Tag: simplificare

  • O veste bună: Digitalizarea României merge înainte. Ghişeul.ro a simplificat procedura prin care românii plătesc obligaţiile datorate prin Declaraţia Unică

    Românii care depun Declaraţia Unică prin intermediul Ghişeul.ro beneficiază acum de o procedură simplificată, întrucât ANAF calculează din start obligaţiile de plată, ceea ce elimină situaţiile de neconcordanţă care au apărut în ultimii doi ani între obligaţiile calculate de contribuabil şi autorităţile fiscale.

    „Aceasta este doar una dintre multele schimbări pe care le dorim pentru Ghişeul.ro. Ghişeul se va transforma în curând în platforma de plată pentru orice serviciu pe care cetăţenii îl au de plătit în raport cu statul. Sunt multe instituţii neînrolate în Ghişeu momentan şi vrem să creştem numărul instituţilor înrolate. Am început să colaborăm bine cu ANAF-ul. (…) Acesta este un pas important pentru că oamenii au o confirmare, au calculul făcut”, a declarat pentru ZF, Sabin Sărmaş, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României.

    În ultimii doi ani procedura prin care oamenii îşi plăteau obligaţiile către stat a fost complicată prin faptul că aceşti contribuabili erau nevoiţi să îşi facă singuri calculele, iar ANAF verifica utlterior – ceea ce năştea întârzieri şi neconcordanţe.

    Acum, cei 600.000 de contribuabilii pot vedea dinainte cât au de plată şi pot face această plată online.

    „Astăzi digitalizarea a făcut un pas important înainte, ca urmare a efortului comun făcut de echipele ANAF, ADR si APERO. Declaraţia Unica este din nou in Ghiseul.ro, peste 600.000 de persoane primind informaţii actualizate cu privire impozitele pe care le au de plătit. În contextul fenomenului cu care ne confruntăm, plata prin Ghiseul.ro a devenit nu numai o plată, ci şi o responsabilitate socială”, a explicat pentru ZF, George Anghel, director executiv APERO şi coordonator Ghişeul.ro.

     

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.


    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 


    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • 2019, anul lansărilor digitale pentru Raiffeisen Bank. Procesul de transformare din ultimii ani îşi arată rezultatele

    În 2019, la Raiffeisen Bank, munca investită în digitalizare a început să-şi arate rezultatele. Banca a lansat noi aplicaţii de online banking, opţiuni de plată cu telefonul, a continuat programele pentru corporaţii şi IMM-uri sau cele de educaţie financiară, păstrându-şi o poziţie solidă pe piaţă.

    Piaţa este inundată de aplicaţii mobile care permit realizarea unor operaţiuni bancare de la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea clienţilor la bancă. Transferurile instant sau top-up-urile au devenit vedetele universului fintech, iar băncile răspund prin dezvoltarea propriilor produse şi servicii digitale. Cu 2.000.000 de clienţi persoane fizice, IMM sau corporaţii, Raiffeisen Bank a lansat în 2019 o serie de aplicaţii digitale în portofoliu.

    În mai 2019, Raiffeisen Bank anunţa noile aplicaţii pentru mobile şi internet banking. Cu un design intuitiv şi prietenos, noul Raiffeisen Smart Mobile, aplicaţia de mobile banking, şi noul Raiffeisen Online, aplicaţia de internet banking, au afişate toate informaţiile despre conturi într-un singur ecran, un flux de plăţi simplificat, un control mai bun al cardurilor şi logare 100% online datorită Raiffeisen Smart Token. 300.000 de utilizatori folosesc deja noile Smart Mobile şi Raiffeisen Online, în timp ce 675.000 de clienţi sunt încă pe vechile platforme. În 2020 urmează migarea tuturor clienţilor.

    Noile aplicaţii sunt dezvoltate in-house de echipa de IT Raiffeisen Bank şi permit introducerea mai rapidă de funcţionalităţi.
    O opţiune foarte cerută de clienţi este Smart Hour, o oră în care clienţii Raiffeisen Bank pot face schimburi valutare la cursul BNR. În noile aplicaţii Raiffeisen Bank, timp de o oră, în intervalul 10:00 – 11:00, de luni până vineri, clienţii Raiffeisen Bank pot schimba euro sau franci elveţieni în lei sau invers, în conturile proprii, la cursul BNR din ziua efectuării schimbului.

