“Sistemul de apărare antibalistică NATO de tip Aegis instalat în România a finalizat vineri procesul de actualizare tehnică. Actualizarea, implementată inclusiv sistemelor antibalistice Aegis de tip naval, nu conferă nicio capabilitate ofensivă instalaţiei de tip terestru” din România, anunţă Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Sistemul de apărare antibalistică NATO de tip Aegis instalat în România a finalizat vineri procesul de actualizare tehnică. Actualizarea, implementată inclusiv sistemelor antibalistice Aegis de tip naval, nu conferă nicio capabilitate ofensivă instalaţiei de tip terestru” din România, anunţă Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
O planetă potenţial locuibilă, cu o masă de aproximativ şase ori mai mare decât cea a Terrei, a fost descoperită la doar 31 de ani lumină de Sistemul nostru Solar, potrivit unui comunicat al NASA, citat de space.com.
Exoplaneta GJ 357d orbitează o mică stea, GJ 357, cu mult mai redusă în dimensiuni decât Soarele nostru, la fiecare 55,7 zile.
Echipa de cercetători care a făcut descoperirea a anunţat într-un comunicat că exoplaneta ar putea furniza “condiţii similare Terrei”.
“Cu o atmosferă densă, planeta GJ 357d ar putea conţine apă în stare lichidă la suprafaţă, similar Terrei, şi am putea detecta urme ale vieţii cu ajutorul telescoapelor”, a spus Lisa Kaltenegger, director al Carl Sagan Institute de la Universitatea Cornell din New York. “Dacă GJ 357d ar conţine forme de viaţă, s-ar plasa în fruntea listei pentru misiuni şi am putea răspunde la o întrebare veche de când lumea, aceea dacă suntem singuri în Univers”, a mai spus aceasta.
Fără o atmosferă, planeta ar avea o temperatură medie de minus 64 de grade Celsius, potrivit NASA, fapt care ar însemna că este mai degrabă plină de gheaţă decât locuibilă.
Un comitet interministerial din care vor face parte şi instituţii din afara Guvernului se va forma pentru a identifica modificările legislative necesare după intervenţia defectuoasă a autorităţilor şi STS în cazul fetei ucise în Caracal, au declarat surse politice, pentru MEDIAFAX. Comitetul, din care va face parte şi secretarul de stat în MAI Raed Arafat, va lua în calcul şi măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de urgenţă 112, potrivit surselor citate.
După analiza comitetului, Guvernul va da Ordonanţe de Urgenţă pentru modificările necesare, urmând ca Parlamentul să treacă legile de adoptare ale OUG, au mai spus acestea.
Membrii coaliţiei PSD-ALDE au ajuns în această dimineaţă la Guvern pentru a discuta cu premierul Viorica Dăncilă despre măsurile care ar putea fi luate după crima de la Caracal, suplimentarea finanţării serviciilor speciale la rectificarea bugetară şi modificarea legii STS.
Cristina Şoloiu, fostă operatoare la 112, şi-a amintit unul dintre primele cazuri pe care le-a avut, în iarna anului 2005. Potrivit relatării făcute pe Facebook, era zăpadă mare şi se anunţau în continuare ninsori abundente, mai ales în zona de munte.
Un băiat din satul Noapteşa, dar care stătea la internat la un liceu din Herculane, luase autobuzul spre casă. Nu-şi anunţase părinţii că vine acasă.
„La Baia de Aramă, însă, toţi călătorii au fost daţi jos, pentru că autobuzul nu mai putea înainta din cauza troienelor. Era după-amiază, în jur de ora 4, iar băiatul nostru a pornit-o pe jos spre Noapteşa, aflată cam la 30 de kilometri distanţă. Nu ştiu ce l-a făcut să creadă că va reuşi să ajungă: poate mai făcuse drumul şi altădată, poate n-a avut pe moment altă soluţie, poate a fost puţin inconştient sau prea încrezător în forţele lui. Părinţii nu-l aşteptau, pentru că nu le spusese că vine acasă. Mobil nu avea şi, chiar dacă ar fi avut, nu era nicio reţea în zonă pe timpul acela”, a povestit Cristina Şoloiu, pe reţeaua de socializare.
Fosta operatoare de la 112 tocmai intrase în tura de noapte. La un moment dat, în mijlocul nopţii, de la un telefon public, băiatul a sunat după ajutor.
„Apelul a venit în toiul nopţii. După vreo nouă ore de mers prin zăpadă, ud, îngheţat, flămând şi speriat, băiatul care mergea acasă, la Noapteşa, a realizat că nu mai ştie unde se află. A sunat la 112 de la un telefon public din mijlocul lui nicăieri – nici vorbă de localizare la momentul acela, ne apărea doar că este un post public Romtelecom. Am transferat apelul la poliţie. După ce l-a chestionat scurt pe copil, poliţistul Pârvulescu a înţeles gravitatea situaţiei şi a introdus în conferinţă Poliţia Baia de Aramă, mai precis pe ofiţerul de serviciu Căpăstraru, care presupun că făcea parte din aceeaşi specie aproape extinctă ca şi colegul său. După ce a aflat când pornise băiatul din Baia de Aramă şi după ce i-a cerut să-i descrie exact ce vede (o clădire dezafectată, pe care rămăseseră literele <Autoservire> şi <Poşta>), poliţistul Căpăstraru şi-a dat seama unde se afla rătăcitul: undeva la mijlocul drumului, în zona Bala”, a relatat fosta operatoare 112.
Guvernul chinez testează în prezent un plan prin care încearcă să creeze un sistem de credit social la nivel naţional, chiar dacă specialiştii din mediul academic sunt sceptici cu privire la şansele de reuşită ale autorităţilor, potrivit CNBC.
Beijingul şi-a reafirmat luna trecută angajamentul de a construi un sistem complet de credit social – un plan care generează îngrijorări referitoare la controlul extins pe care îl va avea Guvernul asupra vieţii oamenilor.
Ideea principală din spatele proiectului este stabilirea unui standard de încredere prin urmărirea acţiunilor indivizilor din societatea chineză, încurajând unele comportamente în timp ce le pedepseşte pe altele.
Una dintre probleme ţine de corectitudinea pe care ar putea să o aibă un astfel de sistem când impune penalităţi asupra indivizilor, sau cât de uşor îi este unui cetăţean ajung pe „lista neagră” să iasă de acolo.
Până acum, guvernul susţine că a colectat datele pentru 990 de milioane de oameni şi 25,9 milioane de companii – în contextul în care Beijingul vrea să respecte un termen limită autoimpus pentru 2020 în care trebuie să formuleze un plan naţional de credit social.
De când acest proiect a fost demarat în urmă cu cinci ani, câteva programe pilot au apărut cu metrici variate în diferite zone, şi cu consecinţe.
China a blocat milioane de cetăţeni „discreditaţi” din a cumpăra bilete de tren sau de avion ca parte a controversatului sistem naţional de „credit social”, prin care statul vrea să „corecteze” comportamentul cetăţenilor, potrivit The Guardian.
Potrivit Centrului Naţional pentru Informaţii Publice, tribunalele din China le-au interzis celor care voiau să călătorească să îşi cumpere bilete de avion de 17,5 milioane ori până la finalul anului 2018.
Cetăţenii care se află pe „lista neagră” în sistemul de credit social au fost blocaţi din a cumpăra bilete de tren de 5,5 milioane ori.
„Odată discreditat, sunt interdicţii peste tot”, scrie în raportul publicat anul acesta .
Potrivit unui document guvernamental din 2014, ţinta este să „îi permită cetăţeanului de încredere să umble liber oriunde doreşte în timp ce îl blochează pe discreditat să facă un singur pas”.
Motivele pentru care creditul social al oamenilor poate fi afectat variază de la neplata taxelor individuale până la răspândirea de informaţii false sau consumul de droguri.
„A demisionat vineri. Atunci şi-a depus demisia la domnul preşedinte, la momentul acela nu ştiam dacă demisia fusese trimisă pe circuit mai departe, trebuie semnată de domnul preşedinte, aşa e procedura la orice instituţie şi orice serviciu”, a declarat, pentru MEDIAFAX, consilier superior în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Augustus Costache.
Decizia lui Daniel Osmanovici vine la câteva zile după ce premierul Viorica Dăncilă a cerut ministrului Sănătăţii Sorina Pintea demisia preşedintelui CNAS, Răzvan Teohari Vulcănescu, şi purtătorului de cuvânt al instituţiei, Daniel Osmanovici, în urma declaraţiilor făcute de cel din urmă în care a spus că “oamenii mor şi cu un sistem, şi fără un sistem”.
1. Ce vine în loc?
Ceva ce este cunoscut ca „mobilitatea ca serviciu – mobility as a service”, sau MAAS, potrivit producătorilor de automobile şi a specialiştilor în planificare urbană. Aceasta înseamnă o reţea de forme coordonate de transport, care se ocupă de fiecare parte a unei călătorii într-un mod mai ieftin şi mai convenabil. Dintr-o aplicaţie smartphone, un călător poate rezerva servicii de plimbare, transport public, biciclete electronice, e-scutere şi, eventual, robo-taxiuri. Plăţile pentru maşini şi taxele de parcare vor fi înlocuite cu achiziţionarea transportului plătit pentru distanţa parcursă pe un serviciu de abonament similar cu cel al Netflix.
2. Acum există acest lucru?
Mai mult sau mai puţin. Cineva care a renunţat la maşină în favoarea transportului cu Uber sau taxiul face parte din „mobilitate ca serviciu”. Programe mai ambiţioase există doar în teste limitate la câteva oraşe. Cel mai mare program pilot a început să funcţioneze cu un an în urmă în Helsinki. Cu serviciul Whim, oferit de MaaS Global, navetiştii pot alege diferite pe aplicaţie taxiuri, autobuze, tramvaie, trenuri, feriboturi, maşini de închiriat, biciclete şi scutere. Whim s-a extins deja în Birmingham, Anglia şi Antwerp, Belgia, iar MaaS Global intenţionează să se extindă în America de Nord, Asia şi Australia până la sfârşitul anului.
3. Cine este motorul industriei?
Multe dintre aceleaşi companii care dezvoltă automobile autonome, cum sunt giganţii tehnologici Apple şi Google sau cei mai mari producători de automobile din lume, printre care şi Volkswagen, Toyota Motor şi General Motors, precum şi companii ride-hailing cum sunt Lyft şi Uber. Uber, de exemplu, a început să îşi conecteze aplicaţia la opţiunile de transport public din Londra, Denver şi alte oraşe.
4. Ce câştigă?
Companiile de automobile şi celelalte văd schimbarea drept inevitabilă. În primul rând, aglomeraţia ar face imposibilă deţinerea individuală a unei maşini, în condiţiile în care în cele mai mari oraşe ale lumii vor ajunge să locuiască două treimi din populaţia globală, care va ajunge la 9,8 miliarde de persoane în 2050. În plus, ele consideră că mobilitatea este profitabilă. Ford Motor estimează că serviciile de mobilitate ar putea ajunge la 10.000 de miliarde de dolari, cu marje de profit duble faţă de cele 10% pe care producătorii de automobilele obţin în cei mai buni ani. Alţii sunt sceptici faţă de astfel de afirmaţii, întrebând de ce concurenţa nu ar reduce marjele. Până în prezent, companii de genul Uber şi Lyft pierd bani în mod constant. Chiar şi aşa, domeniul atrage startup-uri şi fonduri de investiţii, finanţările ajungând la aproximativ 5 miliarde de dolari în 2018, potrivit studiului Bloomberg New Energy Finance.
Dacă în 2006-2007 piaţa curăţătoriilor de haine era una preponderent destinată persoanelor „la costum”, în prezent serviciile unei companii care desfăşoară această activitate pe piaţa locală sunt accesate de un număr din ce în ce mai mare de clienţi de toate vârstele, inclusiv pentru articole de îmbrăcăminte casual.
„Lipsa de timp a clienţilor, preţurile accesibile, serviciul de colectare şi livrare gratuită şi calitatea serviciilor în general au dus la creşterea cererii pe piaţa considerată cândva de nişă”, spune Cristina Tarasevici, directorul general al Blue Lagoon Clean, companie românească specializată în furnizarea de servicii de curăţare a hainelor. Ea a povestit că businessul pe care îl conduce a ajuns în 2018 la afaceri de 3 milioane de lei (633.600 de euro), în creştere cu 30% faţă de anul precedent, când compania a înregistrat afaceri de 2,1 milioane de lei (443.500 de euro). Blue Lagoon Clean a luat naştere în 2013 dintr-o nevoie personală, dar şi din dorinţa de a dezvolta o companie cu antreprenoriat 100% românesc.
„Compania Blue Lagoon Clean a luat naştere în 2013 din două motive: o nevoie personală de a avea o curăţătorie care să poată procesa în siguranţă articolele vestimentare delicate, cum ar fi rochiile sau hainele cu strasuri, imprimeuri şi alte accesorii care nu puteau fi procesate de curăţătoriile chimice. Iar cel de-al doilea motiv a ţinut de dorinţa de a demonstra că şi în România se poate dezvolta un business cu acţionariat 100% românesc care să ofere calitate la un preţ accesibil.”
Cristina Tarasevici a adăugat că investiţia iniţială în deschiderea primului punct de lucru s-a ridicat la 100.000 de euro, fiind prima curăţătorie ecologică din Capitală. „Politica companiei este una axată pe investiţii şi dezvoltarea de servicii care să acopere la 360 de grade nevoile clienţilor. În cei şapte ani de activitate, investiţiile în Blue Lagoon Clean se ridică la peste 900.000 de euro, cea mai mare fiind în centrul de procesare din Pantelimon, care deserveşte clienţii care beneficiază de serviciul de colectare şi livrare gratuită. În 2018, centrul din Pantelimon a fost desemnat cel mai mare centru de procesare ecologică a hainelor din sud-estul Europei, fiind construit pe o suprafaţă de peste 700 mp şi având o capacitate de curăţare a hainelor de 5 tone/zi.”
În prezent, compania deţine trei centre de procesare în Capitală, situate în Auchan Crângaşi, ParkLake şi Pantelimon, dar serviciile companiei sunt disponibile şi în judeţul Ilfov, prin serviciul de colectare şi livrare pus de către companie la dispoziţia clienţilor. „Centrul de procesare din Pantelimon asigură în prezent 50% din cifra de afaceri totală a companiei, iar în 2019 procentul va urca la 80% din total, din estimările noastre”, a adăugat antreprenoarea.
Din 2013 până în prezent, Blue Lagoon Clean are în portofoliu aproximativ 105.500 de clienţi, din care un număr de 1.252 beneficiază de unul din cele trei abonamente prepay pe care compania le pune la dispoziţia clienţilor. De altfel, compania deserveşte lunar peste 3.000 de clienţi şi procesează peste 25.000 de articole de îmbrăcăminte, iar din cei 3.000 de clienţi 1.000 optează pentru serviciul de colectare şi livrare, mai spune Cristina Tarasevici. De asemenea, bonul mediu se ridică în jurul valorii de 100 de lei şi numără în medie 8 articole de îmbrăcăminte. În cazul serviciului de colectare şi livrare, clienţii provin preponderent din mediul corporate şi au venituri medii şi mari.
În prezent, Blue Lagoon Clean deţine o flotă compusă din şapte autoturisme, care până la finalul anului în curs va număra 10 autoturisme. De altfel, în cadrul companiei lucrează în prezent o echipă de peste 30 de angajaţi cu experienţă în domeniu şi perfecţionaţi în cadrul centrului de formare profesională de care compania Blue Lagoon Clean dispune.
În ceea ce priveşte produsele de curăţare pe care Blue Lagoon Clean le foloseşte, acestea sunt furnizate în principal de SDS Group, unic importator pentru gama de echipamente suedeze Electrolux Lagoon, cât şi pentru detergenţii Lagoon. „Sistemul Lagoon este unicul care a primit aprobarea Woolmark Company în materie de curăţare umedă a articolelor delicate din lână şi caşmir. Ca produse secundare de curăţare colaborăm cu Neva Business, unic importator al produselor Bussetti (Austria) şi Proquimia (Spania)”, a menţionat directorul general al companiei.
Având în vedere rapiditatea cu care digitalizarea se implementează în cât mai multe domenii, Cristina Tarasevici este de părere că, în ceea ce priveşte industria în care activează, avansul tehnologic îşi face resimţită prezenţa nu doar la capitolul substanţe folosite, ci şi în ceea ce priveşte anumite operaţiuni care în trecut erau efectuate manual, precum călcatul cămăşilor, sacourilor, pantalonilor, operaţiuni care în prezent sunt efectuate de utilaje special dedicate care uşurează munca angajaţilor. „Centrul nostru din Pantelimon este dotat cu tehnologie de ultimă generaţie, fiind şi aspectul cel mai important care ne permite o asemenea capacitate de procesare zilnică. Când am deschis Blue Lagoon Clean, nu existau curăţătorii ecologice în Bucureşti, noi fiind pionieri în acest domeniu. În prezent, curăţătoriile vechi sunt retehnologizate şi folosesc sisteme atât chimice, cât şi ecologice, iar curăţătoriile nou deschise optează preponderent pentru sisteme exclusiv ecologice de tip Lagoon”, a explicat fondatoarea businessului Blue Lagoon Clean.
Piaţa curăţătoriilor, atât pentru segmentul de retail cât şi pentru sectorul HoReCa, este estimată la o valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, a adăugat antreprenoarea. Pe această piaţă, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Blue Lagoon Clean are ca şi concurenţi principali companiile Ecoclean, Aqua şi 5 a sec.
Planurile de dezvoltare pentru anul în curs ale reprezentanţilor vizează creşterea cifrei de afaceri cu aproximativ 40%, ceea ce ar însemna afaceri de 4,2-4,4 milioane de lei (930.000 de euro) şi consolidarea activităţii pe care compania o desfăşoara pe piaţa din Bucureşti. „Ca politică de dezvoltare ne dorim să ne consolidăm prezenţa în Bucureşti şi să ne creştem cota de piaţă de la 5%, cât am avut în 2018, la 8% în 2019. Obiectivele principale pentru 2019 ţin de consolidarea echipei de management şi de automatizarea unor procese de lucru, cu alte cuvinte eficientizarea procesului de lucru”, a adăugat antreprenoarea.
De altfel, Cristina Tarasevici a menţionat că nu este exclusă extinderea companiei prin franciză. „Planul de francizare există, dar va fi pus în aplicare doar după ce compania îşi va atinge cele două obiective majore setate pentru anul acesta. Practic, 2019 reprezintă pentru Blue Lagoon Clean trecerea de la antreprenoriat la organizaţie, trecerea de la un business de familie la companie.” Anul trecut în octombrie, la Milano, în cadrul Galei CINET (organism internaţional care reprezintă interesele a peste 220.000 de companii care activează în industria îngrijirii materialelor textile), Blue Lagoon Clean a primit premiul pe România pentru bune practici şi premiul de excelenţă în domeniul curăţătoriei de haine. „Am primit atunci o propunere de parteneriat şi de extindere peste graniţe, dar vom lua în calcul această posibilitate doar după atingerea obiectivelor pentru anul 2019”, a conchis antreprenoarea.