Somnul este extrem de important, iar organismul are nevoie de odihnă pentru a funcţiona în parametri normali. Desigur, periaoda de somn diferă de la organism la organism, dar o poveste mai puţin ştiută despre Leonardo da Vinci s-ar putea să-ţi vină în ajutor, dacă o poţi pune în practică.
Pentru că şi-a dat seama că pierde timp preţios cu somnul din timpul nopţii, Leonardo da Vinci s-a decis să se odihnească după o formulă matematică.
Tag: somn
-
Metoda lui Leonardo da Vinci. Dormea 90 de minute pe zi şi nu era obosit niciodată
-
De ce tot mai multe companii îşi încurajează angajaţii să doarmă la birou
În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”, spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.
A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.
„Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:
Cere permisiunea şefului;
Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;
Găseşte un loc liniştit şi sigur;
Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;
Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;
Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă.
-
De ce tot mai multe companii îşi încurajează angajaţii să doarmă la birou
În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”, spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.
A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.
„Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:
Cere permisiunea şefului;
Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;
Găseşte un loc liniştit şi sigur;
Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;
Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;
Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă.
-
„Cea mai bună strategie de a dormi la birou”. Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest obicei
În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”, spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.
A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.
„Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:
Cere permisiunea şefului;
Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;
Găseşte un loc liniştit şi sigur;
Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;
Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;
Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă.
-
De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului
Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte.Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. -
De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului
Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte.Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. -
Majoritatea părinţilor fac această greşeală, iar rezultatul este extrem de periculos, întrucât nu le permite celor mici să se odihnească
Dacă îi permiţi copilului să aibă un smartphone sau o tabletă în dormitor, întrucât le afectează tiparul de somn, chiar şi atunci când nu îl folosesc.
Un studiu recent a arătat că simpla prezenţă a unui gadget în dormitor îi face pe cei mici să fie încă „activi” chiar şi după ce ai dat stingerea.
Cei mici sunt în continuare neliniştiţi, întrucât anticipează primirea mesajelor şi notificărilor de pe reţelele de socializare, ceea ce le afectează rutina nocturnă, în ciuda faptului că părinţii le impun reguli cu privire la folosirea telefoanelor şi tabletelor, scrie jurnalmm.ro
Potrivit cercetării, copiii şi adolescenţii care folosesc un dispozitiv electronic cu până la 90 de minute înainte de culcare au şanse de două ori mai mari să nu se odihnească suficient. În plus, aceştia au şanse de trei ori mai mari să se simtă obosiţi pe tot parcursul zilei următoare.
Experţii de la King’s College London şi Cardiff University au ajuns la concluzia că accesul la un gadget pe parcursul nopţii, chiar dacă nu este folosit, îi expune pe cei mici la un risc sporit cu 79% de a nu se odihni suficient, un risc sporit cu 46% de a nu beneficia de un somn sănătos şi un risc sporit cu 127% de a se simţi obosiţi pe parcursul zilei.
-
Majoritatea părinţilor fac această greşeală, iar rezultatul este extrem de periculos, întrucât nu le permite celor mici să se odihnească
Dacă îi permiţi copilului să aibă un smartphone sau o tabletă în dormitor, întrucât le afectează tiparul de somn, chiar şi atunci când nu îl folosesc.
Un studiu recent a arătat că simpla prezenţă a unui gadget în dormitor îi face pe cei mici să fie încă „activi” chiar şi după ce ai dat stingerea.
Cei mici sunt în continuare neliniştiţi, întrucât anticipează primirea mesajelor şi notificărilor de pe reţelele de socializare, ceea ce le afectează rutina nocturnă, în ciuda faptului că părinţii le impun reguli cu privire la folosirea telefoanelor şi tabletelor, scrie jurnalmm.ro
Potrivit cercetării, copiii şi adolescenţii care folosesc un dispozitiv electronic cu până la 90 de minute înainte de culcare au şanse de două ori mai mari să nu se odihnească suficient. În plus, aceştia au şanse de trei ori mai mari să se simtă obosiţi pe tot parcursul zilei următoare.
Experţii de la King’s College London şi Cardiff University au ajuns la concluzia că accesul la un gadget pe parcursul nopţii, chiar dacă nu este folosit, îi expune pe cei mici la un risc sporit cu 79% de a nu se odihni suficient, un risc sporit cu 46% de a nu beneficia de un somn sănătos şi un risc sporit cu 127% de a se simţi obosiţi pe parcursul zilei.
-
Demonul de pe piept. Ce se întâmplă în realitate când ai paralizie în somn
O afecţiune neobişnuită numită paralizie în somn i-a înfricoşat pe oameni de-a lungul multor secole.
Când o persoană experimentează paralizia în somn, ea este conştientă, având ochii deschişi, ceea ce înseamnă că visul este de fapt o halucinaţie care pare la fel de reală precum orice alt lucru pe care persoana l-a văzut atunci când era trează. De asemenea, visele pot fi multisenzoriale, ceea ce înseamnă că persoanele pot auzi voci sau simţi atingeri, afirmă cercetătorul.
Vezi aici ce se întâmplă în realitate când ai paralizie în somn