BusinessMagazin

Tag: sosele

  • Până când autorităţile se vor mobiliza să repare drumurile din România, acestea vor ajunge să se repare singure. Un olandez a găsit soluţia

    Să repari drumurile nu este nici rapid, nici ieftin, aspect foarte bine ilustrat de şoselele din România.  Nu ar fi ideal ca, în loc de asfalt, acestea să fie alcătuite dintr-un material prin care să se repare singure?

    Un inginer olandez crede că a găsit soluţia. Erik Schlangen, de la Universitatea Delft din Olanda, a dezvoltat un tip de asfalt despre care spune că are capacitatea  să se repare singur, potrivit Entrepreneur.com.Schlangen mixează asfaltul obişnuit cu fâşii din vată de oţel. Această compoziţie se “vindecă” de imperfecţiuni dacă este expusă la temperaturi foarte mari. Odată cu creşterea temperaturii, oţelul se topeşte şi pătrunde în bitumul din asfalt, lăsând suprafaţa netedă pe măsură ce se răceşte.

    Schlangen a dezvoltat şi un vehicul special care poate încălzi suprafaţa drumului prin intermediul unor bobine de inducţie. El spune că drumurile ar trebui să fie încălzite la fiecare patru ani folosind această metodă pentru a fi păstrate netede.

    Oficialii olandezi susţin  proiectul lui Schlangen şi estimează că şoselele reparate astfel ar putea să-i ajute să economisească 116,5 milioane de dolari.

  • Pulsul economiei pe şosele. Logistica are nevoie de specialişti şi investiţii în infrastructură

    Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate, cât şi la nivel macro“, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; „de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014 piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%“, afirmă Geleţu.

    Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG identifică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea creşterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistică. „Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost, ci un beneficiu“, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.
    Într-un context mai larg, România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei, atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România.

    El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, „altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat“. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3 şi 5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, „a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi“.

    Volumele de mărfuri intermediate de logisticieni anul acesta nu sunt diferite faţă de 2013. „Există însă o diferenţă în modul în care companiile rulează această marfă: lucrurile se desfăşoară mult mai rapid, stocurile sunt la un nivel minim, se lucrează foarte mult în sistem cross-dock“, spune Sergiu Iordache, managing director la DSV Romania.

    El adaugă că în continuare se pune presiune pe costuri şi calitatea serviciilor. „Periodic sunt lansate licitaţii pentru găsirea celui mai profitabil furnizor, atât de către clienţii existenţi cât şi de către cei potenţiali“, arată Iordache. Or pentru a face faţă cerinţelor venite din partea clienţilor, companiile de logistică se concentrează pe creşterea calităţii serviciilor, investind în soluţii IT, echipamente şi proceduri de lucru pentru optimizarea serviciilor şi pentru a ţine pasul cu noile cerinţe. DSV a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 141 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro) şi un profit de peste 6,5 milioane de lei, iar pentru 2014 „ne-am propus o creştere de 5-10% atât pentru cifra de afaceri, cât şi pentru profit“. Intersnack, Nestle Purina, Fabryo, Carpatina se numără între clienţii atraşi de DSV anul acesta.

  • Cea mai importantă decizie pentru autostrada Sibiu-Piteşti: Compania de Drumuri a lansat licitaţia pentru studiul de fezabilitate

     Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a lansat licitaţia de revizuire şi actualizare a studiului de fezabilitate a autostrăzii Sibiu-Piteşti, considerată una dintre cele mai dificil de construit şosele din ţară, pentru că traversează munţii prin zona Văii Oltului.

    Cu toate acestea, autostrada este una dintre cele mai aşteptate şosele din România, fiind veriga lipsă a coridorului de autostradă care va uni vestul României, la Nădlac, de estul ţării, la Constanţa.

    Costul revizuirii studiului de fezabilitate este estimat între 43,4 milioane de lei (aproape 10 milioane de euro) şi 51,3 milioane de lei (11,7 milioane de euro).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cei zece care fac legea asfaltului în România

    INTR-O INDUSTRIE ÎN CARE CRIZA ŞI-A PUS PUTERNIC AMPRENTA, companiile de construcţii au mizat anul trecut pe contractele câştigate în anii anteriori, în contextul în care în 2012 statul a organizat din ce în ce mai puţine licitaţii de şosele, căi ferate sau sisteme de apă şi canalizare, iar investitorii privaţi au preferat să mai amâne proiectele pe care le aveau în plan, pe fondul crizei politice din vara anului trecut.

    „2012 a fost un an în care condiţiile critice s-au accentuat. Primul semestru al anului trecut a imprimat o dinamizare a întregii economii, după care cel de-al doilea semestru a însemnat un declin, aducând întârzieri în plata creanţelor către companiile din construcţii, nefinanţarea proiectelor deja începute, dublate de neînceperea unor lucrări noi„, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

    Cei mai mari 10 constructori de pe piaţa locală au înregistrat anul trecut afaceri cumulate de circa 1,5 miliarde de euro, arată calculele Business Magazin pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului şi de la companii. Astfel, prin mâinile celor 10 jucători a trecut peste 15% din piaţa locală a construcţiilor, evaluată anul trecut la puţin peste 9 miliarde de euro.

    ANUL 2012 A ADUS UN NOU LIDER PE PIAŢA LOCALĂ A CONSTRUCTORILOR. După ce în ultimii ani la vârf de podium s-a aflat în mod constant firma Hidroconstrucţia, anul trecut austriecii de la Strabag au reuşit să-şi adjudece prima poziţie în topul celor mai mari constructori după cifra de afaceri. Rulajul pe plan local al grupului austriac Strabag a depăşit anul trecut 370 de milioane de euro, în creştere cu 80% faţă de anul anterior.

    Contracte foarte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro, precum autostrada Deva-Orăştie-Sibiu sau clădirea de birouri Sky Tower din Capitală, cea mai înaltă din ţară, au majorat businessul austriecilor pe plan local, ajuns la cea mai ridicată valoare din anii de criză. „Businessul dinamic din România poate fi explicat prin proiectele mari de infrastructură de transport care au fost câştigate în ultimii ani şi sunt executate în prezent, precum şi prin câştigarea de noi comenzi pe segmentul de construcţii civile„, potrivit raportului financiar pe 2012 al grupului Strabag, care precizează că România este printre pieţele care au adus cele mai bune rezultate anul trecut.

    POZIŢIA A DOUA ÎN TOPUL CELOR MAI MARI CONSTRUCTORI ESTE OCUPATĂ DE FIRMA BUCUREŞTEANĂ STRACO GRUP, controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos. Compania a avut un salt spectaculos anul trecut, după ce rulajul a urcat cu 123%, până la aproape 200 de milioane de euro. Compania are preponderent contracte cu statul, având în portofoliu lucrări precum construcţia autostrăzii Deva-Orăştie sau reabilitarea căii ferate Vinţu de Jos-Simeria.

    Pe poziţia a treia, cu afaceri de 150 de milioane de euro, în stagnare faţă de anul 2011, s-au situat italienii de la Astaldi, care lucrează la proiecte precum metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei sau linia de cale ferată Frontieră Curtici-Arad. Anterior, Astaldi a fost implicat în unele dintre cele mai mari proiecte de construcţii din România, cu valori de sute de milioane de euro, precum Pasajul Basarab, stadionul Naţional Arena din Capitală sau autostrada Cernavodă-Constanţa.

     

  • Planurile Daimler pentru maşina cu cea mai mare cotă de piaţă la nivel mondial dintre toate modelele Mercedes

    Dacă ne amintim povestea anului 2009, când am continuat să lansăm noi produse, deşi pieţele se prăbuşeau, vedem o tendinţă pe care am decis să o păstrăm: grupul Daimler nu ţine cont de scăderea din pieţe când alege să dezvolte noi produse. Este o acţiune contra-ciclică„, spunea la lansarea autovehicului Bernd Stegmann, şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.

    În ce priveşte piaţa vehiculelor comerciale, diferenţele la nivel global sunt tot mai mari de la o regiune la alta la capitolul cerinţelor consumatorului, al legislaţiei şi al evoluţiei vânzărilor. Rezultatele din primele trei luni ale anului curent sunt elocvente: în Europa de Vest, unul dintre sectoarele cheie ale industriei auto, piaţa dubiţelor comerciale de dimensiuni medii şi mari a coborât cu 16%, în timp ce grupul Daimler a raportat în primul trimestru un declin de cinci procente.

    Per total, producătorul german şi-a crescut vânzările cu 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut – motoarele creşterii fiind Europa de Est, Statele Unite ale Americii şi America Latină. Cu toate acestea, profitabilitatea a scăzut, iar strategia grupului are în vedere o perspectivă geografică tot mai largă pentru a lua la ţintă pieţele ferite de problemele aduse de criza economică. Sprinter s-a vândut în ultimii 18 ani în 130 de ţări. Statisticile arată că 2,5 milioane de unităţi au fost vândute în ultimele aproape două decenii, iar unele dintre acestea rulează şi în momentul de faţă pe şosele, având peste un milion de kilometri la bord, unele şi în România.

    „Fie că aştepţi un colet livrat de DHL în Mexic, în Vietnam sau Australia, există o bună şansă să fie adus în faţa porţii de un Sprinter„, mai spune Bernd Stegmann. De aceea, modelul va fi produs tocmai în locurile în care se vinde cel mai bine. În prezent, autovehiculul este asamblat, în afara fabricii de la Düsseldorf, în Argentina, China şi SUA. Daimler va demara până la finele anului producţia Sprinter şi la Nijni Novgorod, în Rusia, în colaborare cu GAZ. Oficialii au punctat că proiectul din munţii Urali nu va însemna închiderea sau mutarea fabricii din Germania. „Vom compensa volatilitatea de pe piaţa europeană cu veştile bune de peste Ocean. Pieţele emergente sunt focusul în prezent„, spune şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.

    Pentru atragerea de noi clienţi şi reînnoirea flotelor celor deja existenţi, noul model mizează pe o diferenţă de circa o mie de euro la preţ, un design interior similar, mici modificări la designul exterior, dar mai multe opţiuni care să reducă pe termen lung costul total al autovehiculului. Sprinter aduce nou un consum de 6,3 litri la suta de kilometri, ceea ce înseamnă o economie de 6.000 de euro în zece ani, la o distanţă medie de 40.000 de km parcursă anual. Un alt segment unde companiile pierd bani este cel al accidentelor în care sunt implicate vehiculele comerciale. Un sfert dintre accidente au drept cauză coliziunea din spate a maşinii, unul din cinci accidente se întâmplă în viraje, iar unul din şase pentru că şoferul pierde controlul volanului.

    Caracteriscticile noului model includ sistemul automat de frânare la apropierea prea mare de un alt vehicul, atenţionarea şoferului la schimbarea sau părăsirea benzii de circulaţie şi o mai bună stabilitate în caz de rafale de vânt – principalele atuuri în reducerea costului de utilizare pe termen lung a maşinii.

    Miza pe vehicule comerciale nu e o noutate la Daimler. Anul trecut, grupul a intrat pe segmentul vehiculelor comerciale de dimensiuni mici, de pe care a fost absent până în 2012, cu un obiectiv clar: în 2015 unul din 20 de autovehicule comerciale mici ar trebui să aibă steaua cu trei colţuri. Dacă supremaţia Sprinter este recunoscută la nivel mondial, povestea noului Citan, pariul nemţilor construit în colaborare cu grupul Renault pe segmentul de clasă mică, va fi mai dificil de transformat într-una de real succes: „Partenerul nostru nu este oricine. Este inventatorul acestei clase de maşini, nimeni nu a fost mai de succes până acum în acest sector şi e o companie cu multă experienţă„.

    Pe segmentul de vehicule comerciale, Mercedes a vândut, în 2012,120.000 de unităţi, în linie cu rezultatele din 2011, a crescut veniturile cu 7%, până la 4,5 miliarde de euro, cu un profit de 365 milioane de euro. Iar în tabloul nefericit al zonei euro, vehiculele comerciale sunt printre puţinele veşti bune, industria prognozând o creştere anuală de patru procente la nivel global între 2010 şi 2020.

  • MAE: Sute de români şi cel puţin şase autocare BLOCATE în Ungaria din cauza vremii

     “Până în acest moment misiunea diplomatică din Budapesta a primit numeroase solicitări din partea cetăţenilor români blocaţi pe autostrăzile M1 şi M7. Majoritatea cetăţenilor români solicită informaţii cu privire la perspectiva deblocării şoselelor (…) Numărul estimat al cetăţenilor români blocaţi pe şoselele ungare este de ordinul sutelor. Sunt şi şase autocare blocate care se află în contact cu ambasada”, informează MAE român, la solicitarea MEDIAFAX.

    Ambasada de la Budapesta a primit cel puţin 70 de apeluri de la emiterea alertei meteo în cursul zilei de joi.

    De asemenea, în cazul cetăţenilor români surprinşi pe drumuri naţionale a fost nevoie ca ambasada să-i ajute să identifice exact locaţia în care se aflau şi cu sprijinul poliţiei să fie conduşi în locuri special pregătite pentru a aştepta deblocarea şoselei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de Conturi nu a descoperit de ce nu avem şosele deşi CNADNR are un buget de 1,7 mld. euro/an

    CNADNR nu şi-a atins obiectivele reglementate în termenele stabilite atât din cauza insuficientei voinţe politice a Guvernului, cât şi a managementului disfuncţional, potrivit unui raport de audit privind performanţa companiei realizat de Curtea de Conturi. Raportul nu arată însă clar unde se scurg anual cei 1,7 miliarde de euro alocaţi CNADNR, cu care s-ar putea face în fiecare an peste 300 de km de autostradă la 5 milioane de euro/kilometru. Verificările au vizat activitatea CNADNR privind drumurile naţionale din intervalul 2008 – martie 2012 şi au fost derulate în perioada aprilie – octombrie 2012, la sediul Companiei de Drumuri şi la cele şapte direcţii regionale din Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara. Potrivit Curţii de Conturi, sinteza raportului de audit cuprinde principalele aspecte constatate ca general valabile şi repetabile în activitatea de ansamblu a companiei şi a structurilor sale teritoriale, fie că este vorba de activitatea destinată autostrăzilor, fie de cea pentru drumuri naţionale.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Compania de autostrăzi a cheltuit 1,5 mld. euro, dar şoselele nu se văd. Top 30 al celor mai mari plăţi pentru drumuri

    Cele mai mari 30 de plăţi realizate anul trecut de către compania de drumuri s-au ridicat la aproape 1,2 miliarde de euro. Spedition UMB a lui Dorinel Um­bră­rescu şi austriecii de la Strabag au încasat fiecare peste 100 mil. euro, în timp ce americanii de la Bechtel au primit 76 mil. euro deşi au construit doar 600 de metri de autostradă. În total, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a avut un buget anul trecut de 1,5 mld. euro pentru autostrăzi şi drumuri naţionale. ZF continuă seria de articole prin care încearcă să evidenţieze modul în care se cheltuiesc banii companiei de drumuri, care an de an beneficiază de bugete de 1,5-2 mld. euro. În acelaşi timp însă, numărul de kilometri de autostrăzi rămâne redus, iar infrastructura rutieră, în general, este slab dezvoltată. Cea mai mare parte a plăţilor realizate anul trecut de compania de drumuri a mers către construcţia de autostrăzi, în special pentru Coridorul IV paneuropean, dar şi pentru reabilitări sau modernizări de drumuri, deszăpeziri şi întreţineri multianuale ale şoselelor.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce am construit în şase ani de UE: 300.000 de locuinţe, 267 km de autostrăzi, 46 de malluri, 3 stadioane şi un milion mp de birouri

    Poate ar fi mai interesant să ne amintim întâi cum era România la sfârşitul anului 2006, când în Bucureşti sau la Sibiu, care devenea capitala culturală a Europei, se ciocneau pahare de şampanie sub artificiile aderării. La capitolul autostrăzi erau două şosele, spre Piteşti şi Constanţa, care măsurau circa 250 de kilometri. Între timp, lungimea autostrăzilor din Ro­mânia s-a dublat, depăşind în acest an 500 de kilo­metri. Nu insistăm deocamdată într-o analiză asupra numărului de kilometri care puteau fi realizaţi cu cele 4 miliarde alocate pentru autostrăzi. Semnalăm doar evoluţia. Malluri erau în jur de zece în toată ţara, iar în Capitală erau trei – Bucureşti Mall, Plaza România şi City Mall. Între timp, au mai fost construite circa 46 de malluri şi parcuri comerciale în toate oraşele mari din ţară, în urma unor investiţii de peste 3 mld. euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cum arată cea mai nouă autostradă din România

    Totodată, a avut loc şi recepţia tronsonului Medgidia-Constanţa. Pe ambele porţiuni au lucrat italienii de la Astaldi şi nemţii de la Max Boegl. Momentan se lucrează încă la spaţiile de servicii, iar pe cea mai mare parte a porţiunii Cernavodă-Medgidia-Constanţa au fost montaţi parapeţi despărţitori antiorbire.

    Mai multe pe zf.ro