BusinessMagazin

Tag: simptome

  • Organele atacate de coronavirus. Oamenii de ştiinţă încep să înţeleagă abia acum efectele reale ale COVID-19. „Nu e un simplu virus respirator”

    „Credeam că SARS-CoV-2 este doar un virus respirator. Se dovedeşte că atacă şi pancreasul, inima, ficatul, creierul, rinichii şi alte organe. Nu am luat asta în calcul la început”, a declarat pentru Reuters dr. Eric Topol, cardiolog şi director al Institutului de Cercetare Scripps din California.

    Pe lângă afecţiunile respiratorii, pacienţii bolnavi de coronavirus pot experimenta tulburări de coagulare a sângelui care pot duce la accidente vasculare cerebrale şi inflamaţii extreme, care atacă mai multe sisteme de organe.

    Virusul poate provoca, de asemenea, complicaţii neurologice care variază de la cefalee, ameţeli şi pierderea gustului sau a mirosului până la convulsii.

    Recuperarea poate fi lentă, incompletă şi costisitoare, având un impact imens asupra calităţii vieţii.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • De ce COVID-19 îi ucide pe unii şi îi “iartă” pe alţii? Ai una dintre aceste caracteristici care duc la complicaţii grave?

    Un studiu efectuat pe 1,3 milioane de cazuri de COVID-19 în Statele Unite, publicat în revista Morbidity and Mortality Weekly Report, a constatat că rata de spitalizare a fost de şase ori mai mare, iar rata de deces de 12 ori mai mare în rândul pacienţilor care prezentau una dintre aceste 4 caracteristici:
     
    * Aveau diabet de tip 1 sau de tip 2
    * Sufereau de boli de inimă / de hipertensiune arterială
    * Erau fumători
    * Sufereau de obezitate
     
    Diabetul
     
    Treisprezece studii relevante au arătat că persoanele cu diabet au şanse de patru ori mai mari să sufere de o formă gravă de COVID-19 sau chiar să moară din cauza bolii. Cercetările au arătat că evoluţia diabetului este strâns legată de modificările sistemului imunitar al organismului. Această legătură joacă un rol foarte important în lupta cu SARS-CoV-2.
     

  • Răsturnare de situaţie: Medicamentul care ar trata coronavirusul este de fapt unul dintre cele mai folosite medicamente de către români

    Oamenii de ştiinţă din Londra încearcă să afle dacă un calmant obişnuit poate ajuta în vreun fel pacienţii infectaţi cu coronavirus care prezintă simptome respiratorii şi au nevoie de ventilatoare mecanice, potrivit Bloomberg.

    „Având în vedere că este o boală nouă, există un număr limitat de tratamente pentru pacienţii infectaţi cu coronavirus. Studiile clinice vor decide dacă folosirea un medicament bine-cunoscut poate fi benefică pacienţilor”, a declarat Richard Beale, profesor în cadrul unui trust al Sistemului de Asistenţă Medicală din Regatul Unit (NHS).

    Un test reuşit ar marca o întoarcere totală de situaţie în ceea ce priveşte atitudinea faţă de respectivul medicament în timpul pandemiei.

    Ministrul francez al sănătăţii Olivier Veran a declarat în luna martie că pacienţii infectaţi cu coronavirus ar trebui să evite medicamente antiinflamatoare precum iboprofenul pentru că le-ar putea agrava infecţia.

    Utilizarea clorochinei împreună cu un antibiotic a fost promovată insistent de medicul francez Didier Raoult, specialist în boli infecţioase şi microbiologie, dar şi de lideri populişti precum preşedintele american Donald Trump şi Jair Bolsonaro, preşedintele Braziliei, ca un medicament bun împotriva COVID-19.

    Recent, Franţa a interzis utilizarea hidroxiclorochinei pentru tratarea pacienţilor care au contactat virusul de vreme ce studiile arată că nu există niciun beneficiu real, ci doar potenţiale efectele secundare periculoase, potrivit Financial Times.

     

  • Cum s-a terminat gripă spaniolă din 1918 şi ce lecţii putem învăţa din cea mai mare pandemie a lumii moderne

    Pandemia de gripă spaniolă din 1918-1919 a omorât aproximativ 50 de milioane de persoane. A început în ianuarie şi februarie în SUA când mai mulţi oameni au murit manifestând simptome precum dureri de cap, dificultăţi respiratorii, tuse şi febră. Câteva luni mai târziu, în luna mai, pacienţii din Franţa, Belgia şi Germania au început să prezinte simptome asemănătoare, scrie Euronews.

    Una dintre cele mai devastatoare pandemii din istorie, aşa-numita gripă spaniolă este un punct de referinţă extrem de important pentru istoricii care caută să pună în perspectivă situaţia actuală.

    Istoria se repetă

    „Mă simt ca şi cum aş fi într-o maşină a timpului, tot ce am investigat devine realitate pe zi ce trece”, au declarat istoricii spanioli Laura şi María Lara Martínez. Surorile au început să studieze gripa spaniolă cu doi ani în urmă, iar paralele dintre pandemia de astăzi şi evenimentele din urmă cu un secol au fost evidente de la bun început.

    În 1918, oamenii au spus că este o „simplă răceală”, iar măsurile impuse de starea de carantină ne sunt familiare şi astăzi, fiind închise teatrele, şcolile şi graniţele.

    Spaţiile publice, inclusiv telefoanele, erau dezinfectate în mod constant şi oamenii din anumite zone ale Statelor Unite puteau primi amenzi de 100 de dolari pentru nepurtarea măştii. În 1918, oamenii au înţeles de la bun început că mulţimile pot amplifica transmiterea bolii.

    „Mama tuturor pandemiilor”

    Al doilea val de infecţii, mult mai mortal decât primul, a coincis în Spania cu relaxarea restricţiilor de circulaţie. Astfel, iarna a fost martora unui număr tot mai mare de focare de infecţie.

    „Sfârşitul pandemiei a depins de fiecare ţară în parte: de informaţia şi de pregătirea specialiştilor şi de interesele clasei politice”, spune istoricul Jaume Claret Miranda.

    Specialiştii sunt de acord asupra faptului că sfârşitul pandemiei a avut loc în 1920, când societatea a reuşit să dezvolte aşa-numita „imunitate de turmă”, chiar dacă virusul nu a dispărut niciodată în totalitate.

    „Au fost găsite urme ale aceluiaşi virus în alţi viruşi gripali. Gripa spaniolă a continuat să apară, să sufere mutaţii şi să dobândească materialul genetic al altor viruşi”, spune Dr. Benito Almirante, şeful unităţii de boli infecţioase din cadrul spitalului Vall d’Hebron din Barcelona.

    De exemplu, gripa din 2009 a avut elementele genetice ale unor viruşi anteriori, aşa că oamenii mai în vârstă au fost mai bine protejaţi decât cei tineri.

    Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu gripa spaniolă, cei trecuţi de 30 de ani având şanse mai mari de supravieţuire. Cel mai probabil, situaţia se datorează faptului că generaţia de peste 30 de ani a trecut prin aşa-numita gripă rusească din 1889 şi 1890.

    Când se termină o pandemie?

    O pandemie se sfârşeşte atunci când nu mai există transmitere incontrolabilă în rândul comunităţii, iar cazurile sunt la un nivel extrem de scăzut, spune Dr. Almirante.

    „În Europa, suntem aproape să atingem această treaptă deoarece cazurile sunt identificate uşor şi pot fi monitorizate. Dacă situaţia actuală va continua, putem spune că pandemia este ţinută sub control.”

    În timpul gripei spaniole, nivelul fricii a variat în funcţie de gradul de informaţie disponibil şi de starea de după război a ţărilor afectate. De exemplu, spitalele de campanie din Anglia au rămas deschise mult timp după sfârşitul războiului.

    Dar, în final, „cum se întâmplă adesea, când efectul s-a diminuat, oamenii au încetat să îşi mai facă griji”, spune Claret.

    Euforia post-pandemie

    „The roaring 20s” au venit imediat după gripa spaniolă şi cea mai mare conflagraţie mondială din istorie.

    „Populaţia care a supravieţuit a intrat într-o fază de euforie, inclusiv din punct de vedere economic”, spun surorile Lara Martinez.

    Însă în faza de optimist post-gripă, au început să ia naştere regimurile totalitare pe aproape întreg teritoriul Europei.

    „Memoria oamenilor este scurtă. Totuşi, gripa spaniolă a lăsat un anumit nivel de moştenire ştiinţifică în rândul specialiştilor, acumulând cunoştinţe extrem de importante în tratarea viitoarelor epidemii”, a declarat Claret.

    Principala lecţie pe care ne-o predă trecutul, spune Claret, este că „orice măsură” care a fost descrisă drept „exagerată se va dovedi ulterior insuficientă”.

     

  • CEO-ul Google a oferit întregii echipe o zi liberă. Ce a vrut el să obţină prin această decizie demonstrează ce mult contează să ai calităţi de lider

    Odată cu mutarea la munca de la domiciliu, milioane de angajaţi din toată lumea au trecut prin simptome de epuizare, de burnout, CARE au fost cauzate de pendularea între activităţile de serviciu şi activităţile de acasă.

    Sundar Pichai, CEO-ul Google şi Alphabet a decis să le ofere angajaţilor săi un dar: o binemeritată zi liberă, scrie inc.com.

    Pichai a spus într-un e-mail trimis recent angajaţilor (publicat iniţial de CNBC):

    „Ştiu că mulţi dintre noi funcţionăm cu un hard non stop de aproape [sic] mai multe săptămâni şi aţi putea să simţiţi simptome de burnout. Astfel, am folosit TGIF (o întâlnire globală a companiei) ca şansă de a anunţa ziua de 22 mai ca zi liberă oficial.

    Folosiţi acest timp pentru a face ceea ce vă doriţi şi a vă prioritiza starea de bine.”

    Chiar dacă la prima privire, acesta pare doar un gest simplu, decizia CEO-ului Google este o lecţie importantă de inteligenţă emoţională, de abilitatea de a identifica, înţelege şi administra emoţii, subliniază jurnaliştii de la inc.com.

    Iată care sunt motivele:
    1. Este o modalitate de recunoaşte meritele oamenilor.

    Toată lumea are nevoie de recunoaştere; studiile arată că lauda este una dintre cele mai bune modalităţi de a-ţi inspira angajaţii.

    Mai bine decât atât funcţionează recunoaşterea şefului însoţită de un dar – iar când vorbim despre oamenii care lucrează non-stop, există un dar mai voloros decât banii: timpul.

    2. Le oferă angajaţilor permisiunea să se deconecteze.
    În haosul din prezent, mulţi măsoară valoarea în termeni de productivitate sau sunt prinşi din întâlnire în întâlnire pe Zoom; ar putea astfel să uite să îşi ia pauzele de care au nevoie să respire.

    „Mulţi lideri, mulţi oameni, au dus foarte multă muncă emoţională, iar asta este obositor”; spune Josua Freedman, CEO al Six Second, o organizaţie non-profit specializată în ajutarea oamenilor să dobândească inteligenţă emoţională.

    3. Poate ajuta la creşterea productivităţii: există numeroase materiale de cercetare care demonstrează că odată ce lucrezi foarte mulet ore, productivitatea ta scade. Într-un studiu de la Universitatea Stanford, de exemplu, este demonstrat că productivitatea/ora scade semnificativ când o persoană munceşte mai mult de 50 de ore pe săptămână.

     

  • Încă şase simptome au fost adăugate pe lista celor care indică infecţia cu noul coronavirus

    Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) a adăugat şase noi simptome pe lista celor care indică infectarea cu noul coronavirus,
    scrie Insider.

    Noile simptome sunt frisoane, tremur repetat provocat de frisoane, dureri în gât, pierderea mirosului sau a gustului, dureri de cap şi dureri musculare. Acestea sunt în plus faţă de simptomele comune cunoscute anterior: febra, tuse şi dificultăţi de respiraţie.

    CDC a adăugat şase simptome noi pe lista celor care indică infectarea cu noul coronavirus: frisoane, tremur repetat provocat de frisoane, dureri în gât, pierderea mirosului sau a gustului, dureri de cap şi dureri musculare.
    După adăugarea acestora pe lista oficială, numărul total al simptomelor Covid-19 a ajuns la nouă, celelalte trei fiind febra, tuse şi dificultăţi de respiraţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania lasează un nou instrument de luptă împotriva pandemiei. Ce soluţie au găsit pentru monitorizarea oamenilor care au contactat virusul

    Agenţia federală pentru Sănătate din Germania a lansat o aplicaţie mobilă pentru combaterea coronavirusului care se conectează la brăţări de fitness şi smartwatch-uri şi monitorizează simptomele infecţiei cu COVID-19, printr-o metodă care ţine seturile de date anonimizate, potrivit FT.

    Aplicaţia le cere utilizatorilor permisiunea de a accesa locaţia aproximativă şi datele care ţin de puls, somn şi nivel de activitate – întrucât acestea suferă modificări semnificative când intervin afecţiuni respiratorii.

    Institutul Robert Koch a dezvoltat aplicaţai, împreună cu startup-ul berlinez Thryve.

    „Dacă numărul pacienţilor simptomatici poate fi depistat la o scară destul de mare, ne-ar putea ajuta să înţelegem mai devreme diemnsiunea infecţiei, răspândirea acesteia şi efectele măsurilor impuse pentru a limita pandemia”, a spus profesorul Lothar Wieler, preşedinte al Institutului Robert Koch.

    Numărul de cazuri confirmate în Germania a trecut de nivelul de 100.000, iar dintre aceştia, peste 36.000 de oameni s-au vindecat, iar 1.810 au decedat.

     

  • Brexitul s-a îmbolnăvit de COVID-19: Cu Boris Johnson la terapie intensivă şi alţi lideri europeni infectaţi sau izolaţi, soarta acordului comercial Uniunea Europeană – Marea Britanie este sub semnul întrebării

    Acordul comercial parte a Brexit se confruntă cu obstacole majore, în contextul în care premierul britanic Boris Johnson se află la terapie intensivă din cauza coronavirusului, iar alţi oficiali cheie în aceste negocieri sunt infectaţi ori plasaţi în auto-izolare, potrivit CNBC.

    Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană în data de 31 ianuarie 2020, după lungi perioade de amânare şi incertitudine – însă perioada de tranziţie expiră la finalul anului 2020, iar până atunci Marea Britanie trebuie să negocieze un acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană.

    Însă în contextul actual, rămâne întrebarea dacă cele două părţi vor reuşi să rămână în acest calendar.

    „În aceste circumstanţe este foarte dificil să iţi imaginezi cum ar putea fi încheiat un acord amplu între Marea Britanie şi Uniunea Europeană până la finalul anului. În utlimele săptămâni, am văzut că negociatorul-şef al UE pentru Brexit s-a îmbolnăvit, negociatorul Marii Britanii prezintă simptome, iar acum există şi această situaţie foarte tristă în care se află premierul”, a spus Amanda Sloat, cercetător în cadrul Brookings Institution.

    În data de 19 martie, Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit a anunţat că a fost infectat cu coronavirus, în timp ce negociatorul-şef al britanicilor, David Frost, s-a plasat în auto-izolare în aceeaşi perioadă, după ce a prezentat simptome.

    Boris Johnson, 55 ani, a fost mutat la terapie intensivă, luni, în contextul în care simptomele lui s-au înrăutăţi în doar câteva ore, potrivit unui anunţ guvernamental.

    În data de 27 martie, acesta a anunţat că a fost testat pozitiv şi că are „simptome uşoare”.

    Dominic Raab, ministrul de Externe, va prelua temporar atribuţiile premierului, cât timp Johnson este în spital.

    Ce se întâmplă cu tranziţia

    Când Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană în data de 31 ianuarie, a început o „perioadă de tranziţie” în care Marea Britanie încă este membră a pieţei unice – iar cele două părţi au început negocierile pentru un acord comercial.

    Dacă nu semnează un acord până la finalul anului 2020, toate regulile pieţei unice pică, iar relaţia comercială dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană va fi reglementată de normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

    „Majoritatea oamenior erau sceptici cu privire la încheierea unui acord până în noiembrie chiar şi în condiţii perfecte. Marea Britanie are timp până la data de 30 iunie să ceară o extindere a perioadei de tranziţie. Uniunea Europeană a spus clar că nu va susţine amânările – însă rămâne de văzut în contextul actual”, a explicat Sloat

  • Internată cu Covid-19: De patru zile, ocup un pat degeaba în spital, fără simptome

     O tânără de 21 de ani care s-a întors recent din Marea Britanie şi care este acum internată într-un salon la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală spune că „ocupă un pat degeaba” în unitatea medicală, pentru că nu are simptome de coronavirus.

    Fata spune cum s-a simţit imediat ce a revenit din Regat.

    „M-am întors din UK şi nu aveam gust şi miros. Mi-am băgat nasul în sticluţa cu acetonă şi n-am simţit absolut nimic – iar asta fără nas înfundat! Şi mâncarea se simţea ca un bol alimentar cu textură, absolut niciun gust”, spune tânăra de 21 de ani, pe un site.

    Tânăra povesteşte şi că, din punctul ei de vedere, internarea ei în Institut nu are sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România se apropie de scenariul 4. Tătaru: Cei cu simptomatologie uşoară şi medie, trataţi acasă

    Luni sau marţi, România va depăşi numărul de 2.000 de persoane infectate cu SARS-Cov-2 şi va trece în scenariul 4. Anunţul a fost făcut de preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.

    România are deja peste 1.500 de persoane infectate cu SARS-Cov-2 , iar în condiţiile în care zilnic apar cel puţin 200 de cazuri, intrarea în scenariul 4 al pandemiei e o chestiune de zile.

    „Vrem să-i ducem la domiciliu pe cei cu simptomatologie uşoară şi medie. Tot la fel, propunem ca medicii care sunt asimptomatici, dar infectaţi cu coronavirus să poată să rămână în unităţile spitaliceşti, să trateze pacienţii de coronavirus. Avem mai multe facilităţi pe care să le cerem prin ordonanţă şi pentru unităţile sanitare, să se poată face angajări direct, fără concurs, să se poată mări organigramele la direcţiile de sănătate publică şi sanitare, sunt multe propuneri pe care fiecare minister le face şi din aceste propuneri , ele sunt făcute publice şi oficiale printr-o ordonanţă militară”, a spus ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, la Realitatea Plus .

    Alexandru Rafila a precizat că bolnavii infectaţi cu SARS-Cov-2 ar putea fi trataţi şi la hotelurile unde sunt carantinaţi sau în spaţii special amenajate, nu neapărat la domiciliu.

    „Probabil că luni sau marţi o să fim în această situaţie. Scenariul 4 presupune măsuri suplimentare care să nu aglomereze spitalele, presupune şi deja cred că săptămâna viitoare , la începutul săptămânii, va fi adoptată o hotărâre care să prevadă că cazurile uşoare se tratează acasă sau în alte condiţii de izolare, pentru că aceasta este politica care previne colmatarea spitalelor şi permite tratarea exclusvă a pacienţilor care au forme severe ale bolii în spital. Ar putea fi tratate acasă sau în spaţii amenajate, cum sunt hotelurile, sunt spaţii foarte bine amenajate acolo, personalul medical verifică periodic starea loc de sănătate, dacă se agravează sunt transferaţi la spital, dacă nu sunt doar monitorizaţi şi în momentul în care devin negative două teste consecutive pot să plece acasă”, a spus Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, la Digi 24.

    Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie nu exclude, în scenariul 4, închiderea unor oraşe sau localităţi.

    „Dacă există o creştere locală extrem de puternică a cazurilor, atunci trebuie să iei o măsură de genul acesta (să închizi oraşele -n.r.). Gândiţi-vă că şi în nordul Italiei au fost la început 12 localităţi care au fost practice închise astfel încât s-a redus circulaţia persoanelor la localităţile învecinate”, a mai spus Rafila.