    Dincolo de nevoia de a face plăţi şi transferuri zilnice în siguranţă, direct cu telefonul mobil, clienţii Raiffeisen Bank vin către bancă pentru că îşi doresc şi credite. Le vor rapid şi, de multe ori, vor să primească banii fără a mai merge în agenţie. Tocmai de aceea, banca a lansat Flexicredit 100% online – un credit online care se poate accesa direct de pe site-ul www.raiffeisen.ro. Tot procesul este 100% online, de la aplicare până la trimiterea banilor în cont. Actele se semnează la distanţă prin semnătură calificată electronică.


    Smartphone-ul a influenţat multe dintre inovaţiile deceniului ce s-a încheiat. De la industria media până la banking, telefonul mobil a generat o revoluţie. A devenit şi card bancar. În 2019, Raiffeisen Bank a adus în portofoliu trei aplicaţii de plată contactless cu telefonul sau cu ceasul, inclusiv pentru plăţi în rate fără dobândă. RaiPay este aplicaţia de plată cu telefonul pentru sistemele de operare Android, cu ajutorul căreia clienţii pot plăti contacless, rapid şi sigur, apropiind smartphone-ul de POS. Gândită ca un portofel digital, RaiPay permite utilizatorilor înrolarea mai multor carduri Raiffeisen Bank, de persoane fizice sau de companii.

    Tot începând din 2019, cardurile Raiffeisen Bank pot fi înrolate şi în Apple Pay, aplicaţie de plată cu iPhone sau Apple Watch. Autorizarea plăţilor se face prin Face ID (recunoaştere facială) sau cu o simplă atingere, prin Touch ID (recunoaştere prin amprentă), ori cu parola dispozitivului. Finalul de an a venit cu lansarea Garmin Pay, aplicaţia de plată cu ceasurile Garmin, utilizate mai ales de iubitorii de mişcare, dispozitivele permiţând şi măsurarea performanţelor sportive fără să mai fie nevoie ca aceştia să aibă la îndemână cardurile fizice. 


    Odată cu lansarea de soluţii digitale, Raiffeisen Bank a continuat şi programele pentru companii.
    În a doua ediţie Factory by Raiffeisen Bank, banca a finanţat cu 3 milioane de euro startup-urile la început de drum orientate către inovaţie. Factory are şi o importantă componentă de mentorat, care susţine dezvoltarea antreprenorilor. Tot pentru sectorul startup-urilor, banca a creat, alături de comunitatea TechHub Bucharest, un program de educaţie antreprenorială pentru fintech-uri – Elevator Lab Bootcamp.  Bootcamp-ul este parte a unei iniţiative a grupului Raiffeisen Bank International petnru dezvoltarea colaborării cu fintech-urile.

    În ultimii trei ani, Raiffeisen Bank a simplificat procesele de creditare pentru IMM-uri şi a reuşit să implementeze 200 de îmbunătăţiri non-tehnice. Rezultatul: mai puţine documente solicitate de la clienţi şi un  timp de răspuns mai scurt şi avantaje pentru antreprenori.
    Pe segmentul corporate, Raiffeisen Bank a fost aranjor principal mandatat iniţial, bookrunner şi bancă de structurare la finanţarea entităţilor din România ale grupului Ameropa.

    Facilitatea de credit tip revolving multivalută acordată prin intermediul acestui sindicat de bănci a fost cea mai mare în piaţa din România în 2019 şi a totalizat 324 milioane de euro. Grupul Ameropa are impact în securitatea alimentară nu doar în România, ci în regiune şi este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu un rol esenţial în sectorul agricol.
    Banca şi-a propus să contribuie la educaţia financiară a românilor oferindu-le platforma MoneyBistro.ro.

    Prin cursuri în agenţii, materiale video şi infografice educative, banca îşi propune să îmbunătăţească felul în care oamenii îşi gestionează bugetul personal, economiile sau cheltuielile.
    În top 5 bănci după active în România, Raiffeisen Bank are un rol complex şi în acelaşi timp esenţial în economia locală. Compania ţine cont de trendurile digitale şi face eforturi pentru îmbunătăţirea infrastructurii IT şi menţinerea la cele mai înalte standarde de siguranţă şi design atât aplicaţiile mobile, cât şi reţeaua de ATM-uri, maşini multifuncţionale şi POS-uri. În acelaşi timp, se concentrează pe nevoia clienţilor de consiliere şi dezvoltă reţeaua de agenţii, dar şi liniile de customer service din call center. Cu o echipă de peste 4.800 de angajaţi, Raiffeisen Bank a reuşit şi în 2019 să răspundă nevoilor a 2 milioane de clienţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de corporaţii. 

  • Platforma care simplifică managementul şi comunicarea în educaţie

    Descrierea inovaţiei:
    Kinderpedia introduce o inovaţie de management, prin optimizarea proceselor administrative şi operaţionale în grădiniţe şi şcoli primare, dar şi tehnologică, prin digitalizarea acestor procese şi a comunicării cu părinţii cu ajutorul unei soluţii cloud, multi-language şi multi-currency. Există 19 module funcţionale ce acoperă întreaga activitate operaţională, de la prezenţa la clasă, care se poate realiza acum cu un tap sau cu QR code check-in, până la managementul financiar şi cel al personalului. 
    Produsul este un instrument inteligent care ajută educatorii, profesorii şi directorii de grădiniţe şi şcoli să economisească între 6 şi 9 ore pe săptămână, menţinând părinţii conectaţi şi implicaţi. Întreaga activitate este centralizată şi coordonată cu ajutorul unei singure soluţii, astfel încât reduce timpul administrativ al profesorilor şi educatorilor cu peste 40%, îmbunătăţeşte semnificativ implicarea părinţilor, printr-o interfaţă sigură şi uşor de folosit, şi oferă directorilor o perspectivă completă asupra tuturor activităţilor şi comunicării din instituţie.
    Kinderpedia este o platformă de tip cloud, multi-language şi multi-currency, găzduită în siguranţă pe serverele Amazon, funcţionează ca o aplicaţie nativă pe Android şi iOS şi este, de asemenea, accesibilă din orice browser. Între modulele Kinderpedia se numără: managementul copiilor şi al familiilor, managementul grupelor, înscrierea si planificarea capacităţii, managementul personalului, planificarea personalului şi calendarul turelor, orarul de activităţi, calendarul de  evenimente, meniul săptămânal, check-in pe baza de QR code, cronologie zilnică şi raportare, observaţii individuale pentru fiecare activitate, galerie foto şi video, notificări push personalizabile pe aplicaţia mobilă, registrul medical al copiilor, modul de chestionare, modul de newsletter, stocarea de documente în cloud, managementul mai multor locaţii, rapoarte personalizate, prognoza veniturilor, facturarea automată.
    Kinderpedia a obţinut recent o finanţare de 45.000 de euro de la Innovators for Children, un program de accelerare organizat de Impact Hub Bucharest în parteneriat cu Fundaţia Botnar şi Impact Hub Basel. Suma va fi folosită pentru dezvoltarea unui modul de evaluare a progresului şcolar în creşă, grădiniţă şi ciclul primar, adaptat curriculei naţionale. Practic, dascălii vor putea introduce informaţiile despre progresul copiilor în aplicaţie şi de acolo le vor exporta, în format standard, inclusiv rapoartele oficiale. În plus, informaţiile vor putea fi folosite pentru a urmări parcursul unui copil pe un interval mai mare de timp, situaţia unei întregi clase sau chiar instituţii, dar şi pentru a oferi feedback şi recomandări părinţilor. În noiembrie, Kinderpedia a obţinut locul 3 la Startarium PitchDay, cea mai cunoscută competiţie de start-up-uri din România, alături de un premiu de 20.000 de euro. 
    În proiect au fost implicaţi Daniel Rogoz, CEO-ul companiei, Evelina Necula, CMO şi Valentin Ilea, CTO.

    Elementul de noutate:
    Kinderpedia aduce inovaţie în educaţie prin digitalizarea şi centralizarea într-o singură soluţie a eforturilor individuale ale profesorilor şi directorilor, care le consumă în prezent timp şi energie. 

    Efectele inovaţiei:
    Pe termen scurt şi mediu, digitalizarea managementului şi a comunicării în grădiniţe şi şcoli primare economiseşte timp şi resurse şi le permite celor implicaţi să îşi concentreze eforturile asupra acelor activităţi şi proiecte care aduc valoare. În acelaşi timp, Kinderpedia îmbunătăţeşte dramatic implicarea părinţilor în educaţia celor mici, printr-o interfaţă sigură şi uşor de folosit, şi oferă managerilor o perspectivă completă asupra tuturor activităţilor şi comunicării din grădiniţă. Astfel, educatorii şi profesorii lucrează mai eficient, au mai mult timp pentru activităţile de la clasă, părinţii sunt permanent informaţi şi au ocazia să se implice în educaţia celor mici, directorii îşi simplifică modul de monitorizare şi raportare a activităţilor, inclusiv procesul de facturare şi urmărire a plăţilor. Pe termen lung, o abordare integrată asupra parcursului unui copil în educaţia preşcolară şi primară, coroborată cu participarea familiei, poate influenţa favorabil rata promovabilităţii şi diminua rata abandonului şcolar.

  • Asistentul digital Ana

    Descrierea inovaţiei:
    Asistentul digital ANA oferă cea mai rapidă şi simplă soluţie de notificare a daunelor şi despăgubire pentru daunele uşoare, fiind disponibil pentru clienţii care au încheiat o asigurare CASCO sau o asigurare facultativă pentru locuinţă la UNIQA, potrivit reprezentanţilor companiei. Asistentul ANA face parte dintr-un amplu proiect de digitalizare, care a presupus şi implementarea unei platforme integrate de management al daunelor, prin care specialiştii să poată administra dosarele de daună rapid şi eficient. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Iuliana Rusei (membru board şi chief insurance technical officer la UNIQA Asigurări) şi Paul Zarzara (director daune la UNIQA Asigurări).
    Elementul de noutate:
    UNIQA este primul asigurător care a introdus acest concept digital pe piaţa asigurărilor din România, remodelând complet experienţa clientului. Asistentul digital ANA este o iniţiativă locală care face parte din strategia UNIQA Asigurări de a oferi soluţii integrate, de tip end to end, care generează valoare adăugată şi servicii la cele mai înalte standarde de calitate pentru clienţii săi. În acest fel, sunt aduşi împreună oamenii şi tehnologia, astfel încât notificarea daunelor să devină un proces extrem de facil, iar ofertarea sumei aferente despăgubirii să aibă loc în cel mai scurt timp. ANA este un sistem construit cu ajutorul ultimelor tehnologii în domeniu, având la bază principii de machine learning, ce permit calibrarea algoritmilor şi proceselor în mod continuu şi adaptarea la realităţile interacţiunii cu clienţii. Alături de valoarea adăugată experienţei clienţilor UNIQA, implementarea asistentului digital ANA şi trecerea la o nouă platformă integrată de management al daunelor creează un mediu de lucru modern şi inovator pentru echipa de daune UNIQA, pentru a deveni un reper în piaţă în ceea ce priveşte calitatea experienţei oferite clienţilor.
    Efectele inovaţiei:
    Dacă, în mod tradiţional, pentru avizarea unei avarii clientul transmitea o notificare prin Contact Center sau prin intermediul unui formular online, urmând procesul de constatare a daunei şi plata facturilor transmise după reparaţia autovehiculului, proces complex, cu un timp de soluţionare a dosarului de minimum o săptămână şi un impact semnificativ pentru client, acum asistentul digital ANA ajută clienţii care deţin poliţe CASCO şi asigurări facultative pentru locuinţă să afle rapid care este propunerea de despăgubire pentru daună. Mai exact, atunci când vrea să semnaleze o daună, clientul transmite o notificare prin intermediul asistentului digital sau prin intermediul Contact Center-ului care direcţionează clientul către ANA. Avizarea daunelor uşoare se face exclusiv online, după ce clientul urmează câţiva paşi privind identificarea şi descrierea daunei. Clientul primeşte pe loc oferta de despăgubire, urmând să îşi aleagă singur unitatea de service auto şi calitatea reparaţiei. Clienţii UNIQA care au daune cu un grad ridicat de complexitate pot utiliza, de asemenea, ANA pentru notificarea daunelor. În funcţie de complexitatea daunei, aceştia vor fi ghidaţi în următorii paşi ai procesului de constatare şi emitere a propunerii pentru despăgubire a daunei de către o echipă.

  • Viitorul DIY

    Răbdarea e şi ea o calitate rară, motiv pentru care britanicii de la Kingfisher, proprietarii magazinelor de bricolaj Brico Dépôt, au pariat pe simplificare în renovare. De la culoarea în care vopsim peretele din sufragerie, la bateria de la chiuveta din bucătărie şi mai departe la leagănul din grădină care te îmbie să visezi în serile răcoroase de vară.

    „Oamenii au nevoi diferite, însă toţi îşi doresc să locuiască într-o casă care să răspundă nevoilor lor. Renovarea poate să devină însă un adevărat coşmar. Cele mai multe proiecte de renovare a locuinţei sunt abandonate înainte de a începe, pentru că oamenii consideră că nu au timpul, competenţele sau banii necesari”, a spus Véronique Laury, CEO al grupului Kingfisher, într-un eveniment organizat la jumătatea lunii mai la Londra.

    Gigantul originar din Marea Britanie este proprietarul a peste 1.300 de magazine de bricolaj şi materiale de construcţii în zece ţări din Europa, în Turcia şi Rusia. Cu 77.000 de angajaţi în total, Kingfisher operează patru branduri diferite – B&Q, Castorama, Brico Dépôt şi Screwfix.

    Acestora li se va alătura un nume nou pe care Kingfisher l-a introdus deja în portofoliu – GoodHome, un concept de produse şi de magazine care urmăreşte să reunească produse mai simple, mai accesibile ca preţ şi mai uşor de instalat, astfel încât clienţii să nu mai fie nevoiţi să apeleze la profesionişti atunci când au nevoie să le monteze în propriile gospodării.

    „Dincolo de toate barierele, oamenii îşi doresc în continuare să-şi renoveze ei înşişi casele, pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă. Mizăm pe digitalizare, care este prezentă peste tot – de la etapa în care ne alegem sursele de inspiraţie, până la achiziţie şi punere în practică. Vrem să facem din GoodHome un brand nu doar pentru cei care îşi permit să investească mult în renovări, ci şi pentru cei cu bugete mai reduse, care vor să ia asupra lor responsabilitatea schimbărilor în locuinţă”, a mai spus Véronique Laury.

    DIY (do it yourself – engl.) se apropie astfel şi mai mult de semnificaţia sa ad litteram, aşa că lucrul manual devine chiar o treabă serioasă. Şi asta vine la pachet cu atenţia pentru consum. De orice fel.

    „O baterie clasică pentru chiuvetă face ca robinetul să elibereze 20 de litri de apă pe minut. E o risipă, ţinând că nu folosim chiar toată apa, iar standardul european este de 12 litri pe minut. Am lansat însă o gamă de baterii care, prin felul în care sunt concepute, lasă să curgă numai 8 litri pe minut de apă, ceea ce înseamnă o reducere a costurilor pentru apă şi pentru electricitate, dacă luăm în considerare apa caldă”, spune reprezentantul unui stand cu obiecte sanitare, prezent la evenimentul Kingfisher de la Londra. Standul se laudă chiar şi cu o baterie care se montează dintr-o singură mişcare.

    Ce-şi face omul cu mâna lui

    La distanţă de câţiva paşi, o serie de maşinării care i-ar speria pe mulţi la prima vedere se dovedeşte a fi mai simplu de utilizat decât pare. Bormaşini şi alte dispozitive din aceeaşi gamă se arată „prietenoase” cu doritorii care ar îndrăzni să le folosească ei înşişi şi să nu mai cheme un profesionist să le „îmblânzească”.

    E valabil şi pentru lacuri şi vopsele, un segment unde reţeaua de bricolaj a găsit o modalitate de a-i ajuta pe nehotărâţi să se decidă asupra culorii perfecte pe care o vor în casa lor. Prin urmare, cei care nu s-au decis încă pot lua testere din magazin cu o cantitate redusă de vopsea în fiecare şi pot decide apoi care e câştigătoarea. Cei care ştiu ce culoare vor, dar nu sunt siguri că există nuanţa care se potriveşte cel mai bine obiectelor din casă pot merge în magazin cu obiectele menite să se asorteze cu vopseaua, iar aceasta va fi creată special în aceleaşi tonuri şi va veni cu tot cu instrucţiunile necesare ca să nu complice viaţa viitorului zugrav de ocazie.

    Separatoare pentru diferite ustensile din bucătărie, mobilier modular pentru baie, surse de căldură camuflate în ambientul camerei, surse de lumină care să dea armonie – toate completează peisajul unei renovări cu puţină bătaie de cap şi multă creativitate. Iar pentru cei care se pot bucura de aşa ceva, n-au fost uitate nici elementele cărora le stă bine în grădină, indiferent că e vorba despre felinare, despre leagăne ori garduri înflorate. Suedezii de la Ikea au pus pe piaţă poate cea mai elocventă ilustrare a conceptului de do it yourself, prin mobilierul lor livrat în pachete, care se asamblează la faţa locului, chiar de cumpărători.

    În vremuri în care pretenţiile se schimbă rapid, spaţiul trebuie eficientizat la milimetru, iar forţa de muncă – incluzând meşterii buni la toate – e din ce în ce mai puţină, se pare că toată lumea se îndreaptă în aceeaşi direcţie, sintetizată – uneori sarcastic – în popor prin titlul operei lui Isaac Asimov, „Ce-şi face omul cu mâna lui”. Măcar aşa ştii că dacă bateria de la bucătărie începe să aibă scăpări de apă, nu pe meşter trebuie să dai vina.


    De şase ani în România

    Britanicii de la Kingfisher au intrat pe piaţa locală în 2013, prin achiziţia magazinelor Bricostore, redenumite ulterior Brico Dépôt. În 2017, Kingfisher a cumpărat şi reţeaua de magazine Praktiker de la omul de afaceri Omer Susli, iar anul trecut a luat decizia de a trece toate unităţile Praktiker sub numele Brico Dépôt. Astfel, în prezent, există o reţea de 34 de magazine Brico Dépôt.

    În plus, până la sfârşitul lunii mai, Kingfisher lansează magazinul online, unde clienţii vor putea să comande produsele pe site-ul Brico Dépôt, iar apoi să le plătească şi să le ridice din magazinele fizice (Click & Reserve).

    Afacerile cumulate ale firmelor Praktiker România şi Bricostore (firma care operează magazinele Brico Dépôt) au fost în 2017 de 1,3 mld. lei (283 mil. euro), iar pierderile au fost de 150 mil. lei (33 mil. euro), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Kingfisher activează pe o piaţă locală a bricolajului a cărei valoare este estimată la circa 3 miliarde de euro anual, printre concurenţi numărându-se Dedeman (businessul antreprenorial al fraţilor Dragoş şi Adrian Pavăl), francezii de la Leroy Merlin, românii de la Arabesque şi germanii de la Hornbach.


    La finalul procesului de transformare

    GoodHome, noul brand al grupului Kingfisher, a fost pus până acum pe un singur magazin, aflat în Londra, iar următorul planificat va fi în acelaşi oraş. Din planurile Kingfisher fac parte şi câteva magazine GoodHome în Franţa, urmând ca apoi britanicii să se extindă şi în alte ţări.
    „În funcţie de ce rezultate va avea proiectul-pilot din Londra, vom decide mai departe şi vom stabili când vom ajunge şi în România cu acest concept de magazine”, spune Coreen Bain, trading director pentru România în cadrul grupului britanic.

    În Anglia, noile magazine se numesc GoodHome by B&Q, după numele brandului de bricolaj cu care Kingfisher este prezent pe piaţa britanică. Atunci când vor ajunge şi în România, magazinele vor purta numele GoodHome by Brico Dépôt.

    „Pe termen lung, intenţionăm să avem două tipuri de magazine GoodHome: unele mai mici, de 500-600 de metri pătraţi (express stores – engl.), cu circa 6.000 de produse fizice şi cu posibilitatea de a comanda online din magazin până la 30.000 de produse; şi unele mai mari, de 10.000 de metri pătraţi, în care vom pune mai mult accent pe digitalizare şi consiliere pentru clienţi”, mai spune Coreen Bain.

    În magazinele GoodHome vor fi vândute game noi de produse pentru baie, bucătărie, grădină, sisteme de iluminat şi de încălzire. Până la deschiderea magazinelor şi pe piaţa din România, gama de produse GoodHome este deja prezentă în unităţile Brico Dépôt.

    „Această acţiune marchează ultima etapă din procesul de transformare a companiei Kingfisher. În ultimii trei ani, compania a unificat procesul de aprovizionare, a dezvoltat noi game de produse şi servicii şi a investit în îmbunătăţirea experienţelor digitale omnichannel”, spun oficialii de la Kingfisher.

  • Prof. Phillip C. Nell, WU Executive Academy, Viena: „Capcana simplificării – Modul în care neglijarea factorului de incertitudine în interpretarea datelor poate conduce la greşeli costisitoare”

    Domeniul HR a început să recupereze rapid teren, astfel încât în prezent există un număr mare de aplicaţii de prelucrare a datelor, iar firmele experimentează din ce în ce mai mult cu recruiteri roboţi (prin mesageria Facebook) sau cu scanarea „automatizată” a profilurilor de candidaţi. Cu toate acestea, am constatat adesea că mulţi dintre oamenii de HR au anumite lacune în ceea ce priveşte principiile de bază ale cercetării cantitative. Una dintre acestea priveşte modul în care se gestionează factorul de incertitudine a datelor colectate, în acest domeniu al resurselor umane. De pildă, managerii operează deseori cu date obţinute de la un anumit eşantion şi nu de la populaţie în întregul ei, dar le tratează ca şi cum ar fi reprezentative pentru toată populaţia. A trece cu vederea acest detaliu poate să conducă la decizii eronate şi la greşeli costisitoare.

    Incertitudinea eşantioanelor:

    De obicei, managerii departamentelor de HR sunt interesaţi să aibă date despre întreaga lor organizaţie, despre toate echipele de proiect ale firmei, despre angajaţi, expaţi etc. Totuşi, oricât am vrea să obţinem toate aceste date, colectarea lor poate fi extrem de costisitoare, atât ca bani, cât şi ca timp. Aşadar, pentru a evita acest lucru, managerilor de HR le este cerută adesea colectarea datelor doar de la un subgrup din cadrul acestor grupuri (ceea ce reprezintă un eşantion). Eşantionarea înseamnă să nu te foloseşti de toată informaţia pe care o ai la dispoziţie.

    Abordarea dominantă este realizarea unei analize statistice pe baza datelor disponibile de la un eşantion şi utilizarea rezultatelor ca estimări aplicabile întregii populaţii. De exemplu, să presupunem că o firmă are 300 de expaţi şi a colectat date de la un eşantion de 100 dintre aceştia. Anul acesta, nivelul mediu de satisfacţie al celor 100 de angajaţi cu privire la cursurile de pregătire pentru expaţi ale firmei este de 3,8, pe o scară valorică de la 1 până la 5 (5 însemnând „foarte satisfăcut”, 1 însemnând „foarte nesatisfăcut”). În ultimii doi ani, când firma a verificat acelaşi lucru şi a colectat date de la toţi expaţii, scorul mediu de satisfacţie a fost de 4,2 în ambii ani. Managerul de HR ar putea concluziona că trebuie să schimbe structura cursurilor, deoarece statisticile sunt negative.

    Aşa arată schema reprezentativă:  

    Dar este această interpretare corectă?

    Problema acestei concluzii este că se bazează pe premisa că scorul obţinut pe eşantionul de 100 de persoane este acelaşi lucru cu scorul obţinut pe întregul grup, lucru care este incorect. Dacă datele erau colectate de la un subgrup diferit, scorul mediu de satisfacţie ar fi putut fi 3,5, 4,0 sau chiar 4,5, din simplul motiv că managerul de HR a ales, din pură întâmplare, expaţi mai mult sau mai puţin mulţumiţi în eşantionul vizat. Prin urmare, avem un indicator al modului în care toţi cei 300 de expaţi evaluează cursul de pregătire, dar este un rezultat bazat pe un eşantion (care ne spune că scorul mediu de satisfacţie este 3,8 anul acesta). Aşadar, există un anumit nivel de incertitudine în legătură cu acest rezultat; ar putea la fel de bine să fie unul diferit. Dacă managerii nu iau în calcul factorul de incertitudine, s-ar putea ca aceştia să suprainterpreteze sau să subinterpreteze rezultatele.

    Spre exemplu, să presupunem că în realitate toţi cei 300 de manageri au un nivel de satisfacţie de 4,2, în timp ce eşantionul de 100 de persoane ne spune că scorul este de 3,8, din cauza prezenţei unor indivizi nemulţumiţi în cadrul eşantionului. Putem trage concluzia că aceste cursuri sunt încă bune. Dar dacă toţi managerii ar avea un nivel mediu de satisfacţie de 3,6 (iar eşantionul nostru ar arăta încă scorul de 3,8), atunci ar trebui să ne îngrijorăm că ceva este în neregulă cu programul de pregătire. Aşadar, dacă managerii presupun pur şi simplu că o statistică de tipul unui scor mediu al unui eşantion este acelaşi lucru cu scorul pentru populaţia totală, ar putea să greşească. Aceste erori pot duce la subinterpretarea datelor (managerul nu ar trebui să schimbe structura cursului deoarece nu există dovezi în ceea ce priveşte nemulţumirea faţă de acesta) sau la supraintepretarea datelor (managerul ar trebui să schimbe structura cursului, dar nu o face) – ambele decizii constituind greşeli care consumă atât bani, cât şi timp.

    Soluţia:

    În statistică, rezultatele obţinute în urma colectării datelor pe un eşantion au denumirea de „estimare punctuală”. O estimare punctuală propriu-zisă este un punct bun de plecare atunci când ne gândim la întreaga populaţie, dar acest procedeu nu oferă nicio siguranţă şi în ceea ce priveşte acurateţea datelor, deoarece nu ia în considerare factorul de incertitudine. Vestea bună este următoarea: dacă eşantionarea s-a făcut în mod aleatoriu, statisticile ne pot oferi un indiciu cu privire la rata de eroare a analizei, ca urmare a provenienţei datelor de la un eşantion mai mic decât numărul total al populaţiei. Nu vom şti niciodată 100% sigur care este valoarea corectă pentru întreaga populaţie (nivelul corect de satisfacţie al întregului grup) până când nu vom colecta date de la toate persoanele. Totuşi, putem aborda problema folosind intervalele de încredere.

    Intervalele de încredere se mai numesc şi „estimări prin intervale de încredere”. Contrar estimării punctuale, o estimare prin interval de încredere oferă o gamă întreagă de estimări potenţiale ale populaţiei, care pot fi adevărate. Pentru exemplul nostru de mai sus, în loc să presupunem că scorul de 3,8 se aplică şi pentru subgrup, şi pentru grup, ar trebui să calculăm intervalul de încredere şi să ne bazăm concluzia pe ideea că putem fi 95% siguri că nivelul mediu de satisfacţie al întregului grup se află undeva între 3,6 şi 4,0.

    Ideea în legătură cu intervalul de încredere este că rezultatele obţinute în acest fel de pe urma datelor colectate pot fi foarte diferite: ne-am mutat de la o simplă estimare punctuală (3,8) la o estimare prin interval de încredere (este foarte probabil ca nivelul mediu de satisfacţie al expaţilor să se afle undeva între 3,6 şi 4,0), prin urmare, s-ar putea să luăm o decizie diferită. În acest caz, diferenţa dintre 4,2 şi 4,0 nu este atât de mare încât să fie necesară restructurarea cursului. 

    Aşadar, dacă luăm în considerare mai degrabă eşantionarea aleatorie şi estimarea prin intervale de încredere în locul estimării punctuale, admitem faptul că datele estimative despre populaţie sunt, la un anumit nivel, incerte şi astfel suntem mai bine pregătiţi în a evita deciziile nefavorabile, generatoare de costuri.

  • Prima bancă fără casierii din România

    Elementul de  noutate:
    ING propune un nou ecosistem de operaţiuni în relaţia client – bancă, fără casierii.

    Descrierea  inovaţiei:
    În februarie 2018, ING România anunţa un nou model operaţional ce urma să fie implementat în 33 de sucursale proprii şi integrarea serviciilor bancare pe platformele sale digitale. Pe parcursul anului, ING a făcut tranziţia către un model digital de tip self-service şi va recrea fluxul operaţional. Astfel, în noiembrie anunţa închiderea casieriilor la nivel naţional şi seria de noi servicii disponibile pentru clienţi. Principalul canal de tranzacţionare al clienţilor ING cu banca este ING Home’Bank, cu aproape 80% dintre clienţii ING care au activat serviciul de internet banking, 80% dintre aceştia folosindu-l exclusiv de pe telefonul mobil. 99% dintre tranzacţiile de bază făcute de clienţii ING (plăţi sau transferuri din internet banking sau cardul online) erau făcute pe canale online.

    Noul model operaţional a presupus migrarea mai multor servicii în platformă sau simplificarea celor existente. Spre exemplu, opţiunea de „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank a fost simplificată, iar clienţii pot transfera banii către un prieten folosindu-se doar de numărul de telefon, fără codul unic trimis prin SMS ca până acum. Mai mult, office-urile ING vor putea emite instantaneu carduri în euro, astfel încât clienţii pot depune sau retrage imediat euro de la ATM-ul dedicat. Între timp, unităţile teritoriale au rămas, având în continuare consultanţi pe produse mari. Self’Bank-urile şi-au deschis uşa şi către persoane care nu au carduri ING, aceştia având posibilitatea să depună numerar într-un cont ING folosind noi tipuri de ATM-uri, ce vor înlocui tradiţionalele casierii.

    Efectele inovaţiei:
    Prin trecerea la un model operaţional digitalizat, ING oferă servicii bancare ce nu se mai limitează la programul sucursalei sau la dispunerea geografică, devenind disponibile oriunde, oricând.

  • ING mai face un pas să funcţioneze fără personal. Ce se intâmplă cu casieriile tradiţionale

    ING mai face un pas să funcţioneze fără personal: Casieriile tradiţionale sunt înlocuite cu ATM-uri speciale, iar serviciul online „Plată către un prieten” este simplificat
     
    ING Bank România continuă strategia de dezvoltare pe zona digitală şi lansează opţiuni online sau automatizate, inclusiv simplificarea opţiunii „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank şi emiterea pe loc a cardurilor în euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ministrul Muncii, despre simplificarea procedurii de adopţii: În primul rând acolo umblăm

    “Avem în plan, în perioada următoare, legea adopţiilor. E un proiect de suflet. Am rude care au încercat să adopte un copil care au văzut cât de greu e. Cunosc mult situaţii în care persoane care au luat în plasament un copil şi au vrut să-l adopte erau nevoite să renunţe la indemnizaţie. Vrem ca această indemnizaţie să se dea până la 18 ani chiar dacă îl adoptă”, a declarat ministrul Muncii la România Tv.

    Întrebată dacă va fi simplificată procedura de adopţii, Olguţa Vasilescu a răspuns: “În primul rând acolo umblăm. Sesiunea aceasta parlamentară îl transmitem Parlamentului”.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro