.

     „Nu este vorba despre lipsă de idei, ci despre un blocaj, în Consiliu, dar şi în această adunare, (…) o diviziune pe care trebuie să o depăşim pentru a asigura Schengen”, a declarat Weber.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Retrospectiva 2015: Criza refugiaţilor

    Nu există imagine mai zguduitoare, mai reprezentativă pentru anul 2015, decât cea cu  trupul lui Alan Kurdi, copilul în vârstă de trei ani care s-a înecat în Mediterană şi care a fost descoperit pe o plajă din Turcia. Alan nu a fost singur, pentru că, potrivit UNICEF, cel puţin 185 de copii imigranţi au murit înecaţi în Marea Egee în timp ce încercau să ajungă pe cale maritimă din Turcia în Grecia. „În Marea Egee, aproximativ 30% dintre cei care au murit în acest an sunt copii. Ceea ce înseamnă 185 de copii din totalul de 590 de persoane decedate în estul Mării Mediterane în acest an“, a declarat Sarah Crowe, un purtător de cuvânt al UNICEF.

    Peste 250.000 de sirieni şi-au pierdut viaţa în conflictul armat care are loc în Siria din 2011, început cu proteste antiguvernamentale, înainte de a escalada în război civil. Alţi 11 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, iar peste 4 milioane au fugit din ţară, din cauza luptelor dintre forţele loiale preşedintelui Bashar al-Assad şi rebeli. La acestea se adaugă militanţii jihadişti ai grupării Stat Islamic, care controlează mari regiuni din Siria şi Irak, unde seamănă teroare. Statele Unite şi ţări partenere lansează atacuri aeriene împotriva forţelor Statului Islamic încă din septembrie 2014. Rusia a început la rândul ei, în septembrie, atacuri aeriene împotriva ISIS, la cererea preşedintelui Bashar al-Assad, şi a intensificat acţiunile în noiembrie, după doborârea unei aeronave ruseşti în Sinai de către islamişti şi a atentatelor de la Paris.

    În condiţiile uriaşului aflux de oameni, Uniunea Europeană a stabilit la un summit din luna septembrie redistribuirea obligatorie a refugiaţilor în statele membre. Potrivit planului CE, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane, 31.443 şi 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele, cu 14.931, 9.287 şi 7.214 de azilanţi. Sistemul obligatoriu de cote, contestat de unele state, precum Ungaria, are drept criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre. România, care s-a opus cotelor obligatorii, urmează să găzduiască 6.351 de azilanţi.

    Potrivit datelor ONU, războiul civil din Siria a făcut ca în ultimii cinci ani peste 4 milioane de oameni să se refugieze mai întâi în ţările vecine Turcia, Liban, Iordania şi Irak, iar apoi în Europa. În luna februarie, Turcia a devenit gazda celui mai mare număr de refugiaţi din lume, adăpostind 2,2 milioane de sirieni şi cheltuind 7,6 miliarde de dolari pentru asistenţa directă acordată acestora. La sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare, în care s-a angajat să îi acorde un ajutor de 3 miliarde de euro.

    Europenii, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, au fost supuşi unor presiuni puternice în gestionarea celui mai mare aflux de oameni de la al doilea război mondial încoace, cei mai mulţi prezenţi deja în Germania, unde Merkel depune eforturi importante în vederea unui acord cu turcii. Criza a fost exploatată de către opoziţii populiste şi a ridicat unele ţări împotriva altora, afectând totodată ideea frontierelor deschise, atât de preţuită de către membrii Uniunii.

    Măsurile pe care UE le-a adoptat în ultimele luni au contribuit prea puţin la preluarea controlului asupra afluxului, iar iarna, care poate diminua numărul migranţilor timp de câteva luni, înăspreşte situaţia zecilor de mii de oameni blocaţi după închiderea frontierelor în Balcani, sporind presiunea asupra liderilor europeni să găsească o soluţie. Europenii vor ca Turcia să cheltuiască noile fonduri europene – aproximativ 3 miliarde de euro în următorii unu-doi ani – pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale celor aproximativ 2,3 milioane de sirieni care trăiesc în prezent în Turcia, pentru ca aceştia să fie mai puţin dispuşi să urce în bărci şi să plece către coastele Greciei. UE doreşte de asemenea ca autorităţile turce să păstreze mai mulţi afgani şi alţi asiatici care traversează Turcia în drumul lor către Europa. Uniunea mai vrea ca Turcia să-şi asume angajamentul de a reprimi persoane care reuşesc să ajungă în Grecia, dar ale căror solicitări de azil politic sunt respinse.

    Criza refugiaţilor ar putea căpăta aspecte din ce în ce mai dramatice după atentatele teroriste din Franţa, de la începutul şi de la sfârşitul anului. Este vorba de masacrul de la birourile revistei de satiră Charlie Hebdo, din 7 ianuarie, care s-a sfârşit cu o uriaşă operaţiune a poliţiei şi două asedii, două zile mai târziu, dar şi de atacurile seara zilei de 13 noiembrie, din Paris, comise de islamişti înarmaţi şi sinucigaşi, care au lovit o sală de concerte, un stadion, restaurante şi baruri, provocând moartea a 130 de oameni şi rănirea altor câteva sute. Atacurile, comise de trei echipe coordonate, au fost descrise de preşedintele Francois Hollande drept un act de război organizat de gruparea Stat Islamic. Atacurile au fost cele mai sângeroase atentate din Uniunea Europeană după cel care au avut loc într-un tren la Madrid, în 2004.

  • Un singur incident poate justificarea etichetarea din nou a României drept ţară coruptă

    Senatul a mai blocat şi în februarie cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, iar Camera Deputaţilor a respins în martie o cerere similară pentru Laszlo Borbely, fără ca reacţiile externe să atingă astfel de intensitate, nemaivorbind de cele interne, care au mers până la cererea PNL de alegeri anticipate şi chemarea poporului să iasă în stradă ca să dea jos guvernul (chestiuni explicabile prin faptul că acum a fost vorba de un fruntaş PSD, nu de unul de la PNL sau UDMR).

    În cazul lui Şova, ceea ce distinge situaţia faţă de cele menţionate mai sus este însă decizia conducerii Senatului, în speţă a preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu, de a folosi drept etalon de validare a votului prevederile din regulamentul Senatului (2005) şi statutul parlamentarului (2006) care spun că hotărârile în privinţa cererilor de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarilor care sunt sau au fost miniştri se iau cu majoritate califi-cată (jumătate plus unu din totalul senatorilor) şi nu cu majoritate simplă (jumătate plus unu din senatorii prezenţi la vot).

    Acest etalon de cvorum rămăsese specific numai în Senat, întrucât Camera şi-a actualizat regulamentul după două decizii CCR din 2008 care precizează că, aşa cum prevede Constituţia, cererile procurorilor sunt adoptate de parlamentari doar cu majoritate simplă. Chichiţa găsită acum de juriştii PSD a fost să arate că deciziile CCR din 2008 nu au legătură cu cazul Şova, pentru că ele nu se referă la cereri ale procurorilor de arestare, reţinere sau percheziţie a foştilor sau actualilor miniştri (adică aşa cum a cerut DNA în cazul lui Şova), ci numai la cereri de încuviinţare a punerii sub urmărire penală (adică aşa cum s-a întâmplat, de pildă, la votul de anul trecut când Senatul a aprobat rapid cu majoritate simplă cererile procurorilor de încuviinţare a urmăririi penale pentru Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu şi Ion Ariton).

    Cert e că PNL, după ce cu ocazia votului n-a contestat etalonul de cvorum aplicat de Tăriceanu, probabil fiindcă nici n-a înţeles ce se întâmplă, a început apoi să vorbească de posibile acuzaţii de abuz în serviciu la adresa lui Tăriceanu şi să promită că va contesta la CCR etalonul de cvorum folosit. Cât despre DNA, soluţia acesteia, mult mai eficientă juridic şi practic, a fost să sesizeze direct CCR pentru „conflict de natură constituţională între puterile statului“.

  • Băsescu: Avem şanse la Schengen în octombrie, dacă raportul MCV din vară nu ne dă înapoi

     Traian Băsescu a afirmat că România se află, din nou, într-un moment de graţie în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, după ultimul Consiliu European a recomandat să se analizeze situaţia României şi Bulgariei.

    “Acest lucru se va întâmpla la JAI din octombrie, când avem şanse să se deschidă accesul pentru noi şi pentru Bulgaria, cu condiţia ca raportul verbal pe justiţie care se va face, deci nu va fi un raport scris, MCV din vară, care va fi un raport verbal de progres, să nu ne dea înapoi”, a declarat şeful statului la Adevărul Live.

    Preşedintele a spus că are “o reţinere” cu privire la faptul că Parlamentul “a colectat” deja 11 membri ai săi pentru care nu a aprobat ori arestarea ori investigarea ori pentru care nu s-au pus în aplicare hotărâri judecătoreşti definitive care îi arătau incompatibili, chestiune care s-a ridicat şi la Consiliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maior speră că Franţa va înţelege interesele României privind graniţa de est UE, inclusiv accesul la Schengen

     Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a fost distins joi de către preşedintele Franţei, François Hollande, cu Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Cavaler.

    Potrivit unui comunicat al SRI, distincţia primită de către directorul SRI este o recunoaştere a calităţii deosebite a relaţiei strategice dintre România şi Franţa, în special în domenii mai puţin cunoscute publicului, precum activitatea de intelligence.

    “Sunt multe lucruri pe care le facem împreună în diverse colţuri ale lumii, care ne asigură, ţărilor noastre şi cetăţenilor noştri, securitate, pace şi o dimensiune a valorilor pe care se aşează, de fapt, societăţile noastre”, a declarat directorul SRI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vicepreşedintele UMP vrea ca UE să fie formată din şase membri şi Franţa să iasă din Schengen

     “Integrând prea multe ţări, am ucis proiectul european”, apreciază Laurent Wauquiez, fost ministru pentru Afaceri Europene. “Extinderea a fost o eroare. Trebuie reconstituit nucleul european în jurul a şase ţări: Germania, Italia, Spania, Belgia, Olanda şi Franţa. Celorlalte trebuie să li se explice că nu funcţionează în acelaşi ritm. Este valabil pentru Marea Britanie, Irlanda sau România” , a declarat el.

    “Te salvezi sau te scufunzi cu Europa, aceasta este poziţia mea”, a declarat el. Pe tema imigraţiei, Laurent Wauquiez apreciază că “Franţa trebuie să iasă din Schengen” şi speră “că aceasta va deveni poziţia UMP”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro