Actriţa, în vârstă de 46 de ani, a scris pe Instagram că a fost diagnosticată la jumătatea lunii august cu această boală, dar semnele sunt mult mai vechi.
“Am avut simptome ani de zile, dar nu le-am luat niciodată în serios”, spune Selma Blair.
Scleroza multiplă este o afecţiune cronică a sistemului nervos central (SNC), caracterizată prin episoade de inflamaţie şi demielinizare focală cu localizări multiple, diseminate în timp, scrie CSID.
Cititi mai multe pe www.medaifax.ro
Sms-uri la ora două-trei… spre dimineaţă, şedinţe nocturne, telefoane subalternilor.
De când este Emmanuel Macron preşedinte, nu se mai doarme aproape deloc. Şi cel care rămâne în picioare, treaz, pe baricade, este el, preşedintele Franţei. Suferă de insomnie, acesta este concluzia, scrie ONE.
Brigitte, prima doamnă, este îngrijorată şi – luându-ne după ce spune săptămânalul L’Express – ar dori ca soţul ei să aibă mai multă grijă de propria persoană.. De multe ori cinele cu politicienii şi diferiţi oaspeţi se sfârşesc după miezul nopţii, iar la ora aceea Macron intră în biroul său – relatează săptămânalul – sau în dormitor şi se apucă de citit, îşi pregăteşte discursurile pentru a doua zi, contactează claboratorii şi miniştrii săi.
Unul dintre exemple este de săptămâna trecută, imediat după întâlnirea la vârf italo-franceză de la Lyon. Când Macron a invitat toţi oaspeţii la cină într-un restaurant din cartierul Fourviere, a obligat toată delegaţia să plece la ora unu. Unul dintre colaboratori a rămas cu el, la Lyon. ”Mi-a dat liber la 2:30 noaptea”, a povestit el.
„În prim-plan sunt semne ale depresiei: tulburări de somn, oboseală accentuată resimţită, stări de anxietate – foarte frecvent autoidentificate drept atacuri de panică (terminologie «la modă», mai ales în rândul populaţiei educate de pe pe Google), schimbări bruşte de dispoziţie, tulburări ale libidoului (alimentar, sexual). Dar, în fapt, adesea într-un plan doi simptome ale depresiei descrise mai sus apar din accentuarea unor trăsături de personalitate preexistente, accentuate de situaţiile de la muncă”, explică Lucaciu.
El oferă şi un exemplu în acest sens: un perfecţionism dus la extrem sub presiunea sarcinilor de serviciu, chiar dacă este apreciat de către şefi, perturbă adesea relaţiile colegiale sau familiale; o agresivitate accentuată resimţită în urmă unor dispute sau neînţelegeri la serviciu, care antrenează compulsii (efortul interior ineficient de a frâna impulsurile agresive), duce la sentimente de culpabilitate şi inadecvare; preocupări obsesive privind propria valoare atunci când apar situaţii în care persoana nu se descurcă sau are această impresie în mediul de lucru duc la trăiri anxioase, de nesiguranţă, generalizate, care se pot extinde asupra întregii posturi existenţiale a individului. Psihologul spune că exemplul menţionat de el este al unui inginer competent altfel, la 40 de ani, angajat la o multinaţională care are probleme din cauză că nu este fluent în engleză şi a dezvoltat sentimente de inferioritate, cu stimă de sine scăzută, tulburări de somn etc.
Mai interesante de atât i se par lui Bogdan Lucaciu mecanismele psihologice antistres dezvoltate de angajaţi şi care constau în scenarii mai mult sau mai puţin fantasmatice de „evadare” din situaţia actuală, cea considerată acută sau stresantă. „De la «De-om mai duce-o pân-la toamnă, leliţă Ioană» până la «I Want to Break Free».” Ambele tipuri de scenariu proiectează un viitor mai bun: de la un concediu visat în insule feerice (liber de serviciu) la avansare de post (schimbare de poziţie din situaţia actuală) ori ieşirea din job pentru o afacere privată. „Mecanismul e acela al vulpii care considerând strugurii acri reduce din forţa ispitei lor.” El precizează că din acest scenariu nu fac parte workahoolicii sau indivizii superconformişti, pentru care scaunul lor e mulţumitor şi se văd tot acolo la vremea pensionarii.
„Doar că majoritatea oamenilor sunt dinamici, plini de aspiraţii şi de aceea vulnerabili la neîmpliniri ale aspiraţiilor personale.”
De-a lungul experienţei sale, Bogdan Lucaciu a observat că majoritatea celor care au probleme de stres profesional sunt cei din nivelurile medii ale organigramei, „care sunt antrenaţi în propriile ambiţii şi care pot suferi presiuni atât pe orizontală – colegi – cât şi pe verticală – şefi“. El sesizează că, în mod paradoxal, bărbaţii par a fi mai predispuşi epuizării prin stres profesional, probabil din pricina agresivităţii sporite prin comparaţie cu femeile, producând conflicte interiorizate care „consumă”. Femeile au o capacitate de toleranţă şi de „recuperare” mai bună. Chiar dacă cei ajunşi în vârful piramidei executive au mai multe motive de stres, ei nu cer ajutorul psihiatrului sau psihologului până o eventuală patologie nu e evidentă, spune Lucaciu. „E şi o chestiune de prestigiu. Nu au timp pentru a merge la psiholog până o pot duce singuri.
Sms-uri la ora două-trei… spre dimineaţă, şedinţe nocturne, telefoane subalternilor.
De când este Emmanuel Macron preşedinte, nu se mai doarme aproape deloc. Şi cel care rămâne în picioare, treaz, pe baricade, este el, preşedintele Franţei. Suferă de insomnie, acesta este concluzia, scrie ONE.
Brigitte, prima doamnă, este îngrijorată şi – luându-ne după ce spune săptămânalul L’Express – ar dori ca soţul ei să aibă mai multă grijă de propria persoană.. De multe ori cinele cu politicienii şi diferiţi oaspeţi se sfârşesc după miezul nopţii, iar la ora aceea Macron intră în biroul său – relatează săptămânalul – sau în dormitor şi se apucă de citit, îşi pregăteşte discursurile pentru a doua zi, contactează claboratorii şi miniştrii săi.
Unul dintre exemple este de săptămâna trecută, imediat după întâlnirea la vârf italo-franceză de la Lyon. Când Macron a invitat toţi oaspeţii la cină într-un restaurant din cartierul Fourviere, a obligat toată delegaţia să plece la ora unu. Unul dintre colaboratori a rămas cu el, la Lyon. ”Mi-a dat liber la 2:30 noaptea”, a povestit el.
Sms-uri la ora două-trei… spre dimineaţă, şedinţe nocturne, telefoane subalternilor.
De când este Emmanuel Macron preşedinte, nu se mai doarme aproape deloc. Şi cel care rămâne în picioare, treaz, pe baricade, este el, preşedintele Franţei. Suferă de insomnie, acesta este concluzia, scrie ONE.
Brigitte, prima doamnă, este îngrijorată şi – luându-ne după ce spune săptămânalul L’Express – ar dori ca soţul ei să aibă mai multă grijă de propria persoană.. De multe ori cinele cu politicienii şi diferiţi oaspeţi se sfârşesc după miezul nopţii, iar la ora aceea Macron intră în biroul său – relatează săptămânalul – sau în dormitor şi se apucă de citit, îşi pregăteşte discursurile pentru a doua zi, contactează claboratorii şi miniştrii săi.
Unul dintre exemple este de săptămâna trecută, imediat după întâlnirea la vârf italo-franceză de la Lyon. Când Macron a invitat toţi oaspeţii la cină într-un restaurant din cartierul Fourviere, a obligat toată delegaţia să plece la ora unu. Unul dintre colaboratori a rămas cu el, la Lyon. ”Mi-a dat liber la 2:30 noaptea”, a povestit el.
Intoleranţa la gluten afectează circa 1% din populaţie şi poate debuta la orice vârstă începând cu perioada copilăriei.
Consumul de gluten de către persoanele intolerante duce la apariţia de leziuni la nivelul intestinului subţire, condiţie numită enteropatie glutenică, potrivit CSID.ro.
Intoleranţa la gluten se manifestă în două moduri: sensibilitatea nonceliacă la gluten şi boala celiacă. Acestea au simptome similare, însă diferă în privinţa daunelor provocate la nivelul intestinelor.
Sensibilitatea nonceliacă la gluten este un răspuns imun innăscut, spre deosebire de reacţia alergică specifică bolii celiace. Dacă în cazul sensibilitatii nonceliace răspunsul imun se îndreaptă împotriva oricărui organism străin, boala celiacă se caracterizează prin specificitatea antigenilor, având ca rezultat atacul propriilor ţesuturi. Dacă vă confruntaţi foarte des cu dureri de cap, stare generală de oboseală, senzaţie de picioare şi mâini amorţite şi dureri articulare, este recomand să consultaţi un medic specialist şi să faceţi un test de intoleranţă la gluten. Sensibilitatea nonceliacă poate fi ţinută sub control cu o dietă adecvată, potrivit neby.ro.
Boala celiacă, în schimb, prezintă foarte multe simptome şi este mai severă; cu toate că uneori poate fi asimptomatică, de cele mai multe ori este semnalată de problemele gastrointestinale, ameţeală, dureri ale oaselor şi articulaţiilor, retenţia de fluide, erupţii cutanate, obezitate, depresie, senzaţia permanentă de foame, deficienţa de vitamine şi minerale.
Boala celiacă sau intoleranţa la gluten este o afecţiune autoimună declanşată de ingestia de gluten (proteina din grâu, secară şi orz) la indivizi predispuşi genetic.
Intoleranţa la gluten afectează circa 1% din populaţie şi poate debuta la orice vârstă începând cu perioada copilăriei.
Consumul de gluten de către persoanele intolerante duce la apariţia de leziuni la nivelul intestinului subţire, condiţie numită enteropatie glutenică, potrivit CSID.ro.
Intoleranţa la gluten se manifestă în două moduri: sensibilitatea nonceliacă la gluten şi boala celiacă. Acestea au simptome similare, însă diferă în privinţa daunelor provocate la nivelul intestinelor.
Sensibilitatea nonceliacă la gluten este un răspuns imun innăscut, spre deosebire de reacţia alergică specifică bolii celiace. Dacă în cazul sensibilitatii nonceliace răspunsul imun se îndreaptă împotriva oricărui organism străin, boala celiacă se caracterizează prin specificitatea antigenilor, având ca rezultat atacul propriilor ţesuturi. Dacă vă confruntaţi foarte des cu dureri de cap, stare generală de oboseală, senzaţie de picioare şi mâini amorţite şi dureri articulare, este recomand să consultaţi un medic specialist şi să faceţi un test de intoleranţă la gluten. Sensibilitatea nonceliacă poate fi ţinută sub control cu o dietă adecvată, potrivit neby.ro.
Boala celiacă, în schimb, prezintă foarte multe simptome şi este mai severă; cu toate că uneori poate fi asimptomatică, de cele mai multe ori este semnalată de problemele gastrointestinale, ameţeală, dureri ale oaselor şi articulaţiilor, retenţia de fluide, erupţii cutanate, obezitate, depresie, senzaţia permanentă de foame, deficienţa de vitamine şi minerale.
Potrivit Business Insider, peste 60% dintre americani sunt afectaţi de această problemă, însă sigur afectează în egală măsură toţi oamenii de pe pământ.
Din fericire, există câteva exerciţii pe care poţi să le faci pentru a-ţi proteja ochii.
1. Măreşte textul
Dacă te holbezi toată ziua la text scris cu un corp mic atunci vei fi nevoit să ţii mai aproape ecranul de faţa ta, ceea ce va duce la instalarea oboselii şi durerilor de cap. Aşa că măreşte textul astfel încât să citeşti mai uşor.
2. Regula 20-20-20
Sistemul supranumit „20-20-20-20” constă în următorii paşi: la fiecare 20 de minute trebuie să clipiţi din ochi de 20 de ori, iar apoi să luaţi ochii de la monitor timp de 20 de secunde şi să vă concentraţi privirea pe un obiect aflat la 20 de picioare (6 metri) distanţă.
3. Clipeşte
Atunci când ne uităm în monitoare tindem să uităm să clipim ceea ce duce la uscarea ochilor. Dacă clipeşti mai des lucrurile se reglează sau poţi apela la picături de ochi. Aşadar, practicaţi clipitul voluntar periodic.
4. Ajustează luminozitatea ecranului
Ajustează luminozitatea ecranului astfel încât să eviţi reflexiile de pe ecran.
5. Purtarea ochelarilor (atunci când este necesar) cu lentile speciale pentru calculator pentru a reduce solicitarea şi oboseala oculară
Potrivit Business Insider, peste 60% dintre americani sunt afectaţi de această problemă, însă sigur afectează în egală măsură toţi oamenii de pe pământ.
Din fericire, există câteva exerciţii pe care poţi să le faci pentru a-ţi proteja ochii.
1. Măreşte textul
Dacă te holbezi toată ziua la text scris cu un corp mic atunci vei fi nevoit să ţii mai aproape ecranul de faţa ta, ceea ce va duce la instalarea oboselii şi durerilor de cap. Aşa că măreşte textul astfel încât să citeşti mai uşor.
2. Regula 20-20-20
Sistemul supranumit „20-20-20-20” constă în următorii paşi: la fiecare 20 de minute trebuie să clipiţi din ochi de 20 de ori, iar apoi să luaţi ochii de la monitor timp de 20 de secunde şi să vă concentraţi privirea pe un obiect aflat la 20 de picioare (6 metri) distanţă.
3. Clipeşte
Atunci când ne uităm în monitoare tindem să uităm să clipim ceea ce duce la uscarea ochilor. Dacă clipeşti mai des lucrurile se reglează sau poţi apela la picături de ochi. Aşadar, practicaţi clipitul voluntar periodic.
4. Ajustează luminozitatea ecranului
Ajustează luminozitatea ecranului astfel încât să eviţi reflexiile de pe ecran.
5. Purtarea ochelarilor (atunci când este necesar) cu lentile speciale pentru calculator pentru a reduce solicitarea şi oboseala oculară
Cântăreaţa de muzică populară Ileana Ciuculete a murit, marţi seară, la vârsta de 59 de ani. Aceasta suferea de ciroză hepatică, o afecţiune cronică a ficatului caracterizata prin fibroză extensivă şi modificarea severă a arhitecturii hepatice, prin formarea nodulilor de regenerare.
Termenul de “ciroza” provine din limba greaca, de la cuvantul “kirrhos” si se refera la culoarea maro-roscat a ficatului afectat pe sectiune.