Se numeşte Elbow şi poate reda sunetele de pe casetele audio. Elbow este un dispozitiv mic şi a simplificat mecanismul redării unei casete tradiţionale. Poţi agăţa dispozitivul de haine si poţi asculta casetele oriunde ai fi. Totuşi, Elbow este doar un prototip deocamdată, dar poate va fi lansat curând. Aşadar, dacă mai aveţi casete vechi nu le aruncaţi.
Încă un obiect pe care hipsteri îl pot îndrăgi
Tranzacţiile financiare au fost identificate în urma unui sondaj ca unul dintre domeniile în care blockchain, tehnologia care stă la baza bitcoin, ar putea avea impact.
Tehnologia blockchain asigură păstrarea informaţiilor în format electronic şi un sistem care procesează tranzacţiile, care permite tuturor părţilor să urmărească documentaţia printr-o reţea sigură şi nu necesită verificare din partea unor terţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Prea multe hârtii şi dosare pentru credit ne ocupă timp şi ne complică treaba. Ce bine ar fi dacă am putea cumpăra maşina visată aşa cum cumpărăm orice altceva, fie că vorbim de un televizor, fie că vorbim de o sticlă cu apă.
Prea multe hârtii şi dosare pentru credit ne ocupă timp şi ne complică treaba. Ce bine ar fi dacă am putea cumpăra maşina visată aşa cum cumpărăm orice altceva, fie că vorbim de un televizor, fie că vorbim de o sticlă cu apă.
Canon 1300D este un DSLR (aparat foto cu lentile interschimbabile) entry-level ce se adresează celor care doresc să înceapă fotografia cu un DSLR şi celor care vor să treacă de la smartphone la ceva mai serios. Aparatul de fotografiat este construit în jurul unui senzor APS-C de 18 MP, are posibilitatea filmării Full HD şi dispune de Wi-Fi şi NFC (near field communication) pentru distribuirea uşoară a fotografiilor.
Noul aparat în acest segment păstrează liniile trasate de modelele vechi (a şasea generaţie în prezent), fiind aproape asemănător cu camera de fotografiat personală, 550D (generaţia a doua), cu câteva mici deosebiri. Construcţia este una solidă, dar să nu te aştepţi la prea multe la acest departament, plasticul fiind cel mai întâlnit element. Ergonomia aparatului este una bună: uşor şi plăcut de ţinut în mână, intuitiv de utilizat.
1300D are un vizor optic (viewfinder), care este destul de bun, luminos şi clar, însă cu acesta poţi vedea doar 95% din cadru, de aceea trebuie să ţii cont de acest lucru atunci când încadrezi o imagine. Acest neajuns este destul de întâlnit la DSLR-urile entry-level.
Faţă de modelul precedent, 1200D, noua cameră Canon nu este cu mult diferită: acelaşi senzor, acelaşi obiectiv standard, dar rezoluţie mai bună ecranului, procesor mai bun şi beneficiază de Wi-Fi şi NFC. Camera are un senzor de 18 MP APS-C şi un procesor Digic 4+, un sistem de focus bazat pe nouă puncte, cu un ISO (sensibilitatea imaginii) capabil să urce până la 6.400 şi poate fotografia în rafală cu doar trei cadre pe secundă.
Wi-Fi şi NFC reprezintă o îmbunătăţire importantă a DSLR-ului entry-level al Canon deoarece face distribuirea fotografiilor un proces mai simplu. Pentru a utiliza această funcţie, tot ceea ce trebuie să faci este să descarci aplicaţia Canon (iOS sau Android), apoi procesul de conectare e foarte simplu; cu câteva gesturi poţi trimite fotografia făcută.
După cum spuneam, camera are nouă puncte de focus care acţionează destul de repede atunci când afară este lumină bună, însă în interior sau seara camera poate întâmpina dificultăţi în a găsi punctul de focus pe care-l vrei.
Imaginea produsă de camera foto este una de calitate, JPG-urile au culori frumoase, naturale, dar la interior aparatul de fotografiat tinde să încălzească imaginea atunci când balansul de alb este lăsat în modul automat. Obiectivul cu care vine camera are stabilizator optic, ceea ce face ca imaginile să fie clare în majoritatea timpului şi în general am fost destul de mulţumit de imaginile produse de aparat.
Odată cu apusul soarelui lucrurile devin mai dificile fără un trepied, imaginile fiind bune până la o sensibilitate de 1.600 ISO. La ISO 3.200 sau 6.400 pot fi în continuare bune, dar să nu vă aşteptaţi la miracole.
Pe partea de video, camera scoate imagini plăcute la o calitate de 1.080 p la 30 de cadre pe secundă, dar fără focalizare continuă şi fără control manual asupra setărilor video. Aşadar filmarea este complementară fotografiei, 1300D nefiind recomandat celor interesaţi în principal de video, mai ales din cauza faptului că nu-i poţi ataşa un microfon extern (posibil pe alte DSLR-uri similare ca preţ şi performanţă).
Poate tehnologia nu este chiar cea mai bună, dar când stai să te gândeşti că la un preţ rezonabil primeşti un aparat capabil să filmeze HD, cu o autonomie sănătoasă a bateriei (peste 500 de fotografii) şi cu Wi-Fi, atunci ai de-a face cu un DSLR entry- level numai bun pentru amatorii de fotografie.
CASETA TEHNICĂ
SENZOR: 18 MP APS-C
FORMAT FIŞIERE: RAW, JPEG
REZOLUŢII ÎNREGISTRATE: 5.184 X 3.456 / 3.456 X 2.304 / 2.592 X 1.728
|NREGISTRARE VIDEO: 1920 X 1080 (30, 25, 24 FPS), 1.280 X 720 (60, 50 FPS)
TIP FOCALIZARE: AF CU 9 PUNCTE
SENSIBILITATE IMAGINE: 100-6.400 (12.800-EXPANDAT)
MODURI EXPUNERE: AUTO, PORTRAIT, LANDSCAPE, CLOSE-UP, SPORTS, NIGHT PORTRAIT, NO FLASH, MOVIE, PROGRAM AE , SHUTTER PRIORITY AE, APERTURE PRIORITY AE, MANUAL, A-DEP
CAPACITATE RAFALĂ: 3 FPS
DIMENSIUNI: 130 X 100 X 78 MM
GREUTATE: 434 G
CARDURI MEMORIE COMPATIBILE: SD, SDHC, SDXC, EYEFI
ALIMENTARE: ACUMULATOR LI-ION LP-E10
CONECTIVITATE: WI-FI CU NFC
Smartree a fost înfiinţată în anul 2000 de către Eric Kish, fostul vicepreşedinte de marketing şi retail al Rompetrol, odată cu lansarea serviciului de recrutare online
www.resurseumane.ro. Din 2003, compania s-a extins şi a deschis birouri în mai multe oraşe. În prezent, compania care activează pe piaţa de externalizare a serviciilor de salarizare şi administrare de personal, are şi divizii de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar (lansate în 2010) şi birouri în Bucureşti, Piteşti, Timişoara, Constanţa şi Cluj.
Dezvoltarea şi către alte segmente din sfera de HR, din 2010, a coincis cu tranzacţia prin care fondul de investiţii polonez Enterprise Investors a preluat 56% din acţiunile Smartree. De atunci, la cererea cumpărătorului, Adrian Stanciu a fost numit CEO al companiei. Acesta menţionează şi faptul că preluarea de către fondul de investiţii polonez a permis companiei să crească şi să dezvolte noi linii de business, precum divizia de închiriere de forţă de muncă în regim temporar, care necesita un volum de fonduri destul de mare, potrivit lui Stanciu.
În martie 2016 compania a trecut printr-un proces similar, fiind preluată integral de Cylatrea Investments, companie de investiţii înregistrată în Cipru. Iar Adrian Stanciu speră că această preluare va avea acelaşi efect ca şi cea din 2010, iar compania va dezvolta noi linii de business şi va intra pe pieţe noi. „Ieşirea în regiune este probabil cea mai bună soluţie, dar depinde de business, de modulele de software. De exemplu, modulul de payroll nu e uşor de localizat, trebuie să ţii cont de legislaţie ş.a.m.d.“, spune Stanciu, privindu-mă peste biroul asortat cu mobilierul alb.
În 2015, Smartree a înregistrat o cifră de afaceri de 9,6 milioane euro, cu 15% mai mult decât în 2014. Creştere ce a fost susţinută de atragerea de clienţi din industrii precum pharma, servicii, producţie sau retail. Aceaşi tendinţă ascendentă s-a menţinut şi în primul trimestru din 2016, Smartree înregistrând afaceri de 2,6 milioane de euro, cu 35% mai mult decât perioada similară a anului trecut. Adrian Stanciu a menţionat că se aştepta la o creştere şi că anul acesta estimează ca afacerea să aibă un avans de 20%. „Marea majoritate a clienţilor Smartree sunt multinaţionalele. Avem aproape 150 de clienţi activi pe zona de salarizare. În general, zona asta de outsourcing se plasează undeva între „commodity“ şi consultanţă. Consultanţa este foarte greu de vândut. Oamenii, în general, acceptă cu greu că au nevoie de ajutor din afară. Totuşi salarizarea începe să devină din ce în ce mai mult un produs interschimbabil“, spune Stanciu.
Cu toate acestea, doar 2,5% din totalul angajaţilor români din sectorul privat sunt procesaţi prin outsourcing, comparativ cu 25% media europeană. Iar în unele ţări precum Belgia şi Danemarca, rata de externalizare a acestor tipuri de servicii HR este de peste 80%. „După revoluţie anumite servicii au început să fie externalizate pentru că au început să dispară cunoştinţele din companiile noi. Nu orice companie avea nevoie de un jurist, şi au apelat la un serviciu exterior, la fel şi în contabilitate sau IT. Acum este şi cazul resurselor umane, dar există o întârziere. Însă România are tendinţa de a recupera, în special pe această zonă de tehnologie. Diferenţa dintre cele două pieţe (România şi Occident – n.r.) ţine în mare parte de educaţie, care se obţine prin „trial and error“, nu prin predare“, afirmă Adrian Stanciu. El mai spune că firmele antreprenoriale româneşti încă sunt conservatoare când vine vorba de externalizarea serviciilor resurselor umane şi că firmele româneşti listate la bursă sau deţinute de fonduri de investiţii deja încep să semene din ce în ce mai mult cu multinaţionalele, fapt care-i face să fie mai deschişi către outsourcing. Dar de ce ar vrea, de ce ar avea nevoie de o companie să apeleze la un asemenea serviciu? „Principalele avantaje vin din zona de conformitate cu legea (legislaţia din România are tendinţa să se schimbe destul de des), confidenţialitate şi, aici depinde de companie, o reducere de costuri“, explică şeful Smartree.
În biroul de la Bucureşti se dezvoltă module software ce vin în întâmpinarea pieţei ce se îndreaptă din ce în ce mai mult spre automatizare, tehnologizare, potrivit lui Stanciu, care punctează faptul că tehnologia nu este o soluţie universală „Piaţa de HR se va duce în următorii cinci ani către o zonă de tehnologizare, automatizare. În general, oamenii când nu ştiu ce să facă se uită la tehnologie. Tehnologia a devenit în ultimii ani un fel de soluţie universală. Uneori este, uneori nu. Nu poţi să înlocuieşti totul cu un program. Companiile vor încerca să automatizeze cât mai mult procesele, să transfere mai repede informaţiile, să se concentreze pe businessul principal.“
Despre tendinţele din piaţa muncii, Adrian Stanciu spune că în ultimii doi-trei ani s-a dezgheţat recrutarea, se foloseşte mai multă tehnologie, se realizează şi interviuri la distanţă, iar canalalele de căutare s-au extins. De asemenea, despre noua generaţie de tineri, aşa-numiţii Millennials, spune că este un fenomen complex, nu este uşor de judecat, dar că „noile generaţii sunt obişnuite cu stilul Google sau Facebook, unde totul este gratuit. Astfel de companii au devenit intermediarul ce oferă gratuit orice. La rândul lor tinerii au devenit foarte pretenţioşi cu orice“. Mai multe studii de piaţă indică faptul că pentru millennials nu mai este important doar salariul, ci şi mediul de lucru, să aibă timp liber pentru practicarea hobby‑urilor. În afară de salariu, tinerii îşi doresc multe alte beneficii, precum asigurare medicală, abonament la o sală de sport, zile libere, carduri de reducere. Adrian Stanciu spune că oamenii sunt uşor de atras de bonusuri variante, iar companiile ar trebui convinse să ofere astfel de beneficii. „În general, companiile au nevoie de motivaţie fiscală. Varietatea bonusurilor va creşte, poate se va îndrepta mai mult spre turism. Dacă vor fi motivate fiscal, astfel de bonusuri şi beneficii vor creşte mai mult.“
Un alt element care se află în trend ascendent în Occident, dar mai puţin pe plan local este lucrul remote, fie de acasă sau de la cafenea. Iar birourile, sediile companiilor se schimbă şi se adaptează acestor factori – fie că vorbim de elemente de joc pentru a face biroul mai distractiv sau impulsionarea angajaţilor să vină la birou prin oferirea posibilităţii de a îşi alege locul de muncă pentru ziua respectivă (la un birou în picioare, unul închis, într-un loc mai liniştit sau cu muzică în fundal). „Această tendinţă este legată de creşterea confortului angajaţiilor, pe care tinerii îl caută. Există beneficii, dar depinde de natura afacerii, dinamica echipelor ar putea avea de suferit, unele echipe lucrează mai bine împreună altele businessuri, mai individualiste, nu ar avea de suferit“, este de părere Stanciu.
Guvernul Cioloş a venit pe valul schimbărilor în administraţie şi a promis că va trece la transparentizare, însă până acum nu a dat niciun semnal real în această direcţie. „Mimarea“ transparenţei de către instituţiile publice a fost recent evidenţiată şi de vicepremierul Vasile Dâncu, care a admis că rapoartele de monitorizare pe Legea 544 (a liberului acces la informaţiile de interes public“ arată că sunt probleme grave de transparenţă, pentru că liberul acces la informaţie este făcut discreţionar, iar uneori accesul la informaţiile publice este îngreunat intenţionat. Întrucât vicepremierul Dâncu şi Violeta Alexandru, ministrul pentru consultare publică şi dialog civic, vor să organizeze în următoarea perioadă o serie de consultări publice privind îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul transparenţei, Ziarul Financiar propune astăzi zece măsuri de transparentizare a administraţiei publice.
1. Generaţi automat rapoarte privind achiziţiile instituţiilor, simplificaţi căutarea şi eliminaţi restricţiile la interogarea datelor de pe e-licitatie.ro
Sistemul e-licitaţie.ro, care oferă publicului ocazia de a accesa date despre o parte dintre achiziţiile realizate de instituţiile publice, are o interfaţă greoaie, îngheţată la nivelul anilor ’90, care pare special proiectată pentru a descuraja căutarea de date.
Ministerul Comunicaţiilor ar trebui să ceară: o actualizare a interfeţei, care să simplifice căutarea de date; să elimine sistemul de coduri pe care un utilizator trebuie să le introducă la fiecare interogare a bazei de date pentru a facilita şi nu a bloca obţinerea de date şi analiza acestora; programarea sistemului astfel încât lunar să fie generate rapoarte pentru toate achiziţiile realizate de către fiecare instituţie.
2. Publicaţi şi sinteze lunare şi trimestriale ale datelor despre plăţile realizate de fiecare instituţie, pentru a facilita identificarea şi analiza datelor şi impuneţi reguli de „design“
Instituţiile şi companiile „de stat“ publică în prezent date despre plăţile realizate, însă de o manieră dezordonată, neunitară, astfel că de multe ori obiectivul de a simplifica accesul la date nu este atins.
Radiocom, o companie aflată în subordinea Ministerului Comunicaţiilor (MCSI), publică, spre exemplu, un fişier pdf cu plăţile realizate în fiecare zi lucrătoare, iar cineva care doreşte să analizeze ce cheltuieli a realizat compania în 2015 ar trebui să descarce unul câte unul cele câteva sute de fişiere şi apoi să găsească o modalitate de a centraliza datele.
Poşta Română, companie aflată de asemenea în subordinea MCSI, are în principiu aceeaşi abordare – un fişier pentru fiecare zi lucrătoare. Doar că în 2015, aparent Poşta a făcut plăţi doar în perioada 1- 27 iulie şi 2-30 decembrie, pentru că pentru restul anului nu există date. Ministerul Comunicaţiilor a publicat o vreme date despre plăţi la nivel de lună, apoi a trecut la publicarea de date doar pentru zilele în care a realizat plăţi.
Acest stil de lucru împiedică obţinerea unui răspuns rapid la întrebări simple, cum ar fi: cât a plătit Ministerul Comunicaţiilor pe menţinerea online a inutilului site e-romania (portaleromania.ro) ? Sau cât cheltuie Radiocom pe închirierea de stâlpi sau achiziţia de carburanţi şi de la cine?
O sinteză lunară, trimestrială şi apoi la nivel de semestru şi de an a plăţilor ar permite analiza datelor şi descoperirea eventualelor anomalii.
3. Inserţia linkurilor către proiectele de lege la fiecare şedinţă de guvern
Guvernul face în fiecare miercuri şedinţă de guvern, iar lista de proiecte este transmisă către presă fără să aibă vreo trimitere la proiectele de lege despre care s-a discutat. Inserarea linkurilor către aceste proiecte în documentele care sintetizează temele discutate în şedinţele de guvern este esenţială pentru accesul facil la informaţii al celor interesaţi şi pentru transparentizare. Aceasta în situaţia în care aceste proiecte există undeva publicate, pe vreun site al unui minister, pentru că de multe ori aceste proiecte sunt documente interne până la ora aprobării în guvern.
4. Publicarea tuturor beneficiilor care vin „la pachet“ cu funcţia publică
Cine sunt demnitarii, funcţionarii sau ceilalţi angajaţi de la stat care primesc în pachetul de beneficii casă, maşină, maşină cu şofer, telefon de serviciu, laptop sau sporuri pentru vestimentaţie? Mulţi bugetari au vorbit, de-a lungul timpului, de salariile foarte mici de la stat prin comparaţie cu mediul privat, însă puţini fac declaraţii referitoare la pachetul salarial complet care conţine şi beneficiile şi sporurile de pe lângă salariul de bază. Un prim pas ar fi „listarea“ tututor beneficiilor pe care le primesc angajaţii de la stat pe lângă salariul de bază, pentru fiecare funcţie în parte din fiecare instituţie.
5. Analiza parcului de maşini al statului şi a achiziţiilor acestora
Pentru ce funcţii se primeşte maşină de serviciu, câte maşini şi ce tipuri de maşini există în prezent în patrimoniul statului, cât sunt de vechi şi ce instituţie a achiziţionat cele mai multe maşini şi la ce preţ – acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care guvernul Cioloş ar trebui să răspundă pentru a aduce clarificări într-una dintre cele mai necunoscute arii din administraţia locală şi centrală.
România este a treia ţară în care se lansează oferta MagentaONE (oferta integrată fix-mobil), după Germania şi Slovacia, fiind singura ţară în care conceptul comercial se adresează atât clienţilor persoane fizice, cât şi clienţilor din segmentul de business.
MagentaONE este o ofertă simplificată de servicii de comunicaţie ce constă într-un singur furnizor comun pentru toate serviciile oferite de Telekom. Compania susţine că timpul de aşteptare pentru a intra în legătură cu un operator va fi de 5 secunde pentru clienţii cu pechete integrate fix-mobil, iar pentru cei care nu deţin un astfel de pachet este de peste 10 secunde.
MagentaONE mai conţine televiziune interactivă cu funcţionalităţi noi, precum arhivă TV pentru toate programele difuzate pe parcursul unei săptămâni, posibilitatea de a înregistra emisiunile prefereate, filme şi competiţiile sportive în cloud, fără a avea nevoie de dispozitiv de stocare sau de receiver diferit, divertisment şi conţinut TV pe toate tipurile de ecran.
Clienţii de business MagentaONE dispune de spaţiu de stocare securizat de 1 TB, aplicaţii şi servicii de bază cum ar fi stocare, antivirus, găzduire web şi design web.
Întrebat dacă există şi lucruri negative sau care să nu funcţioneze bine la această ofertă, Nikolai Beckers (CEO Telekom România) a menţionat că nu a fost angajat personal nou care să ajute la implemetarea noului concept şi că nu s-a investit foarte mult în acest proiect.
Telekom este prezent în peste 50 de ţări şi are 228.000 de angajaţi la nivel mondial. Grupul a generat venituri anul trecut de 62,7 miliarde de euro, iar 60% din această valoare s-a înregistrat în afara Germaniei.
Brand-ul Telekom România este prezent pe piaţă din 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom şi Cosmote.
Elementul de noutate:
Interoperabilitatea globală, eficienţa şi posibilitatea plăţii cu telefonul mobil. Utilizatorii portofelelor digitale compatibile MasterPass pot face cumpărături la orice comerciant din reţeaua MasterPass. Comercianţii nu mai trebuie să îşi integreze platformele de comerţ cu fiecare portofel digital, o singură integrare cu MasterPass deschide accesul către orice portofel digital compatibil. Prin introducerea de coduri QR compatibile cu MasterPass orice comerciant poate accepta plăţi mobile în magazin cu orice portofel digital compatibil cu MasterPass.
Efectele inovaţiei:
Plăţile devin mai simple, rapide şi sigure, MasterPass eliminând necesitatea de a introduce datele cardului şi livrării la fiecare tranzacţie. Orice portofel din lume poate fi integrat în MasterPass. Un alt efect este înlăturarea barierelor geografice pentru comercianţi.
La proiect au participat echipa biroului MasterCard din Bucureşti şi cea de la Netopia mobilPay.
Click pe imagine pentru a o vedea desfăşurată
