BusinessMagazin

Tag: Somaj

  • România se clasează în primele 10 ţări cu cea mai mică rată a şomajului din UE în martie

    Dintre statele membre, cele mai scăzute rate ale şomajului din martie 2018 au fost înregistrate în Republica Cehă (2,2%), Malta (3,3%) şi Germania (3,4%), iar cele mai ridicate rate ale şomajului au fost consemnate în Grecia (20,6% – datele pentru Grecia disponibile au fost din ianuarie) şi Spania (16,1%).

    Comparativ cu aceaşi perioadă a anului trecut, rata şomajului a scăzut în toate statele membre, cu excepţia Lituaniei, unde a rămas stabilă, şi a Estoniei – unde a crescut de la 5,3% la 6,5% între februarie 2017 şi februarie 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Disponibilizări MASIVE la una dintre cele mai mari companii din România. Sute de oameni vor fi daţi afară

    Iniţial planul de disponibilizare 2017 – 2018 prevedea reducerea numărului de salariaţi cu 1.740 de persoane, dintre care 1.000 anul trecut şi 740 în acest an, de la 1 mai. Ulterior, planul de restructurare, reorganizare şi eficientizare a fost revizuit, în condiţiile în care rolul pe care CE Oltenia îl are în Sistemul Energetic Naţional s-a accentuat, cantitatea de energie posibil de produs de către CE Oltenia este de aproximativ 15 TWh, din care se estimeaza ca 12,75 TWh va fi energie electrică vândută, iar cantitatea de lignit prognozată a fi produsă de către companie este de aproximativ 22 milioane tone, din care 0,5 mil. tone este destinată vânzării către terţi, arată nota de fundamentare. Drept urmare, autorităţile au decis reducerea numărului de disponibilizări de la 740 la 200.
     
    La finele anului 2017 CE Oltenia avea 13.281 de angajaţi.
     
    Proiectul de act normativ propune aprobarea sumei de 2,294 milioane lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2018 pentru plata venitului lunar de completare pentru cele 200 de persoane disponibilizate.

  • Complexul Energetic Oltenia va disponibiliza, începând cu 1 iunie, 200 de salariaţi

    Iniţial planul de disponibilizare 2017 – 2018 prevedea reducerea numărului de salariaţi cu 1.740 de persoane, dintre care 1.000 anul trecut şi 740 în acest an, de la 1 mai. Ulterior, planul de restructurare, reorganizare şi eficientizare a fost revizuit, în condiţiile în care rolul pe care CE Oltenia îl are în Sistemul Energetic Naţional s-a accentuat, cantitatea de energie posibil de produs de către CE Oltenia este de aproximativ 15 TWh, din care se estimeaza ca 12,75 TWh va fi energie electrică vândută, iar cantitatea de lignit prognozată a fi produsă de către companie este de aproximativ 22 milioane tone, din care 0,5 mil. tone este destinată vânzării către terţi, arată nota de fundamentare. Drept urmare, autorităţile au decis reducerea numărului de disponibilizări de la 740 la 200.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O ţară din Europa a închis toate restaurantele McDonalds. Aici nu există nici cazinouri şi nici Starbucks

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. Recent, a intrat în lumina reflectoarelor datorită echipei de fotbal care a făcut minuni la Campionatul European de Fotbal 2016 unde a reuşit să ajungă până în sferturile competiţiei, unde a fost învinsă de echipa naţională de fotbal a Franţei, gazda turneului.

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

    Situaţia s-ar putea schimba însă, potrivit ultimelor cifre publicate de OCDE: creşterea consumului ar putea încetini la 2,8% în 2017, de la plus 5,2% în 2016, iar avansul investiţiilor la 1,9%, de la 18,8% în 2016. Acest lucru ar urma să genereze un risc de supraîncălzire, în opinia FMI.

  • Care este statul cu cea mai mică rată a şomajului din Uniunea Europeană

    Rata şomajului a fost, în ianuarie, de 2,4% în Cehia, de 3,8% în Ungaria, de 4,5% în Polonia şi de 4,6% în România.

    În Austria, rata şomajului a fost în ianuarie de 5,5%, iar în Bulgaria şi Slovenia de 5,9%, precizează Eurostat.

    În ultimul an, şomajul a scăzut în Grecia (de la 23,3% la 20,9%) şi în Croaţia (de la 12,2% la 9,8%).

  • Care este statul cu cea mai mică rată a şomajului din Uniunea Europeană

    Rata şomajului a fost, în ianuarie, de 2,4% în Cehia, de 3,8% în Ungaria, de 4,5% în Polonia şi de 4,6% în România.

    În Austria, rata şomajului a fost în ianuarie de 5,5%, iar în Bulgaria şi Slovenia de 5,9%, precizează Eurostat.

    În ultimul an, şomajul a scăzut în Grecia (de la 23,3% la 20,9%) şi în Croaţia (de la 12,2% la 9,8%).

  • Cum a reuşit un şomer cu o idee simplă să facă un business de sute de milioane de dolari

    Ideile cu care se juca la vremea respectivă s-au concretizat mai târziu într-un joc ce avea să fie lansat în martie 2017 şi să devină unul dintre cele mai de succes jocuri din acest an. De când au început vânzările, peste 13 milioane de copii ale jocului PlayerUnknowns Battlegrounds (PUBG) au fost vândute pe glob, zdrobind recordurile de vânzări pe PC, stabilitate de giganţi precum Grand Theft Auto V, scrie Bloomberg. Un exemplar al jocului se vinde cu 30 de dolari (euro în Europa), astfel făcând un calcul simplu, jocul a generat cel puţin 390 de milioane de dolari în lunile în care se află la vânzare. Asta fără a lua în calcul obiectele virtuale care sunt cumpărate de jucători.

    Pentru crearea PUBG, Green a intrat în parteneriat cu dezvoltatorul sud-coreean Bluehole Inc, a cărei valoare a crescut de 5 ori în ultimele trei luni ajungând la o valoare de 4,6 miliarde de dolari, potrivit 38 communications. 20% din companie este deţinută de Chang Byung-gyu, iar succesul jocului l-a făcut miliardar, cel puţin pe hârtie.

    PlayerUnknowns Battlegrounds este un fel de “Hunger Games”, un loc unde 100 de jucători se luptă până doar 1 mai rămâne în viaţă. Jucătorii au la dispoziţie mai multe arme, dar şi vehicule dintre care şi trei maşini, iar una dintre acestea este Dacia 1310. Maşina este populară, mai ales în rândul gamerilor români. Compania a discutat cu producătorii de console de jocuri video pentru a lansa jocul şi pe aceste platforme şi a ajuns la un acord cu Microsoft pentru a fi lansat în exclusivitate pe Xbox, dar s-ar fi înţeles şi cu Sony pentru o lansare mai târzie, din 2018.

    Green are un parcurs atipic: este de profesie fotograf şi designer grafic. S-a căsătorit cu o braziliancă şi a trăit în Sao Paulo până când cei doi au divorţat apoi el a mai trăit o perioadă în Brazilia deoarece nu-şi permite să-şi cumpere un bilet de avion.

    Se juca jocuri video în timpul liber, însă s-a plictisit şi atunci a început să modifice anumite jocuri pentru a crea versiuni originale. Astfel a modificat jocul Arma 2 (shooter militar) într-un joc de supravieţuire insipirat de filmul japonez “Battle Royale” (sursa de inspiraţie şi pentru Hunger Games). Conceputul a fost de succes şi la un moment dat peste 70.000 de jucători avea acestă versiune de Arma 2. Pentru a nu avea probleme cu dezvoltatorul, Green nu a cerut bani pe mod. Modul a devenit popular şi Sony a licenţiat conceptul în 2014 pentru jocul H1Z1.

    În acelaşi timp, Kin Chang, producătorul executiv al Bluehole, se gândea la acelaşi concept şi l-a invitat pe Green în Coreea. Cei doi s-au înţeles să facă un joc de la zero. Au început să lucreze la începutul lui 2016, iar în martie 2017 PUBG s-a lansat în versiunea de “early acces” pentru 30 de dolari. Deşi avea multe bug-uri si erori, jocul a devenit best-seller pe platforma Steam.

    Green vrea să finalizeze versiunea jocului pentru PC pentru ca fanii să aibă o experienţă bună şi spune că se vede lucrând la Bluehole în anii următori.

  • Ţara unde oamenii nu îşi încuie casele şi maşinile

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. 

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Juncker: Bulgaria înregistrează progrese, trebuie să continue reformele pentru aderarea la zona euro

    “Nu am spus că Bulgaria va fi automat următorul membru al zonei euro, dar merge în direcţia cea bună… Rata şomajului este în scădere, situaţia bugetară este puternică, Bulgaria a înregistrat progrese în eforturile de convergenţă. Încă nu este suficient, dar în privinţa convergenţei reale s-au înregistrat progrese”, a declarat Jean-Claude Juncker, citat de site-ul agenţiei Reuters.