BusinessMagazin

Tag: siguranta

  • Ţara unde trecerile de pietoni sunt pavate cu cristale Swarovski, iar politicienii merg cu autobuzul

    În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.

    Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale olandezilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.

    Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.

    Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit –  pietre Swarovski. Conform unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”.  „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.

    De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.

    Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.

    Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.

     

  • Tânăra responsabilă de reabilitarea unuia dintre hotelurile istorice ale României

    Din rândul proiectelor în care s-a implicat recent, Ruxandra Căpuşan menţionează dezvoltarea brandului de catering premium Trufa, precum şi participarea, alături de tatăl şi fratele său, Nicolae şi Vlad Căpuşan, la reabilitarea hotelului Decebal din Băile Herculane, prin susţinerea activităţilor operaţionale şi gestionarea birocratică a proiectului.

    Ti TRUST INVEST  este o companie fondată în 1992 în Cluj Napoca de Nicolae Capuşan cu activităţi în importul de bunuri tehnologice în România, industrie uşoară, parcuri auto, turism & restaurante şi dezvoltare imobiliară. În ultimele luni au dezvoltat şi o sală de fitness în oraşul Turda, pe care se pregătesc să o lanseze.

    În ceea ce priveşte leadershipul feminin, ea a observat că, deoarece profilul de activitate al companiei noastre implică multe şantiere, uneori, pe această parte a businessului s-a lovit de uşoare ezitări şi superficialitate legate de interacţiunea cu anumiţi parteneri, furnizori sau angajaţi, dar consider că este de înţeles, deoarece există domenii unde, implicit, ponderea femeilor care profesează este mai mică în comparaţie cu cea a bărbaţilor.

    „Personal, cred că valoarea noastră, a femeilor (şi, de altfel, a oamenilor în general), este intrinsecă şi nu depinde de funcţia pe care o avem într-o companie, meseria practicată sau numărul de contracte semnate, ci mai degrabă de bun simţ, respect şi bunătate. Adevărata provocare nu cred că este să te remarci ca femeie, ci mai degrabă provocarea este să ai, ca om, bine întipărită în minte această credinţă. Majoritatea dezechilibrelor şi comportamentelor distructive apar în momentul în care ne ataşăm identitatea de un anumit task, de un anumit proiect şi ne evaluăm valoarea personală în funcţie de rezultatele aferente (care sunt variabile, uneori eşuăm, alteori câştigăm).” 

    Profilul Ruxandrei Căpuşan a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Business MAGAZIN lansează o nouă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, cea cu numărul 15, care va duce numărul total al managerilor şi antreprenorilor incluşi în catalog la 1.500.

    Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include poveştile în fiecare an diferite faţă de anii anteriori a 100 de tineri din mediul de business local, manageri sau antreprenori – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.

    2007

    A apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP în 2007, la scurt timp după ce a vândut elveţienilor de la Adecco pachetul majoritar de acţiuni al IP Devel, firma pe care o
    formase alături de Daniel Bogdan. 

    2020

    Astăzi, el este senior group vicepresident în cadrul Enea Global Services, după apariţia sa în catalog cariera sa internaţională luând un avânt puternic. Potrivit datelor de pe LinkedIn, conduce de la Bucureşti peste 400 de angajaţi din mai multe pieţe aflate în Europa şi America de Nord.

    Vârstă: 30 de ani
    Acţionariat: Adecco Elveţia (76%), Bogdan Putinică (24%)
    Cifră de afaceri 2006: 4 mil. euro 2006
    Rata profitului 2006: 30%
    Număr angajaţi: 130

  • Cine sunt româncele care au reuşit să dezvolte afaceri care vând acum produse în toată lumea

    Dacă întrebi o femeie, garderoba perfectă este cea cu multe – cât mai multe – piese în colecţie, infinite variante din care să poată alege, dar din care, cu siguranţă, la un moment dat, nu va găsi nimic potrivit pentru locul în care trebuie să meargă. Pentru un bărbat însă, cel mai adesea, garderoba ideală este cea care cuprinde un tricou sau o cămaşă curate, dar nu neapărat călcate, şi este mai mult decât suficient. Oricum ar fi, este evident că hainele sunt un element necesar, indiferent de cât de abundentă este oferta. Aşa au considerat şi micii antreprenori care au pornit, de la zero, afaceri şi branduri de haine „made in Ro”.

    Dacă tot am adus vorba de doamne, nu există nicio îndoială că un dressing ofertant nu poate să ducă lipsă de rochii. Roserry este un brand care tocmai astfel se prezintă, cu rochii de ocazie sau de zi, de aproape şase ani. Carmen Dascălu a dat naştere acestui business în 2014, vrând astfel să-şi ducă mai departe pasiunea alimentată în copilărie de bunica ei, de profesie croitoreasă. În şase ani, peste 40.000 de rochii au ieşit din atelierul lui Carmen.

    Roserry a pornit cu importul a 700 de rochii cu imprimeu pentru plajă, vândute în sistem de consignaţie. Ulterior, Carmen Dascălu a deschis un magazin online şi nu a durat mult până când a demarat producţia în propriul atelier, în Bucureşti.
    „Prima colecţie făcută în propriul atelier a fost de rochii de ocazie, pentru că ultimul meu job era legat de optimizarea motoarelor de căutare pentru Google şi atunci am observat că există o cerere foarte mare pentru rochii de ocazie, iar oferta era redusă. Aşa că am mers pe direcţia aceasta”, îşi aminteşte Carmen Dascălu.

    De atunci, a făcut rochii de mireasă şi rochii de cununie, rochii fit-to-measure şi, în general, rochii pentru toate gusturile, în serii mici, de maximum 30 de bucăţi pe model. Momentan, focusul este pe vânzările în România, însă Carmen a tatonat deja şi piaţa americană.

    Maşina de cusut a copilăriei

    Tot pentru femei şi tot din 2014 este şi brandul Couture de Marie, creat de antreprenoarea Claudia Ioniţă. Lăsând în urmă jobul din domeniul vânzărilor, ea a investit în câteva maşini de cusut pe care le-a instalat în sufragerie.
    „Un an am lucrat în sufragerie. Am chemat-o pe mama de la Focşani şi ea a fost primul meu angajat cu care am pornit la drum”, povestea Claudia Ioniţă la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    În 2015 şi-a mutat atelierul şi a dublat numărul de angajaţi, aşadar a mai recrutat un om alături de care a început să facă de la zero colecţii de haine. Treptat, a dezvoltat segmentul de custom made şi a început să lucreze pe comandă. Materialele pentru haine vin de la furnizori locali, care importă din afara ţării. În medie, circa cinci produse sunt create pe zi în atelier în cazul celor de serie, iar produsele realizate pe comandă sunt făcute în circa două zile, în funcţie de complexitatea modelului.
    Şi în cazul ei, pasiunea tot din copilărie a prins rădăcini, pentru că mama Claudiei Ioniţă este croitoreasă, aşa că maşina de cusut, aţele şi acele erau pretutindeni la ea acasă. Acum atelierul de producţie se află într-un spaţiu mai mare, iar creaţiile sunt expuse într-un showroom pe bulevardul Dacia din Capitală.

    Accesoriul primordial al verii

    Este însă vară, aşa că ce element vestimentar este mai popular acum decât costumul de baie? Noire este un astfel de brand românesc, conceput de Raluca Toma. Pasionată de călătorii, de vacanţe în destinaţii exotice şi atentă la noile tendinţe în materie de costume de baie, Raluca Toma a părăsit în 2015 industria bancară pentru a porni de la zero brandul de costume de baie Noire Swimwear, anume ales astfel încât să aibă şi rezonanţă internaţională.
    „Am realizat primul costum de baie în 2015, când am şi hotărât să creez brandul Noire în urma unei vacanţe. Am văzut un costum de baie într-o revistă în Thailanda, mi-a plăcut modelul, era ceva inedit, iar când am ajuns acasă am început să produc şi eu”, spune Raluca Toma.

    Deşi piaţa principală de desfacere rămâne România, ea are zilnic comenzi intenaţionale. Fără nicio îndoială, vara este cea mai aglomerată perioadă pentru businessul ei, însă nici iarna maşinile de cusut nu iau pauză, pentru că sunt destui cei care pleacă în destinaţii calde, unde costumul de baie este un „must”. Cum însă atunci oferta de astfel de accesorii în magazine este aproape inexistentă, magazinul online Noire se transformă într-o soluţie.

    O chestiune de etichetă

    Pentru Alina Rachieru, cămaşa a fost produsul-vedetă pe care şi l-a ales pentru a începe, ca mulţi alţii, o afacere de la zero. Fostă corporatistă în domeniul bancar, ea a creat Pineberry, un brand de cămăşi inspirat tocmai de ţinuta ei de zi cu zi din vremurile în care mergea la bancă. „Povestea Pineberry a început în 2010, când eu intrasem în concediu de creştere a copilului”, îşi aminteşte Alina.

    Familia soţului ei avea o fabrică de cămăşi la Olteniţa, iar colegele de birou ale Alinei Rachieru erau de fiecare dată fascinate de articolele vestimentare cu care se prezenta la serviciu. Producţia fabricii pleca însă la export în cea mai mare parte, astfel că Alina a decis să creeze o colecţie şi pentru piaţa locală. Mai exact, pentru propriile colege.

    În timp, producţia de cămăşi a luat locul jobului din bancă şi Alina Rachieru a ajuns să vândă câteva mii de produse anual – atât cămăşi propriu-zise, cât şi rochii tip cămaşă. Din 2019, cămăşile Pineberry se pot cumpăra şi dintr-un magazin deschis în centrul comercial Bucureşti Mall, iar planul Alinei Rachieru este să mai inaugureze un punct de desfacere şi în provincie.

    În plus, ea vrea să se extindă şi peste graniţe, un obiectiv pentru care a făcut deja primii paşi, listându-şi cămăşile Pineberry într-un magazin online cu deschidere către piaţa din Marea Britanie.

    De vreme rea
    Pentru vremurile reci, alţi antreprenori autohtoni au creat o afacere care să ţină de cald. Pe numele lui Merinito, businessul Danei Agap şi al lui Adrian Duţă constă în producţia de îmbrăcăminte din lână merinos. Povestea începea în 2014.
    Astăzi, hainele Merinito – care cuprind produse sport şi casual, lenjerie, produse pentru copii, dar şi accesorii – ajung la clienţii din România, însă şi într-un depozit din Graz, Austria, de unde pleacă spre clienţii din Europa.
    Lâna, materia primă pentru produse, vine de la oi din Australia şi Noua Zeelandă, iar producţia este externalizată, de designul produselor ocupându-se însă echipa Merinito.
    „Am încercat mereu o optimizare a producţiei astfel încât să fim eficienţi şi să venim pe piaţă cu un produs de calitate la un preţ bun”, spunea Dana Agap pentru Afaceri de la zero.

    Dana Agap. Hainele Merinito ajung la clienţii din România, însă şi într-un depozit din Graz, Austria, de unde pleacă spre clienţii din Europa.

    Alina Rachieru. Din 2019, cămăşile Pineberry se pot cumpăra şi dintr-un magazin deschis în centrul comercial Bucureşti Mall.

    Claudia Ioniţă. Materialele pentru hainele sub brandul Couture de Marie vin de la furnizori locali, care importă din afara ţării.

    Carmen Dascălu. Roserry a pornit cu importul a 700 de rochii cu imprimeu pentru plajă, vândute în sistem de consignaţie.

    Raluca Toma. Brandul de costume de baie Noire Swimwear a fost anume ales astfel încât să aibă şi rezonanţă internaţională.

  • Băgaţi-ne înapoi în izolare!

    Nu merităm relaxarea măsurilor. Nu merităm să mergem în mall, nici să mergem cu toată gaşca la restaurant. Nu merităm nici măcar să ieşim pe stradă fără declaraţie. Băgaţi-ne înapoi în izolare, să fim în siguranţă. Băgaţi-ne înapoi în izolare, să avem şansa unui concediu normal. Nu merităm libertatea de a merge oriunde, condiţionată de purtarea unei măşti, pentru că această libertate se va transforma curând în interdicţie din partea altor ţări mai responsabile decât noi. Şi pentru că apelul la conştiinţa celor din jur este inutil, la fel ca orice măsură luată, cu excepţia celei de a ne întoarce în carantină, între patru pereţi.

    Prima dată când am ieşit la o terasă, după mai bine de două luni, am văzut cu stupoare cum la masa de lângă se formase un grup de opt persoane, în condiţiile în care legea prevedea un număr de maximum patru persoane la o masă. Am fost jignită când am cerut socoteala unui şef de magazin pentru nepurtarea măştii de către angajaţi, în condiţiile în care era un fapt obligatoriu prin lege. Consternarea mi-a crescut când, la farmacie, niciun membru al personalului nu purta mască, lăsând clienţii să intre la fel, în ciuda oricărui avertisment, a oricărei măsuri, indiferent de numărul de tragedii. Mă simt neputincioasă în faţa teoriilor conspiraţiei, a nepăsării, a ignoranţei totale şi a rău-voinţei.

    Astăzi, 14.06, data la care scriu acest articol, numărul de cazuri noi de infecţie raportat pentru ultimele 24 de ore este 320, mult peste cel înregistrat înainte de ridicarea restricţiilor, pe 15 mai, şi mai ales, mult mai mare decât cel înregistrat cu exact două luni în urmă, pe 14 aprilie, în plină pandemie, când au fost 246 de cazuri de îmbolnăvire. Într-un clasament al celor mai sigure ţări care pot fi vizitate în vremuri de pandemie, suntem pe locul 30 din 43 de state, în spatele chiar şi al Italiei, unul dintre cel mai grav afectate state de coronavirus. Este clar că nu înţelegem de bună voie şi de vorbă bună. Nici noi, nici politicienii, nici retailerii, nici restaurantele, nici măcar farmaciştii sau unii medici. Suntem nişte copii răsfăţaţi şi teribilişti, care nu pot învăţa decât prin pedeapsă.

    Aş vrea să trăiesc într-un stat cu oameni responsabili, care să respecte măcar siguranţa celorlalţi. Mi-aş dori să nu fiu obligată să prefer restricţiile în detrimentul libertăţii.

    Dar poate merităm totuşi, cu toţii, să ajungem înapoi în izolare.

  • Încă un domeniu afectat de pandemie: „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%.

    Milk and Cookies (Lapte şi prăjituri – trad.) nu este, cu siguranţă, o alăturare de cuvinte care să te poarte cu gândul la o firmă de branding digital. Şi totuşi, la asta se referă. Claudiu Jojatu şi Cristina Tupiţă au ales acest nume pentru că vor să sugereze că ce fac ei, deşi e treabă serioasă, este suficient de relaxată cât să-şi transforme clienţii în amici sau măcar parteneri.

    „Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.

    Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.

    „În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”

    Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.

    „Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.

    Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.

    Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”

    În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
    Fondator: Mihai Dicu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
    Prezenţă: România şi Bulgaria

    Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
    Fondatoare: Alina Mitrică
    Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris

    byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
    Fondatoare: Codruţa Rânciog
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
    Prezenţă: online

    Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
    Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
    Prezenţă: Bucureşti

    Zahra – cosmetice naturale
    (Bocşa, jud. Sălaj)
    Fondatoare: Andreea Costina
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
    Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Încă un domeniu afectat de pandemie: „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%.

    „Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.

    Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.

    „În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”

    Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.

    „Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.

    Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.

    Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”

    În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
    Fondator: Mihai Dicu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
    Prezenţă: România şi Bulgaria

    Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
    Fondatoare: Alina Mitrică
    Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris

    byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
    Fondatoare: Codruţa Rânciog
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
    Prezenţă: online

    Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
    Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
    Prezenţă: Bucureşti

    Zahra – cosmetice naturale
    (Bocşa, jud. Sălaj)
    Fondatoare: Andreea Costina
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
    Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cu harta în căutarea artei

    Aşa a procedat o galerie de artă din Los Angeles, care, în loc să expună lucrări la sediul său, a apelat la o serie de artişti pentru o expoziţie care se întinde prin tot oraşul, scrie LA Times.
    Intitulată „We Are Here / Here We Are”, expoziţia organizată de galeria Durden and Ray poate fi vizitată cu ajutorul Google Maps, pe care sunt marcate locurile unde se află lucrările participante. Vizitatorii fie pot ajunge din întâmplare să vadă o operă de artă, după care pe un mic panou din dreptul acesteia pot afla unde se află alte lucrări în apropiere, fie pot planifica un traseu cu ajutorul hărţii. Lucrările se află expuse în locuri în care pot fi văzute uşor din stradă. Un artist, de exemplu, şi-a amplasat creaţia pe un stâlp stradal, alţii şi-au prins lucrările de garduri, alţii le-au instalat în curte, pe acoperişuri, iar cineva şi-a pus sculptura cu care participă la eveniment, o girafă care pare acoperită cu bomboane viu colorate, la fereastră. Operele expuse sunt fie picturi, fie sculpturi, fie instalaţii de artă, cum ar fi un grup de statui pe un spaţiu verde, un grup de obiecte culese din gunoi şi „înnobilate” cu nişte fotografii cu animale din specii pe cale dispariţie pe care o artistă le-a agăţat de un gard de plasă, nişte obiecte grupate în jurul unei fotografii a actorului John Wayne, pe lângă care se mai află şi un pistol de plastic şi ambalaje de produse alimentare, toate aflate în spatele unui grilaj metalic.

  • Tudor Ionescu, CBRE, despre birourile viitorului: „Open space-ul va fi adaptat, densitatea va scădea, ariile largi şi deschise vor fi subîmpărţite”

    Tudor Ionescu, head of advisory & transaction în departamentul office al companiei de consultanţă în imobiliare CBRE România,  sesizează în baza unui studiu al CBRE Research că deşi am putut accesa date de acasă, am trimis mailuri, am colaborat la proiecte şi am avut conferinţe pe Zoom – ne-au lipsit mai ales interacţiunile cu colegii şi cei care ne înconjurau într-o zi normală de muncă. Potrivit studiului, 43% din cei 1.200 de respondenţi din CEE & SEE au spus că le-a lipsit prânzul cu colegii, 51% au indicat lipsa întâlnirilor fizice, iar 55% au menţionat faptul că le-a lipsit să vadă feţele altor oameni lucrând în jurul lor. „Aşadar, spaţiile de relaxare, zonele comune, bucătăriile amenajate cu multă creativitate în special în piaţa competitivă din IT au un rol social extrem de important căruia acum i se simte lipsa”, răspunde Ionescu, întrebat dacă spaţiile de relaxare gândite de angajatori anterior vor mai avea sens în noua realitate.

    Stocul modern de spaţii de birouri în Bucureşti este de 3,27 milioane de metri pătraţi, un spaţiu total în care lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Companiile au anunţat că se vor întoarce în primă fază la birou cu 25% din totalul angajaţilor, astfel încât CBRE estimează că aproximativ 80.000 de angajaţi s-au întors din nou la birou începând cu 18 mai. Datele trebuie corelate – subliniază specialiştii de la CBRE – cu faptul că şcolile şi grădiniţele au rămas închise, astfel încât mulţi angajaţi sunt nevoiţi să lucreze de acasă din cauza faptului că nu au cu cine îşi lăsa copiii. Cei care s-au întors au găsit locurile de muncă pregătite pentru contextul în care ne aflăm. „Clădirile de birouri au fost pregătite cu multă responsabilitate din partea proprietarilor pentru a-şi reprimi chiriaşii. Într-o structură bazată pe limitarea riscului de infectare cu COVID-19, fiecare proprietar a introdus politici şi reguli noi de igienizare şi acces în spaţiile comune, iar aceste măsuri vor face parte din noua normalitate pe care încet, încet o construim”, spune Tudor Ionescu. De asemenea, crede el, măsurile luate de proprietari şi chiriaşi, dublate de disciplina personală a fiecărui utilizator, vor readuce sentimentul de siguranţă în muncă la birou. „Solidaritatea dintre chiriaşi şi proprietari a fost mai mult ca oricând vizibilă pentru că preocuparea comună a tuturor este acum menţinerea sănătăţii şi siguranţei oamenilor din clădiri”, spune Ionescu.

    În ceea ce priveşte spaţiile ocupate de companii, au fost implementate măsuri de reducere a densităţii în birou, respectiv anumite deskuri au fost anulate temporar, iar accesul în sălile de întâlniri a fost limitat. CBRE de exemplu ia în calcul o persoană la 4 mp în sălile de şedinţe. În prezent, măsurile de igienă primează. „În plan imediat, pentru întoarcerea la birou, prioritatea va fi siguranţa oamenilor,  iar aceasta va rămâne în baza oricărui proces de amenajare”, spune Ionescu.  El subliniază însă că  alegerea noastră de a reveni la birou va avea şi o componentă socială, de interacţiune, de învăţare, de conectare. „Biroul viitorului va fi regândit cu măsuri accentuate pentru siguranţa fizică a oamenilor în scenariul unei pandemii recurente, dar în acelaşi timp va proiecta spaţii potrivite pentru interacţiuni sociale în siguranţă”, spune Tudor Ionescu.

    Pentru amenajarea unui spaţiu de birou în context pandemic, investiţiile vor fi direcţionate înspre spaţiile de curăţare specializate, staţiile cu materiale de igienizare, panourile separatoare pentru recepţie, sistemul de termoscanare, schimbarea de filtre pentru sistemele de ventilaţie, spaţiile de depozitare pentru mobilierul anulat temporar. „Trebuie avut în vedere şi faptul că multe dintre companii au adoptat un program flexibil sau în ture, astfel încât orele de funcţionare ale clădirilor de birouri se vor prelungi şi echipele de property management se aşteaptă la costuri operaţionale mai mari.”

    Cum vor arăta proiectele de birouri ale viitorului? „Pe viitor, proiectele de birouri vor avea succes dacă vor descoperi nevoile specifice propriilor oameni şi le vor adresa corect în design. Raţionamentele simpliste de compartimentare în open office, zona de întâlniri şi alte 2-3 funcţiuni principale bazate pe un om la 10 mp, toate vor trebui amendate”, crede Tudor Ionescu. Astfel, precizează specialistul de la CBRE, biroul corect se va axa pe nevoile unei experienţe în jurul activităţilor zilnice: nevoia de apartenenţă, de independenţă, de progres şi de confort este una dintre cele care vor defini o conexiune autentică între noi şi spaţiul biroului nostru. „Noile măsuri de diminuare a riscurilor şi siguranţa vor adăuga un nou strat în procesul de design, iar open space-ul va fi adaptat în consecinţă. Zonele înghesuite se vor extinde, densitatea va scădea, ariile largi şi deschise vor fi subîmpărţite în celule funcţionale care se adresează nevoilor particulare ale fiecărei companii sau departament şi în acelaşi timp consolidează sentimentul de siguranţă personală”, conchide Ionescu.


     

  • Expert german: Ştim cu siguranţă că va exista un al doilea val al epidemiei de coronavirus / E posibil să avem chiar şi un al treilea val epidemic

    Un al doilea şi chiar un al treilea val al epidemiei de coronavirus este foarte posibil, potrivit unuia dintre experţii germani în studierea bolilor. Lothar Wieler: Ştim cu siguranţă că va fi un al doilea val. Lothar Wieler: Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt siguri de asta

    Lumea se va confrunta cu un al doilea val de coronavirus şi chiar un al treilea înainte ca imunitatea necesară în rândul populaţiei, pentru a opri răspândirea, să se formeze, potrivit cercetătorilor germani.

    Lothar Wieler, preşedintele Institutului Robert Koch, a spus că un al doilea val de infecţii va veni cu siguranţă, adăugând că majoritatea oamenilor de ştiinţă împărtăşesc acestă idee.

    Un procent de 60%-70% din populaţie trebuie să fie imunizată pentru a putea opri răspândirea în opinia lui Lothar Wieler.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro