BusinessMagazin

Tag: spalare de bani

  • Crimeea anexată de Rusia riscă să devină o placă turnantă pentru spălarea de bani

    Potrivit raportului întocmit de grupul de jurnalişti de investigaţie Proiectul pentru raportarea crimei organizate şi corupţiei (OCCRP), un număr de bănci ruseşti, deţinute parţial de către finanţatori suspecţi – inclusiv unii cu legături cu serviciile ruseşti de securitate – “mişună în găurile” lăsate după plecarea băncilor ucrainene anul trecut, în martie.

    Mai puţin cunoscuta bancă Genbank, una dintre primele bănci ruseşti care a pătruns în Crimeea şi care operează în prezent peste 90 de bănci în regiune, este deţinută parţial de către finanţatorul Evgheni Dvoskin, potrivit raportului OCCRP, citat de ziarul Novaia Gazeta în ediţia de miercuri.

    Dvoskin a fost implicat în mai multe dosare penale în Rusia şi Statele Unite, legate de spălare de bani la scară largă, dar nu a fost judecat niciodată. El a fost arestat de către FBI, în 2008, pentru fraudarea mai multor companii americane, la sfârşitul anilor ’90, cu sume estimate la 2,3 milioane de dolari, dar a fost eliberat ulterior. Comitetul rus de anchetă îl suspectează pe Dvoskin de comiterea unor fraude estimate la zece milioane de ruble (aproximativ 185.000 de dolari) şi extorcări.

    Banca Verkhnevolzhsky, deţinută în comun de către finanţatorul Oleg Vlasov şi o serie de parteneri de-ai săi, şi-a extins şi ea prezenţa rapid în Crimeea după anexare, iar în prezent operează 26 de sucursale, potrivit raportului Proiectului.

    În perioada 2011-2014, Banca Baltica a lui Vlasov a fost una dintre cele 19 bănci ruseşti implicate într-un sistem complex de spălare a peste 20 de miliarde de dolari şi transferarea acestor sume în bănci din Uniunea Europeană (UE) prin Republica Moldova şi Letonia, se arată în raport.

    Banca rusească Tempbank a fost, de asemenea, implicată în spălări de bani între Rusia şi Republica Moldova, potrivit unor date de la autorităţile moldovene, citate de OCCRP. Tempbank operează în prezent două filiale în Crimeea.

  • Elena Udrea, acuzată de spălare de bani în dosarul Microsoft

     Fostul ministru Elena Udrea a anunţat pe Facebook că a fost chemată la DNA şi s-a arătat nedumerită de faptul că a fost chemată cu mandat de aducere la DNA. ”Mă surprinde oarecum decizia lor de a proceda astfel având în vedere că m-am arătat în permanenţă dispusă să colaborez cu anchetatorii şi să lămuresc lucrurile pe care le cunosc în diversele speţe care se află în analiză”, a precizat Udrea pe Facebook.

    Surse judiciare au explicat că parchetul a decis să emită un mandat de aducere pentru că astăzi vor fi chemate la DNA mai multe persoane.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Săptămâna fraudelor: aproape 200 de infracţiuni economice depistate de poliţişti

    În ultima săptămână, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R., poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor au constatat 195 de infracţiuni economice.

    De comiterea acestora sunt bănuite 178 de persoane, dintre care 62 au fost reţinute şi 25 arestate, a informat Poliţia Română.

    Astfel, poliţiştii au constatat, în ultima săptămână, 63 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 fapte de înşelăciune, 22 infracţiuni de fals (în înscrisuri oficiale, în înscrisuri sub semnătură privată şi privind identitatea), 12 infracţiuni de uz de fals, 8 fapte de complicitate la falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, 6 fapte la Legea nr. 656/2003 privind spălarea banilor, câte două fapte de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu.

    De asemenea, poliţiştii fac cercetări cu privire la 17 fapte penale prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, la 22 infracţiuni din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, 4 fapte de delapidare, câte 7 fapte de tentativă la înşelăciune şi complicitate la uz de fals, câte o faptă privind bancruta frauduloasă, la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicatiile geografice, la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, precum şi alte două fapte de natură penală.

    Totodată, poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor au constatat 7 infracţiuni de corupţie, respectiv 3 infracţiuni de dare de mită, două de luare de mită, o infracţiune de trafic de influenţă şi o infracţiune de cumpărare de influenţă.

     

  • Recolta Poliţiei pe câteva zile: peste 100 de hoţi şi un caz de evaziune fiscală de 400.000 de lei

    În perioada 17 – 24 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul I.G.P.R., au constatat 102 infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 109 persoane, dintre care 3 au fost arestate şi 4 reţinute.

    Astfel, poliţiştii au constatat 38 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 11 înşelăciuni, 5 infracţiuni de uz de fals, 4 de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 3 de fals material în înscrisuri oficiale, una de fals în declaraţii, 4 infracţiuni de contrabandă şi 3 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

    De asemenea, poliţiştii cercetează 3 fapte de delapidare, 3 la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, 2 de abuz în serviciu, una la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, una la Legea 656/2003 privind spălarea banilor, una de neglijenţă în serviciu şi 2 de altă natură.

    În perioada menţionată, poliţiştii au constatat 2 infracţiuni de dare de mită şi o infracţiune de luare de mită.

    De asemenea, poliţiştii au finalizat cercetările într-un caz de evaziune fiscală care a cauzat un prejudiciu important bugetului de stat.

    La data de 23 octombrie, poliţiştii Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime din cadrul Direcţiei de Poliţie Transporturi – I.G.P.R. au finalizat cercetările faţa de un tânăr de 27 de ani, admnistrator al unei societăţi comerciale din Bucureşti, bănuit de comiterea infracţiunilor de folosire de acte nereale în faţa autorităţilor vamale şi evaziune fiscală.

    În urma cercetărilor efectuate de poliţişti a reieşit că, tânărul ar fi efectuat 80 de importuri, în perioada septembrie – octombrie 2014, prezentând acte nereale în faţa autorităţii vamale, fără a înregistra în contabilitate operaţiunile. Acesta ar fi declarat un sediu fictiv pentru societatea pe care o administra, în vederea sustragerii de la eventuale controale financiare şi vamale.

    În cauză, s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar faţă de bănuit. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către inspectorii antifraudă de pe lângă Parchetul Tribunalului Constanţa, în urma căreia a fost stabilit un prejudiciu în valoare de 400.000 de lei.
     

  • Cazuri de spălare de bani şi evaziune fiscală: bilanţul infracţiunilor economice în ultima săptămână

    În perioada 29 septembrie – 3 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au constatat 124 de infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 123 de persoane, dintre care 9 au fost reţinute şi 2 arestate.

    Astfel, poliţiştii au constatat, în ultima săptămână, 57 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 12 fapte de complicitate la evaziune fiscală şi 6 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

    De asemenea, poliţiştii cercetează 5 fapte la Legea nr. 656/2003 privind spălarea banilor şi câte 4 de înşelăciune, uz de fals, la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, de fals material în înscrisuri oficiale, precum şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Au mai fost depistate 2 infracţiuni la Legea nr. 59/1934 asupra cecului, tot 2 de delapidare şi câte una de punere în circulaţie fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse, respectiv la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. În perioada menţionată, poliţiştii au constatat şi o infracţiune de dare de mită.

    De asemenea, în data de 4 octombrie, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J. Mureş au desfăşurat 15 percheziţii, în judeţele Mureş, Cluj şi Vâlcea, la persoane bănuite de evaziune fiscală în domeniul comercializării produselor cerealiere şi al materialelor de construcţii. Poliţiştii bănuiesc 15 persoane că ar fi achiziţionat şi comercializat mărfuri fără documente legale şi fără a le evidenţia în actele contabile. În urma percheziţiilor, poliţiştii au identificat şi ridicat, în vederea continuării cercetărilor, peste 23 de tone de cereale (grâu, porumb şi orz), materiale de construcţii de peste 200.000 de lei, bani (150.000 de lei) şi alte mijloace materiale de probă.

  • DIICOT: Ioan Niculae a vândut fără drept imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale

     Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) informează că procurorii structurii centrale au dispus, în dosarul 146/D/P/2010 (cunoscut ca dosarul Romgaz-Interagro), punerea sub acuzare a opt suspecţi, ca urmare a cercetărilor declanşate încă din 2012, împreună cu poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

    Astfel, în 23 iunie, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de Ioan Niculae, soţia acestuia, Domniţa Niculae, fiica omului de afaceri, Adina Niculae, şi o apropiată a sa, Nicoleta Toncea.

    Toţi patru sunt suspectaţi de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, în sarcina omului de afaceri fiind şi infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOSARUL cărnii alterate: Zece persoane au fost reţinute

     Procurorii DIICOT de la Structura Centrală continuă, joi, audierea membrilor celor două grupări infracţionale organizate suspectate de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă.

    Până în prezent, procurorii au audiat peste 30 de persoane şi au emis ordonanţe de reţinere pentru zece dintre acestea, care vor fi duse joi în faţa instanţei, cu propunere de arestare preventivă, au declarat surse judiciare.

    Procurorii DIICOT – Structura Centrală au făcut, miercuri, 102 percheziţii domiciliare în 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, informează instituţia, într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandal la Bitcoin. Cum a ajuns moneda să fie folosită pentru spălare de bani

    PE LÂNGĂ POSTUL OCUPAT LA PLATFORMA BITINSTANT, ÎN PREZENT NEFUNCŢIONALĂ, Shrem a deţinut până la declanşarea scandalului şi postul de vicepreşedinte al Bitcoin Foundation, care reprezintă operatorii şi deţinătorii de monede bitcoin în faţa unei comisii înfiinţate de autorităţile financiare americane pentru supravegherea tranzacţiilor cu moneda virtuală.

    Shrem, 24 de ani, a trecut în numai trei ani de la postura de student care investea în ceva riscant şi ieşit din comun la a fi unul dintre cei mai cunoscuţi „multimilionari în bitcoin„ – o faţă umană pentru un concept care a intrat foarte recent în atenţia publicului. După arestare, Shrem a devenit şi un reprezentant al laturii întunecate a bitcoin, potrivit Business Insider.

    SHREM A NEGAT TOATE ACUZAŢIILE ADUSE DE AUTORITĂŢI. „Bitcoin este pe cale să fie instituţionalizată. Într-o primă fază a fost exploatată de infractori, pentru că era încă nouă şi accesibilă. Pe măsură ce mai mulţi investitori şi oameni de afaceri se implică, va fi tot mai greu să fie utilizată în scopuri ilicite„, a spus Gil Luria, analist la compania Wedbush Securities în Los Angeles.

    Shrem a fost eliberat pentru o cauţiune de un milion de dolari, dar trebuie să rămână în arest la domiciliu. Procurorii au explicat că există riscul ca acesta să plece din ţară, având în vedere că obişnuieşte să călătorească mult, are o avere de 6 milioane de dolari, conform declaraţiilor proprii, şi deţine un avion personal, scrie Bloomberg.

    În 2011, în timp ce era student la Brooklyn College, Shrem a cumpărat monede bitcoin la un preţ mai mic de 5 dolari, iar ulterior din nou la 20 de dolari. În prezent, moneda este cotată la circa 840 de dolari potrivit CoinDesk Bitcoin Price Index.

    Cu 10.000 de dolari împrumutaţi de la familie, Shrem a înfiinţat BitInstant, un serviciu care permitea utilizatorilor să cumpere rapid bitcoin. În prezent, activităţile BitInstant sunt suspendate, iar clienţii nemulţumiţi au intentat un proces colectiv împotriva acesteia, sub acuzaţia de înşelătorie.

    Faima şi conexiunile lui Shrem în comunitatea bitcoin au înre-gistrat o ascensiune constantă, odată cu extinderea BitInstant şi creşterea accelerată a preţului monedei. În decembrie 2011, la două luni de la lansare, BitInstant a atras primele fonduri de la investitori. Compania, care până la acel moment avea tranzacţii procesate în valoare de peste 500.000 de dolari, a angajat un designer şi un alt programator.

     

  • Vîntu şi Liviu Luca, judecaţi pentru delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor Petrom

     Liviu Luca, Gheorghe Şupeală, Ioan Bohâlţeanu, Nicolae Tănăsescu, Elena Petrovici, Zizi Anagnastopol, în calitate de reprezentanţi ai conducerii executive a SC PSV Company SA (fosta SC Petromservice SA) şi membri ai Consiliului Director al Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA – Petrom, la data faptelor, Reveica Davidescu şi Emil Nache, precum şi Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan, în calitate de împuterniciţi ai societăţilor offshore Comac Ltd., Stone Com Ltd şi Elbahold Ltd, sunt acuzaţi în această cauză de iniţiere a unui grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de bani.

    Dosarul a fost trimis joi Tribunalului Bucureşti, primul termen fiind stabilit la 13 februarie.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada 2005 – 2006, Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan au constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop iniţial obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, prin delapidarea acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro: Patroni ai unor firme care au contracte cu autorităţile din Prahova, urmăriţi penal

     Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au început urmărirea penală faţă de şase persoane, pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, potrivit unui comunicat dat publicităţii, miercuri seară, de instituţie.

    Conform sursei citate, cei şase sunt: Ionescu Dragoş Ioan, Onea Nicolae, Ţărîndă Marian Răducu, Soare Gheorghe, Ţărîndă Andrei Costin şi Muşat Costin Gabriel, ei fiind acuzaţi că, în perioada 2010 – 2013 au desfăşurat operaţiuni comerciale nereale cu societăţi de tip fantomă, operaţiuni pe care le-au înregistrat în contabilitatea societăţilor pe care le administrează, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitului datorat bugetului consolidat al statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro