BusinessMagazin

Tag: Slovacia

  • Creşterea preţurilor pentru locuinţele din România, printre cele mai mari din Europa

    România se află pe locul cinci în Europa, după Portugalia, unde preţurile au crescut cu 14,3%, Germania – cu un avans de 11,24%, Turcia – 10,68% şi Spania – cu 6,64%. La polul opus se situează ţări precum Slovacia sau Grecia, unde preţurile au scăzut chiar şi cu până la 3%, sau Elveţia, unde majorarea a fost infimă, de sub 1%.

    Cu toate că România este fruntaşă în ceea ce priveşte creşterile preţurilor în prima jumătate a anului, dacă este luat în calcul costul pe metrul pătrat, acesta se situează la cca. 900 de euro. Pe primele locuri în acest sens se află Elveţia, Franţa şi Germania, unde preţurile pe metrul pătrat sunt cuprinse între 5.785 euro/mp şi 2.860 euro/mp. La polul opus se află ţări precum Turcia, unde preţul pe metrul pătrat a fost în primul semestru de doar 534 de euro, Cehia (832 euro), Slovacia (879 euro) şi România (900 euro).

    În ceea ce priveşte închirierile pe segmentul rezidenţial, preţul pe metrul pătrat a rămas aproape neschimbat în majoritatea statelor. Astfel, în România acesta se situează la cca. 5 euro/mp, la acelaşi nivel ca şi la finele lui 2015. Cele mai mari valori sunt înregistrate în Elveţia (17 euro/mp), Olanda (13 euro/mp), Franţa (12,6 euro/mp) şi Finlanda (12,5 euro/mp). La polul opus se află Turcia – 2,27 euro/mp, Grecia – 4,2 euro/mp, Italia –  cca. 5 euro/mp şi România, cu 5 euro/mp.

     

  • Simona Halep a câştigat turneul WTA de la Madrid

    Primul set a fost dominat categorit de Simona, care a început bine şi a câştigat pe serviciul adversarei. Până în gameul şase al setului s-a mers cap la cap, fiecare jucătoare reuşind să-şi câştige punctele pe propriul serviciu. Halep a reuşit încă un break, iar tabela indica scorul de 4-1 pentru constănţeancă. În final, românca de 24 de ani şi-a adjudecate setul, scor 6-2.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simona Halep a câştigat turneul WTA de la Madrid

    Primul set a fost dominat categorit de Simona, care a început bine şi a câştigat pe serviciul adversarei. Până în gameul şase al setului s-a mers cap la cap, fiecare jucătoare reuşind să-şi câştige punctele pe propriul serviciu. Halep a reuşit încă un break, iar tabela indica scorul de 4-1 pentru constănţeancă. În final, românca de 24 de ani şi-a adjudecate setul, scor 6-2.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simona Halep va juca astăzi finala turneului de la Madrid. La ce oră are loc meciul

    Meciul este programat să înceapă la ora 19.00.

    În meciurile directe, jucătoarea din Slovacia conduce cu 3-1. Singura victorie reuşită de româncă a avut loc în 2012, la Bruxelles, pe zgură. Cele două sportive nu s-au mai întâlnit din ianuarie 2014, de la Australian Open, unde Cibulkova a câştigat în minimum de seturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google prezintă “O zi din viaţa lui Homo Smartphonicus”: Românul trece printr-o metamorfoză

    Aceasta este imaginea de ansamblu pe care o creionează studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi”, realizat în rândul utilizatorilor de internet mobil din patru ţări din Europa Centrală şi de Est: România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Folosind concluziile acestui studiu, Google a recreat o zi din viaţa lui “Homo Smartphonicus” din România: utilizatorul unui dispozitiv mobil – smartphone, în general – conectat la internet.

    Obiceiuri matinale – Accesarea internetului de pe smartphone este un obicei intrat în rutina matinală a lui “Homo Smartphonicus”. Aproape 60% dintre utilizatorii de internet mobil fac acest lucru dimineaţa, până să plece de acasă. Mai mult, o treime îşi verifică smartphone-ul imediat după ce se trezesc.

    “Homo Smartphonicus” a luat micul dejun şi pleacă de acasă. Telefonul este asistentul fără de care nu iese din casă. Smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care “Homo Smartphonicus” verifică să nu le fi uitat acasă. Nu aceleaşi sunt obiceiurile în Ungaria, Cehia şi Slovacia: aici portofelul, nu smartphone-ul, este pe locul întâi între lucrurile fără de care oamenii nu pleacă de acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? “Nu este posibil”, au răspuns 56% dintre românii din categoria “Homo Smartphonicus”, în timp ce 11% au spus că, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el.

    Ziua în ritm de ringtone – “Homo Smartphonicus” îşi începe ziua pe telefon şi continuă la fel, dependent de conexiunea de internet mobil şi instrumentele pe care i le oferă smartphone-ul. 43% spun că utilizează smartphone-ul (în alt scop decât a telefona) oricând în timpul zilei, în timp ce aproape jumătate (47%) spun că verifică smartphone-ul de câteva ori pe zi. Ponderea celor care utilizează smartphone-ul doar în timpul liber este foarte mică: doar 5%.

    Smartphone-ul este întotdeauna uşor accesibil: cei mai mulţi oameni îl ţin în buzunar sau în geantă (54%) sau la îndemână (42%) – pe birou sau pe masa pe care mănâncă. 51% dintre respondenţi verifică orice notificare a telefonului sau, dacă nu pe toate, cel puţin pe cele mai importante (44%). Cele mai importante aplicaţii/ funcţii cu alerte sonore de pe telefonul lui “Homo Smartphonicus” din România sunt: SMS-ul (84%), aplicaţia de Facebook (64%), e-mail-ul (59%), aplicaţiile de comunicare, precum Skype şi WhatsApp (52%), şi jocurile (22%).

    Social media este distracţia principală a lui “Homo Smartphonicus” din România. Dacă luăm ca reper alertele sonore, Facebook este a doua aplicaţie/ funcţie ca importanţă de pe telefonul lui, după SMS. În cazul reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din Ungaria, Cehia şi Slovacia, Facebook este de doar pe locul al treilea, după SMS şi e-mail. Mai mult, cele mai utilizate tipuri de aplicaţii de către “Homo Smartphonicus” din România sunt cele pentru social media. Nu la fel stau lucrurile la omologii săi din zonă: aplicaţiile de prognoză a vremii sunt cele mai utilizate în Ungaria, în timp ce pentru cehi şi slovaci aplicaţiile dedicate fotografiilor sunt pe primul loc.

    Cu prietenii, dar conectat – După-amiaza “Homo Smartphonicus” iese cu prietenii la bar sau la restaurant. Chiar şi aici, “Homo Smartphonicus” nu poate sta departe de telefon. Cei mai mulţi dintre românii utilizatori de internet mobil (36%) spun că verifică smartphone-ul de fiecare dată când primesc o notificare, atunci când sunt la întâlnire cu prietenii. Mai puţin de o treime (31%) îşi verifică smartphone-ul o dată sau de două ori (când ajung şi când pleacă), în timp ce aproape un sfert (23%) nu se ating de smartphone când ies cu prietenii. În alte ţări, obiceiurile “Homo Smartphonicus” diferă. Colegii lui din Ungaria, Cehia şi Slovacia procedează diferit când ies cu prietenii: cea mai mare parte a celor din Ungaria nu-şi verifică smartphone-ul deloc, în timp ce în Cehia şi Slovacia obiceiul cel mai întâlnit este să verifici smartphone-ul când ajungi şi când pleci.

    Înainte de culcare – “Homo Smartphonicus” se desparte de prieteni şi ajunge acasă. Trei sferturi dintre reprezentanţii “Homo Smartphonicus” spun că locul smartphone-ului este chiar lângă pat, în primul rând pentru că acesta joacă rolul de ceas deşteptător (81%). Însă aproape jumătate (44%) intră pe internet de pe smartphone sau tabletă înainte de a adormi – pentru a-şi citi mailurile, să se joace, să verifice statusurile de pe social media etc.

    “Homo Smartphonicus” vrea să se culce, dar nu poate să adoarmă şi îşi tratează insomnia tot cu smartphone-ul. Majoritatea (51%) reprezentanţilor “Homo Smartphonicus” din România spun că atunci când nu pot dormi îşi folosesc smartphone-ul. Acesta este principalul “medicament” împotriva insomniei, peste televizor (47%), stat în pat (29%) şi citit (20%). Nu la fel “se tratează” restul reprezentanţilor genului “Homo Smartphonicus” din celelalte ţări. În Ungaria, “medicamentul” preferat pentru insomnie este televizorul, iar cehii şi slovacii stau întinşi în pat, aşteptând să adoarmă.

    Studiul Google “Internetul mobil în viaţa de zi cu zi” a fost realizat de IQS Online, în luna mai 2015, pe 800 de utilizatori de internet mobil, cu vârste peste 15 ani, din România, Ungaria, Cehia şi Slovacia. 95% dintre aceştia utilizează smartphone-ul, iar 54% tableta. Majoritatea (79%) utilizatorilor de internet mobil se conectează atât prin Wi-Fi, cât şi prin servicii de internet mobil de la furnizorul de servicii de telecomunicaţii la care sunt clienţi. Doar 8% se conectează la internet de pe dispozitive mobile doar prin reţele Wi-Fi gratuite, în timp ce doar abonamentul de date mobile este utilizat de 12%. Potrivit studiului “Consumer Barometer”, 46% dintre români au smartphone, iar 23% au tabletă.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • Proiect de gazoduct pe teritoriile Bulgariei, României, Ungariei şi Slovaciei

    Proiectul de gazoducte urmează să fie conectat la conducta Turkish Stream.

    Noul proiect de transport al gazelor va fi pus în practică cu sprijinul şi participarea Uniunii Europene, a spus Fico.

    Premierul slovac a arătat în mod clar că Slovacia caută în mod activ rute alternative pentru gazele naturale, cunoscând faptul că Rusia va renunţa la tranzitul gazelor prin Ucraina, din 2020.

    România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia au semnat un acord de interconectare a reţelelor lor de gaze naturale care să permită şi tranzitul invers, la summitul Parteneriatului Estic care a avut loc la Riga pe 22 mai.

    Documentul a fost încheiat de miniştrii de Externe din cele patru state şi a fost iniţiat în contextul eforturilor întreprinse la nivel european şi regional pentru consolidarea securităţii energetice, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe la momentul respectiv.

  • Telekom România lansează MagentaONE, un nou concept comercial

    România este a treia ţară în care se lansează oferta MagentaONE (oferta integrată fix-mobil), după Germania şi Slovacia, fiind singura ţară în care conceptul comercial se adresează atât clienţilor persoane fizice, cât şi clienţilor din segmentul de business.

    MagentaONE este o ofertă simplificată de servicii de comunicaţie ce constă într-un singur furnizor comun pentru toate serviciile oferite de Telekom. Compania susţine că timpul de aşteptare pentru a intra în legătură cu un operator va fi de 5 secunde pentru clienţii cu pechete integrate fix-mobil, iar pentru cei care nu deţin un astfel de pachet este de peste 10 secunde.

    MagentaONE mai conţine televiziune interactivă cu funcţionalităţi noi, precum arhivă TV pentru toate programele difuzate pe parcursul unei săptămâni, posibilitatea de a înregistra emisiunile prefereate, filme şi competiţiile sportive în cloud, fără a avea nevoie de dispozitiv de stocare sau de receiver diferit, divertisment şi conţinut TV pe toate tipurile de ecran.

    Clienţii de business MagentaONE dispune de spaţiu de stocare securizat de 1 TB, aplicaţii şi servicii de bază cum ar fi stocare, antivirus, găzduire web şi design web.

    Întrebat dacă există şi lucruri negative sau care să nu funcţioneze bine la această ofertă, Nikolai Beckers (CEO Telekom România) a menţionat că nu a fost angajat personal nou care să ajute la implemetarea noului concept şi că nu s-a investit foarte mult în acest proiect.

    Telekom este prezent în peste 50 de ţări şi are 228.000 de angajaţi la nivel mondial. Grupul a generat venituri anul trecut de 62,7 miliarde de euro, iar 60% din această valoare s-a înregistrat în afara Germaniei.

    Brand-ul Telekom România este prezent pe piaţă din 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom şi Cosmote.

  • Deutsche Telekom preia participaţia de 49% a statului slovac la Slovak Telekom, pentru 900 milioane de euro

    “Am continuat procesul de vânzare a participaţiei statului la Slovak Telekom, iar suma oferită de Deutsche Telekom este peste valoarea unei oferte de vânzare la bursă, stabilită la circa 750 milioane de euro”, a declarat ministrul slovac de Finanţe Peter Kazimir, transmite MarketWatch.

    El s-a referit la anularea recentă a vânzării participaţiei de 49% la Slovak Telekom, cea mai mare companie de telecomunicaţii mobile şi fixe din Slovacia, la bursele din Londra, Bratislava şi Praga.

    Deutsche Telekom, care deţine deja 51% din acţiunile Slovak Telekom, devine prin preluarea participaţiei statului slovac singurul proprietar al companiei.

    Grupul german şi guvernul slovac au mai convenit ca 100 de milioane de euro din preţul convenit să fie blocate într-un cont escrow, până la finalizarea unor litigii în care este implicată Slovak Telekom.

    Cei doi acţionari au decis şi reluarea plăţii de dividende de către Slovak Telekom, ceea ce va face ca statul să primească 16 milioane de euro din profitul net din 2014 al companiei, de 43,6 milioane de euro.

    Anterior, guvernul slovac a criticat Deutsche Telekom pentru că a refuzat să distribuie dividende din profitul Slovak Telekom.

    Este probabil ca guvernul să folosească veniturile din vânzarea Slovak Telekom pentru rambursarea unor împrumuturi publice sau la preluarea unor active de generare a electricităţii, scoase la vânzare de compania italiană Enel.

    Grupul german Deutsche Telekom desfăşoară operaţiuni în aproximativ 50 de ţări şi are circa 229.000 angajaţi la nivel mondial.

    În România, grupul Deutsche Telekom este prezent prin Telekom Romania Communications, divizie care acoperă operaţiunile fixe, şi Telekom Romania Mobile Communications, divizie de telecomunicaţii mobile.

  • Fostul premier slovac Mikulas Dzurinda va deveni consilierul lui Petro Poroşenko

    “Am acceptat propunerea cu plăcere. Am o presimţire că voi oferi ceva Ucrainei, bazându-mă, în primul rând, pe propria mea experienţă legată de modul în care am ieşit din izolarea politică şi am soluţionat situaţia economică”, a spus el, precizând că Slovacia s-a schimbat în totalitate datorită reformelor politice şi economice.

    Mikulas Dzurinda, în vârstă de 60 de ani, este un politician slovac de origine ruteană. El a fost premier al Slovaciei în perioada 1998-2006 şi preşedinte interimar în perioada 30 octombrie 1998-15 iunie 1999. De asemenea, Dzurinda a condus Ministerul slovac de Externe între 8 iulie 2010 şi 4 aprilie 2012.

    Vizitele sale la Kiev s-au multiplicat în ultimul timp, el fiind implicat într-un program privind descentralizarea puterii în Ucraina.

  • MOL a finalizat achiziţia benzinăriilor ENI

    “Această tranzacţie contribuie în mod semnificativ la atingerea obiectivului Grupului MOL de a-şi spori cota de piaţă şi acoperirea în regiunea Europei Centrale şi de Est şi în special în România. Suntem hotărâţi să dezvoltăm pe termen lung operaţiunile din această ţară. Căutăm permanent modalităţi de a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi de a le oferi o gamă extinsă de produse, pe lângă portofoliul de carburanţi”, a declarat Lars Höglund, Senior Vice-President al diviziei de Retail a Grupului MOL.

    Ca urmare a integrării benzinăriilor achiziţionate, Grupul MOL va ajunge în 2015 la o reţea de aproximativ 200 de unităţi în România. “În ultimii ani am reinvestit în mod permanent cea mai mare parte a profitului obţinut atât în extinderea reţelei, cât şi în îmbunătăţirea serviciilor şi a competenţelor echipei noastre. Obiectivul nostru principal este ca durata procesului de trecere la marca MOL să fie redusă”, a declarat Kinga

    Daradics, Country Chairman & CEO MOL România.
    Ca urmare a finalizării tranzacţiei, ENI România va fi redenumită MOL Retail Comerţ SRL începând cu 2 februarie 2015. Ulterior, această companie va fuziona cu MOL România.

    Grupul MOL, cu sediul central în Budapesta, are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 29.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 12 ţări.
    Cea mai mare reţea de benzinării din România este controlată de OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV. OMV Petrom are peste 500 de staţii, cu care deţine o cotă de piaţă de 34%.

    Pe locul al doilea este KMG International, fostul Rompetrol, din grupul kazah de stat KazMunayGas, cu peste 400 de benzinării. Compania Lukoil ocupă locul al treilea pe piaţa distribuţiei de carburanţi, având circa 300 de staţii. MOL continuă să ocupe locul al patrulea pe această piaţă. Compania azeră de petrol SOCAR operează circa 30 de benzinării în România, iar NIS Petrol, din grupul sârb NIS, controlat de Gazprom, are 15 unităţi.