BusinessMagazin

Tag: sezon

  • Câţi bani au cheltuit românii pe vacanţe anul acesta

    „După mulţi ani de stagnare, turismul a fost puternic impulsionat anul acesta cu ajutorul voucherelor de vacanţă. Fără echivoc, 2018 va înregistra cel mai bun rezultat financiar din ultimii zece ani, iar trendul crescător va fi susţinut şi în anul 2019”, spune Lucian Boronea, preşedintele Comisiei de Turism Intern a ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism) şi proprietar al agenţiei de turism Accent Travel & Events. Potrivit datelor furnizate de ANAT, suma estimată să intre anual în piaţă datorită voucherelor de vacanţă este de 400 de milioane de euro, calculată în funcţie de numărul de bugetari (1,2 milioane), la care a fost adăugată şi valoarea voucherelor care se dau, încă din 2009, în sistemul privat. Traian Bădulescu, consultant de turism, susţine la rândul său că „voucherele de vacanţă au avut un impact foarte mare asupra turismului intern. Un exemplu este capătul de sezon 2018 – luna septembrie, care poate fi considerată cel mai bun capăt de sezon din ultimii 15-20 de ani”; la fel, Alin Burcea, CEO al agenţiei de turism Paralela 45, estimează o creştere „de cel puţin 40-50% pe industrie, la nivel de agenţii”.
    Potrivit reprezentantului ANAT, valoarea voucherelor de vacanţă emise anul acesta în perioada ianuarie-septembrie a ajuns la 223 milioane euro, de 7,7 ori mai mare faţă de 2017. Anul trecut, valoarea totală a vânzărilor înregistrate de cele mai mari zece agenţii de turism s-a ridicat la 2,2 miliarde de lei, potrivit ZF.


    Care a fost însă aportul adus de programul voucherelor de vacanţă în dezvoltarea turismului local? Avantajele programului sunt, în opinia reprezenţilor industriei, dintre cele mai diverse: „Hotelierii au avut creşteri de peste 50% ale gradului de ocupare mai ales în perioadele de low season sau middle season, agenţiile de turism şi-au crescut vânzările pe turismul intern. De asemenea, sunt familii care în urma voucherelor au mers pentru prima dată în vacanţă”, spune Amalia Ştefan, specialist în Travel/Turism, managing partner la Juvo Hospitality. Burcea susţine la rândul său ideea că mulţi români, „cel puţin 40-50% dintre clienţii noştri, şi-au luat vacanţe numai de vouchere, de unde rezultă că atât şi-au permis”. El crede că în cazul în care voucherele se vor scoate, aceştia, probabil, nu vor mai veni, deoarece „nu au alocat în buget banii lor, ci doar vouchere”. Pe de altă parte, Traian Bădulescu crede că implementării acestui program i se datorează şi faptul că „mai multe vile şi pensiuni s-au autorizat, pentru a putea primi turişti cu vouchere de vacanţă. Acestea au o contribuţie foarte mare la îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor turistice ale României. Atunci când serviciile sunt bune, la nivel internaţional, le poţi promova şi vinde cu succes şi peste hotare”.


    În opinia lui Boronea, pe lista cu beneficii ale acestui program se află „faptul că banii proveniţi din voucherele de vacanţă au rămas în economia românească şi au fost folosiţi exclusiv pentru serviciile turistice pe teritoriul ţării, creşterea pieţei de turism intern care a stimulat investiţiile locale prin creşterea numărului unităţilor de cazare, construirea de noi unităţi hoteliere şi pensiuni şi investirea unor sume considerabile în renovarea şi modernizarea unităţilor deja existente, dar şi generarea unei creşteri pentru sectoare conexe: transporturi, construcţii, generarea de noi locuri de muncă şi stimularea consumului”. El susţine că acestea au contribuit şi „la creşterea calităţii vieţii salariaţilor din România, pentru că fiecare dintre noi avem dreptul la vacanţă, măcar o dată pe an. Acordarea voucherelor de vacanţă reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de stimulare economică lansate pe piaţă în ultima perioadă”. Reprezentantul ANAT adaugă că singurul inconvenient pe care îl vede ar fi „anularea programului sau menţinerea lui un număr redus de ani. Succesul acestui program ar permite lansarea altor programe similare, şi aici am în vedere în special programul voucherelor de sănătate sau al voucherelor pentru activităţi sportive”, spune Boronea. La rândul său, Bădulescu susţine că „tichetele de vacanţă, introduse acum zeci de ani în Elveţia şi Franţa, urmând cu succes şi ţări din Europa Centrală şi de Est, impulsionează turismul intern şi pot contribui şi la creşterea calităţii serviciilor – ceea ce ne va face o ţară competitivă pe plan international. Nu văd decât avantaje prin introducerea voucherelor de vacanţă. Totul e ca acestea să fie menţinute în actuala formă şi să permită turistului român să efectueze sejururi doar în propria ţară”.


    În topul destinaţiilor din sezonul de vară, care au înregistrat, potrivit ANAT, creşteri de 25% faţă de anul 2017, s-au numărat „litoralul românesc, unde în lunile iulie şi august unităţile de cazare au avut şi 100% grad de ocupare, cele mai căutate staţiuni fiind Eforie Nord, Saturn şi Venus, staţiunile balneare, zona de agroturism şi Delta Dunării, care au avut un grad de ocupare fără precedent în ultimii zece ani, datorat desigur voucherelor de vacanţă”, spune Boronea. „Noi am crescut cu 60% pe litoral, iar 40% din creştere este datorată voucherelor. Pe balneo, am dublat vînzarea, la peste 100%”, întăreşte ideea şi Burcea. O mare „explozie” a cererilor a fost înregistrată pentru programele tip ”Litoralul pentru toţi”, în special pentru capătul de sezon din septembrie, completează Bădulescu.
    Pe plan extern, principala destinaţie ca număr de turişti este Grecia, iar pe segmentul de curse charter Turcia (în special cu Antalya) are cei mai mulţi vizitatori. Foarte solicitate, potrivit lui Bădulescu, sunt şi Bulgaria, Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Malta, Cipru, Croaţia şi Dubai, iar pe partea de city breakuri, în topul solicitărilor se află capitale europene precum Viena, Paris, Roma, Milano, Amsterdam, Barcelona, Londra, Praga, Budapesta sau Berlin. Croazierele şi circuitele europene sau exotice sunt şi ele pe lista turiştilor români, dar şi „vacanţele la schi pentru sezonul de iarnă, cu destinaţiile Bulgaria, Austria, Franţa”, adaugă Boronea. De asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, „Laponia este vedeta destinaţiilor. Peste 300 de români vor ajunge iarna aceasta în Ţara lui Moş Crăciun”, potrivit reprezentanţilor Paralela 45.

    Bugete în creştere


    Anul acesta, „bugetul românilor a crescut pe plan intern datorită acordării voucherelor de vacanţă. Preţul cazării şi al micului dejun sau chiar şi al altor servicii de masă a fost acoperit, pentru 1,2 milioane de turişti români, de aceste vouchere, clienţii structurilor de cazare având la dispoziţie, astfel, un buget semnificativ mai mare pentru alte cheltuieli (cumpărături, restaurante, excursii)”, explică Bădulescu. Bugetul mediu al unei familii cu doi adulţi alocat anul acesta unei vacanţe în România a fost, potrivit lui Boronea, în creştere datorită voucherelor de vacanţă. Astfel, acestea au crescut de la 1.350 de lei la 1.650 de lei. În ceea ce priveşte vacanţele în afara graniţelor, reprezentantul Paralela 45 spune că anul acesta românii au avut în buget în jur de 600 de euro, în creştere uşoară faţă de anul trecut. Reprezentanţii industriei pun acest fapt mai ales pe seama creşterior salariale, în special din sectorul de stat.


    Potrivit datelor BNR, citate de ZF, o sumă record cheltuită de români în străinătate, cea mai mare din ultimii zece ani, s-a înregistrat anul trecut, respectiv 3,1 miliarde de euro, cu un miliard în plus faţă de anul anterior. Spre comparaţie, suma lăsată de vizitatorii străini s-a ridicat la doar 2,2 miliarde de euro anul trecut, faţă de 1,56 miliarde de euro în 2016.
    Comparativ cu alte state europene, Boronea spune că „din păcate, România se află sub nivelul tuturor celorlalte pieţe din Europa de Est din punctul de vedere al infrastructurii, dar şi al serviciilor turistice oferite”. La fel, reprezentantul Paralela 45 spune că „în România vin pe litoral maximum 50.000 de străini, în timp ce în Bulgaria vin peste 4 milioane. Nici măcar nu mai este o diferenţă, este o discrepanţă”, subliniază el. Bădulescu susţine că pe „partea de incoming, de turism receptor – export de servicii, deşi am înregistrat ani buni, începând cu 2012, mai avem mult de lucru. Ca o comparaţie, Bulgaria a primit, anul trecut, 8,88 de milioane de turişti străini”. El subliniază faptul că România nu are încă dezvoltat turismul de masă pe partea de turism receptor, făcând referire în special la litoralul românesc şi la staţiunile de schi, „unde majoritatea turiştilor sunt români”. Pe partea de turism intern însă, spune că România se poziţionează destul de bine raportat la vecinii săi.
    Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) citate de Traian Bădulescu, în timpul sezonului estival (iunie-august), România a primit 905.000 de străini care au înnoptat în structurile de cazare, faţă de 949.500 de străini înregistraţi în 2017, adică o scădere de 4,7% faţă de anul precedent. Explicaţia pe care el o găseşte este că în 2018 a scăzut numărul evenimentelor găzduite de ţara noastră; Alin Burcea, în schimb, spune că „motivul principal este că nu avem hoteluri. Nu există suficiente hoteluri de 3-4 stele pentru incoming, în care să aducem turişti. Un agent de turism simte că nu sunt investiţii când începe să facă rezervări. În Deltă sunt maximum zece hoteluri şi în jur de 50 de pensiuni. Dacă în Deltă mâine s-ar dubla numărul de pensiuni, tot ar fi insuficiente”.


    Alte probleme cu care se confruntă industria locală a turismului sunt, în opinia lui Bădulescu, lipsa unei promovări coerente şi puternice, o insuficienţă a personalului calificat, precum şi lipsa autostrăzilor. Şi Boronea spune că resursa umană reprezintă cea mai importantă problemă actuală a industriei, care se va acutiza şi va obliga agenţiile şi hotelurile să caute soluţii în zona tehnologiei: „În opinia mea, două sunt problemele majore ale industriei, la care autorităţile, pe lângă eforturile individuale ale antreprenorilor, trebuie să vină cu soluţii urgente: infrastructura şi resursele umane, în sensul deschiderii spre atragerea de resurse umane din străinătate şi specializării personalului care deja activează în industrie”. În opinia lui Alin Burcea, „lipsa de etică faţă de agenţiile de turism, care plătesc, cu excepţia biletelor de avion, un TVA de 19%, mult peste media maximală de 7% a altor pieţe europene”, precum şi lipsa de interes a statului sunt alte două probleme majore care împiedică evoluţia turismului local: „În România, înainte de alegeri se fac promisiuni de dezvoltare a turismului, dar după aceea nu se mai mişcă lucrurile. Doar 4-5% din agenţiile de turism din Romînia fac turism de incoming. Nu există o politică naţională. Nu există nimic care să ne stimuleze să facem incoming, să aducem străini”.

    Încă în urmă?


    La nivel de investiţii, un raport realizat de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (World Travel & Tourism Council – WTTC) arată că investiţiile locale în turism de anul trecut s-au ridicat la 15,3 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din investiţiile totale realizate la nivel naţional, ceea ce clasează România pe locul 38 în lume, în faţa Greciei, Ungariei, Cehiei, Bulgariei sau Slovaciei. În perioada 2018-2028, se preconizează că acestea vor creşte până la 20,4 mld. lei, adică 8,3% din totalul investiţiilor. Bădulescu spune că în turismul românesc majoritatea investiţiilor au fost făcute fie de către antreprenori români sau rezidenţi în România în construirea şi modernizarea structurilor de cazare, fie de către municipalităţi şi alte organizaţii sau instituţii prin fonduri europene, fiind direcţionate spre modernizarea urbană, domenii schiabile sau infrastructură. În industria hotelieră, potrivit Amaliei Ştefan, „una dintre cele mai importante investiţii de anul acesta este investiţia în valoare de peste 30 milioane de euro de renovare a hotelului Lido din Bucureşti şi a complexului Belvedere-Amfiteatru-Panoramic din Olimp. Urmează deschiderea primului hotel de 5 stele plus din România – Palatul Suter. Braşovul urmează să aibă un nou hotel de 4 stele, proiectul fiind parte a ansamblului multifuncţional Coresi, iar Timişoara va avea cinci hoteluri noi până în anul 2020”.
    În ciuda problemelor identificate la nivelul pieţei, aşteptările reprezentanţilor industriei pentru anul următor sunt optimiste, bazate în special pe faptul că România va prelua la începutul anului viitor preşedinţia Uniunii Europene. Astfel, în opinia lui Bădulescu, „dacă nu vor interveni situaţii neprevăzute, şi 2019 va fi un an bun, cu o creştere pozitivă. Pe partea de incoming, va contribui mult faptul că România deţine, primele şase luni ale anului viitor, preşedinţia Uniunii Europene. Fireşte, depinde de noi cum ne vom gestiona imaginea. Turismul intern va fi impulsionat, în continuare, de acordarea voucherelor de vacanţă. Pe partea de outgoing, apetitul românilor se va menţine ridicat atât pentru destinaţii estivale apropiate, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania, Cipru, Croaţia sau Portugalia, precum şi pentru circuite în Europa, Asia, dar şi pentru destinaţii exotice, în cazul celor cu venituri mai mari. Cred că în 2019 vom înregistra creşteri cel puţin similare celor din 2018”. Pe plan intern, „din ce în ce mai mulţi români preferă să îşi petreacă vacanţa în ţară, crescând astfel destinaţii ca Maramureş, Bucovina, nu numai litoralul. Cred într-o creştere a turismului intern cu cel puţin 35%”, concluzionează Amalia Ştefan.


    „Cred că turismul românesc are nevoie de coerenţă în promovare şi în colaborarea dintre instituţiile publice, precum cea între ministere, dar şi între public şi privat. De aici porneşte totul. De asemenea, avem nevoie de o strategie. Potenţial există. Trebuie să fim conştienţi că numai noi ne putem ajuta. Între destinaţii există concurenţă şi competiţie. Contează impulsionarea turismului intern – unde au avut o contribuţie mare voucherele de vacanţă. Dacă românii au încredere în propria destinaţie şi impulsionează turismul intern, se vor ridica şi calitatea serviciilor şi imaginea de ţară. Orice corporaţie sau firmă, înainte de a se promova în extern, trebuie să se asigure că propria echipă crede în produs”, încheie Traian Bădulescu.

  • Insula paradisiacă din Europa unde găseşti ceva de făcut în orice perioada a anului. Mii de români au ajuns deja acolo – VIDEO

    Sardinia, insula italiană situată în Marea Mediterană, între Corsica (Franţa) şi Africa (Algeria şi Tunisia), este o destinaţie luxoasă pentru vacanţele la mare, dar şi una completă pentru ceea ce înseamnă agroturism – de la stâne şi ferme ale localnicilor la crame moderne de vin şi festivaluri tradiţionale. Astfel, Sardinia poate fi aleasă ca destinaţie de vacanţă nu doar pe timpul sezonului primăvară-vară, ci şi toamna, când activităţile turistice se pot îmbina perfect între mare şi munte, în condiţiile în care temperatura ajunge până la peste 20 de grade până înspre finalul lunii octombrie.

    Sardinia se întinde pe 24.000 km pătraţi, zona cu cele mai multe atracţii pentru turişti fiind partea centrală şi de nord, partea sudică fiind mai mult zonă industrială. Insula îmbină peisajele date de interioarele de granit cu gastronomia specifică zonei mediteraneene – peşte şi fructe de mare –, cu istoria ţinuturilor sarzilor – de la vestigii ale culturii nuraghi, culturilor cartagineze şi romane la influenţele barocului spaniol, alături de zona rurală, o oază de linişte neatinsă de agitaţia şi stresul zilnic de pe continent.   

    Din Bucureşti se poate ajunge prin zbor direct în Alghero, capitala insulei, situată în partea de nord-vest. Turiştii pot opta pentru plimbări în centrul vechi al oraşului – cetatea Alghero, în port, de unde se poata explora cu barca întreaga zonă de coastă, sau pe străduţele înguste cu biserici medievale şi magazine tradiţionale pentru bijuteriile din coralul special din acea zonă.

    Aeroportul Alghero a fost refăcut şi extins în urma unei investiţii de 18 milioane de euro, din care 60% provin din fonduri europene. Astfel, acum, aeroportul din Alghero găzduieşte zboruri din peste 52 de destinaţii europene.

    „Alghero este una dintre cele mai căutate destinaţii turistice de city break de către români în această toamnă”, potrivit lui Stefano Iervolino, fondatorul şi CEO-ul agenţiei online de turism Fly Go. Aceasta are sedii în România, Italia şi Spania, cifra de afaceri pentru anul în curs fiind estimată la 50 milioane de euro. 

    Din Alghero se poate ajunge cu uşurinţă, în circa 15-20 minute, la una dintre locaţiile agroturistice pentru a vedea cum se prepară diferite brânzeturi tradiţionale sau pastele tradiţionale din Sardinia, fregola, şi a degusta totodată o serie din preparatele locale în cadrul unei cine – de la măsline, brânzeturi şi mezeluri la paste şi berbecuţ la proţap. Unul dintre aceste locuri este ferma agroturistică Sa Mandra (regiunea Nurra), unde totul este păstrat conform tradiţiei şi decorat pitoresc.

    „Cum Alghero este în topul destinaţiilor de city break în această toamnă pentru români, turiştii pot experimenta Sardinia agroturistică în cadrul unui complex de poveste în imediata apropiere a oraşului, în regiunea Nurra, Azienda Agrituristica Sa Mandra – fermă, restaurant şi spaţii de cazare. Sa Mandra este un business de familie, dar, mai întâi de toate, o fermă: hectare de câmpuri de cereale cultivate ecologic, plantaţii de măslini, turme de oi, herghelii de cai, măgari şi porci, crescătorie de pui”, a explicat Iervolino.

    În afară de experienţa culinară autentică pe care turiştii o pot avea la ferma Sa Mandra, aceştia pot admira totodată şi un adevărat muzeu al tradiţiei locale, proprietarii fiind pasionaţi de istoria sardă şi obiectele realizate de meşteşugarii locali.

    „Turiştii sunt invitaţi ca înainte să se aşeze la masă sau să se cazeze, să rătăcească pe aleile Sa Mandra şi în sălile de expoziţie, unde vor face un pas înapoi în timp şi vor lua contact cu obiecte ce spun istoria sutelor de secole trecute. În cei 30 de ani de la deschiderea unităţii, Sa Mandra a adunat sute de piese originale: unelte folosite de fermieri în stâne şi de gospodine, dar şi covoare, ceramică, cuţite, mobilier, creaţii ale artizanilor locali.”

    Plaje ca în insulele paradisiace din Asia

    Pornind din Alghero înspre partea de nord, se pot vizita o serie de locuri cu peisaje ce îţi taie respiraţia, cum ar fi parcul regional Porto Conte şi Castelsardo. Continuând drumul spre nordul insulei, se ajunge în zona Costa Smeralda (Baja Sardinia – Porto Cervo), una dintre cele mai scumpe zone din Sardinia, unde au case cu vedere la mare designeri vestimentari renumiţi precum Armani. Această zonă luxoasă are de oferit unele dintre cele mai frumoase plaje din Marea Mediterană, arhipelagul La Maddalena fiind în imediată apropiere. Acesta poate fi vizitat într-o zi cu croazierele care opresc la mai multe plaje de pe insulele arhipegului, cum ar fi La Spargia, La Maddalena sau Santa Maria. De asemenea, se trece şi pe lângă plaja roz din arhipelag – Spiaggia Rosa, de pe insula Budelli, care nu se poate vizita decât în condiţii speciale, fiind protejată în cadrul parcului naţional La Maddalena. Nisipul de culoare roz este dat de scoicile şi coralul de culoare roşie care împânzesc plaja.

    La scurtă distanţă cu maşina de Baja Sardinia se poate ajunge la una dintre cramele moderne din Sardinia – Surrau, care a câştigat o serie de premii pentru vinurile sale roşii şi albe, cum ar fi cel mai bun vin roşu din Italia în 2017, potrivit revistei italiene de specialitate Gambero Rosso, şi premiul festivalului de vin din Potro Cervo pentru cel mai bun vin alb (Sciala).

    Pe lângă plajele desprinse din paradis din zona de nord a insulei, unde un sejur de 7 nopţi cu demipensiune în Baja Sardinia la un hotel de 4 stele ajunge la aproape 1.200 de euro pentru o persoană, turiştii pot vizita şi zona de munte din Sardinia, unde se pot face o serie de excursii şi incursiuni în tradiţiile păstrate de sute de ani de localnici.

    „Sardinia nu este numai pentru mare, ci şi pentru munte. Poţi veni atât vara, cât şi iarna să vizitezi insula”, a punctat reprezentantul unui lanţ de patru hoteluri din zona Baja Sardinia, Porto Cervo.

    „Noi colaborăm şi cu alte câteva hoteluri din zona de munte a Sardiniei, care sunt deschise pe tot parcursul anului”, a adăugat ea, menţionând că au în total 25 de propuneri diferite pentru turiştii care vor să viziteze insula, printre care şi retreaturi de yoga, agroturism, trasee montane, festivaluri, croaziere şi o serie de activităţi şi sporturi de apă.

    Barbagia, experienţa autentică din zona de munte a insulei

    Pentru a trăi adevărata experienţă rurală din Sardinia, trebuie vizitată zona Barbagia din inima insulei, unde se pot face excursii pe munte şi se pot vizita stânele autentice ale localnicilor, care păstrează metode de producţie din tată-n fiu, agricultura fiind sustenabilă.

    „Sardinia este o minunăţie rurală, lucru pe care localnicii doresc să îl arate tuturor turiştilor. Dacă timpul le permite, le recomandăm vizitatorilor să se aventureze în inima insulei, în zona Barbagia – o regiune montană, sălbatică şi fascinantă, un teritoriu ce merită descoperit în mai multe zile, pentru că obiceiurile şi tradiţiile sarde sunt menţinute la tot pasul. În Barbagia, turismul este fără doar şi poate sustenabil, sarzii fiind deosebit de atenţi cu natura. În această perioadă a anului – din septembrie până în decembrie – are loc unul dintre cele mai frumoase festivaluri, Toamnă în Barbagia, ce se desfăşoară în satele din Barbagia – fiecare săptămână este dedicată unui sat – şi atrage anual turişti din întreaga lume. Fiecare etapă a festivalului este unică şi irepetabilă. Fiecare sat îşi prezintă cultura şi tradiţiile specifice, produsele locale, de la brânzeturi până la carne, gemuri, murături, carne de miel sau carne de porc, paste proaspete, dulciuri, lichioruri şi vinuri, toate home-made şi după reţete tradiţionale”, a menţionat fondatorul Fly Go.

    În aceeaşi regiune, turiştii au la posibilitatea să viziteze oraşul pitoresc Orgosolo, renumit pentru desenele sale murale de pe străzi.
    În primele nouă luni ale acestui an, Sardinia a atras peste 3,6 milioane de turişti, dintre care 1,8 milioane sunt din afara Italiei. Dintre aceştia, circa 10.000 sunt români.

  • Insula paradisiacă din Europa unde găseşti ceva de făcut în orice perioada a anului. Mii de români au ajuns deja acolo

    Sardinia, insula italiană situată în Marea Mediterană, între Corsica (Franţa) şi Africa (Algeria şi Tunisia), este o destinaţie luxoasă pentru vacanţele la mare, dar şi una completă pentru ceea ce înseamnă agroturism – de la stâne şi ferme ale localnicilor la crame moderne de vin şi festivaluri tradiţionale. Astfel, Sardinia poate fi aleasă ca destinaţie de vacanţă nu doar pe timpul sezonului primăvară-vară, ci şi toamna, când activităţile turistice se pot îmbina perfect între mare şi munte, în condiţiile în care temperatura ajunge până la peste 20 de grade până înspre finalul lunii octombrie.

    Sardinia se întinde pe 24.000 km pătraţi, zona cu cele mai multe atracţii pentru turişti fiind partea centrală şi de nord, partea sudică fiind mai mult zonă industrială. Insula îmbină peisajele date de interioarele de granit cu gastronomia specifică zonei mediteraneene – peşte şi fructe de mare –, cu istoria ţinuturilor sarzilor – de la vestigii ale culturii nuraghi, culturilor cartagineze şi romane la influenţele barocului spaniol, alături de zona rurală, o oază de linişte neatinsă de agitaţia şi stresul zilnic de pe continent.   

    Din Bucureşti se poate ajunge prin zbor direct în Alghero, capitala insulei, situată în partea de nord-vest. Turiştii pot opta pentru plimbări în centrul vechi al oraşului – cetatea Alghero, în port, de unde se poata explora cu barca întreaga zonă de coastă, sau pe străduţele înguste cu biserici medievale şi magazine tradiţionale pentru bijuteriile din coralul special din acea zonă.

    Aeroportul Alghero a fost refăcut şi extins în urma unei investiţii de 18 milioane de euro, din care 60% provin din fonduri europene. Astfel, acum, aeroportul din Alghero găzduieşte zboruri din peste 52 de destinaţii europene.

    „Alghero este una dintre cele mai căutate destinaţii turistice de city break de către români în această toamnă”, potrivit lui Stefano Iervolino, fondatorul şi CEO-ul agenţiei online de turism Fly Go. Aceasta are sedii în România, Italia şi Spania, cifra de afaceri pentru anul în curs fiind estimată la 50 milioane de euro. 

    Din Alghero se poate ajunge cu uşurinţă, în circa 15-20 minute, la una dintre locaţiile agroturistice pentru a vedea cum se prepară diferite brânzeturi tradiţionale sau pastele tradiţionale din Sardinia, fregola, şi a degusta totodată o serie din preparatele locale în cadrul unei cine – de la măsline, brânzeturi şi mezeluri la paste şi berbecuţ la proţap. Unul dintre aceste locuri este ferma agroturistică Sa Mandra (regiunea Nurra), unde totul este păstrat conform tradiţiei şi decorat pitoresc.

    „Cum Alghero este în topul destinaţiilor de city break în această toamnă pentru români, turiştii pot experimenta Sardinia agroturistică în cadrul unui complex de poveste în imediata apropiere a oraşului, în regiunea Nurra, Azienda Agrituristica Sa Mandra – fermă, restaurant şi spaţii de cazare. Sa Mandra este un business de familie, dar, mai întâi de toate, o fermă: hectare de câmpuri de cereale cultivate ecologic, plantaţii de măslini, turme de oi, herghelii de cai, măgari şi porci, crescătorie de pui”, a explicat Iervolino.

    În afară de experienţa culinară autentică pe care turiştii o pot avea la ferma Sa Mandra, aceştia pot admira totodată şi un adevărat muzeu al tradiţiei locale, proprietarii fiind pasionaţi de istoria sardă şi obiectele realizate de meşteşugarii locali.

    „Turiştii sunt invitaţi ca înainte să se aşeze la masă sau să se cazeze, să rătăcească pe aleile Sa Mandra şi în sălile de expoziţie, unde vor face un pas înapoi în timp şi vor lua contact cu obiecte ce spun istoria sutelor de secole trecute. În cei 30 de ani de la deschiderea unităţii, Sa Mandra a adunat sute de piese originale: unelte folosite de fermieri în stâne şi de gospodine, dar şi covoare, ceramică, cuţite, mobilier, creaţii ale artizanilor locali.”

    Plaje ca în insulele paradisiace din Asia

    Pornind din Alghero înspre partea de nord, se pot vizita o serie de locuri cu peisaje ce îţi taie respiraţia, cum ar fi parcul regional Porto Conte şi Castelsardo. Continuând drumul spre nordul insulei, se ajunge în zona Costa Smeralda (Baja Sardinia – Porto Cervo), una dintre cele mai scumpe zone din Sardinia, unde au case cu vedere la mare designeri vestimentari renumiţi precum Armani. Această zonă luxoasă are de oferit unele dintre cele mai frumoase plaje din Marea Mediterană, arhipelagul La Maddalena fiind în imediată apropiere. Acesta poate fi vizitat într-o zi cu croazierele care opresc la mai multe plaje de pe insulele arhipegului, cum ar fi La Spargia, La Maddalena sau Santa Maria. De asemenea, se trece şi pe lângă plaja roz din arhipelag – Spiaggia Rosa, de pe insula Budelli, care nu se poate vizita decât în condiţii speciale, fiind protejată în cadrul parcului naţional La Maddalena. Nisipul de culoare roz este dat de scoicile şi coralul de culoare roşie care împânzesc plaja.

    La scurtă distanţă cu maşina de Baja Sardinia se poate ajunge la una dintre cramele moderne din Sardinia – Surrau, care a câştigat o serie de premii pentru vinurile sale roşii şi albe, cum ar fi cel mai bun vin roşu din Italia în 2017, potrivit revistei italiene de specialitate Gambero Rosso, şi premiul festivalului de vin din Potro Cervo pentru cel mai bun vin alb (Sciala).

    Pe lângă plajele desprinse din paradis din zona de nord a insulei, unde un sejur de 7 nopţi cu demipensiune în Baja Sardinia la un hotel de 4 stele ajunge la aproape 1.200 de euro pentru o persoană, turiştii pot vizita şi zona de munte din Sardinia, unde se pot face o serie de excursii şi incursiuni în tradiţiile păstrate de sute de ani de localnici.

    „Sardinia nu este numai pentru mare, ci şi pentru munte. Poţi veni atât vara, cât şi iarna să vizitezi insula”, a punctat reprezentantul unui lanţ de patru hoteluri din zona Baja Sardinia, Porto Cervo.

    „Noi colaborăm şi cu alte câteva hoteluri din zona de munte a Sardiniei, care sunt deschise pe tot parcursul anului”, a adăugat ea, menţionând că au în total 25 de propuneri diferite pentru turiştii care vor să viziteze insula, printre care şi retreaturi de yoga, agroturism, trasee montane, festivaluri, croaziere şi o serie de activităţi şi sporturi de apă.

    Barbagia, experienţa autentică din zona de munte a insulei

    Pentru a trăi adevărata experienţă rurală din Sardinia, trebuie vizitată zona Barbagia din inima insulei, unde se pot face excursii pe munte şi se pot vizita stânele autentice ale localnicilor, care păstrează metode de producţie din tată-n fiu, agricultura fiind sustenabilă.

    „Sardinia este o minunăţie rurală, lucru pe care localnicii doresc să îl arate tuturor turiştilor. Dacă timpul le permite, le recomandăm vizitatorilor să se aventureze în inima insulei, în zona Barbagia – o regiune montană, sălbatică şi fascinantă, un teritoriu ce merită descoperit în mai multe zile, pentru că obiceiurile şi tradiţiile sarde sunt menţinute la tot pasul. În Barbagia, turismul este fără doar şi poate sustenabil, sarzii fiind deosebit de atenţi cu natura. În această perioadă a anului – din septembrie până în decembrie – are loc unul dintre cele mai frumoase festivaluri, Toamnă în Barbagia, ce se desfăşoară în satele din Barbagia – fiecare săptămână este dedicată unui sat – şi atrage anual turişti din întreaga lume. Fiecare etapă a festivalului este unică şi irepetabilă. Fiecare sat îşi prezintă cultura şi tradiţiile specifice, produsele locale, de la brânzeturi până la carne, gemuri, murături, carne de miel sau carne de porc, paste proaspete, dulciuri, lichioruri şi vinuri, toate home-made şi după reţete tradiţionale”, a menţionat fondatorul Fly Go.

    În aceeaşi regiune, turiştii au la posibilitatea să viziteze oraşul pitoresc Orgosolo, renumit pentru desenele sale murale de pe străzi.
    În primele nouă luni ale acestui an, Sardinia a atras peste 3,6 milioane de turişti, dintre care 1,8 milioane sunt din afara Italiei. Dintre aceştia, circa 10.000 sunt români.

  • Elegant şi pufos

    Aşa se face că, în acest sezon, au apărut genţile pufoase, realizate total sau parţial din blană artificială, scrie The Independent. Acestea sunt fie mai delicate, fie mai voluminoase, cu baiere de blană sau de lanţ, viu sau discret colorate, printre casele de modă care au ţinut să lanseze astfel de modele numărându-se Dolce & Gabbana, Oscar de la Renta, Balenciaga, ori brandul britanic de lux specializat pe articole din blană artificială Shrimps. 

  • Care au fost destinaţiile preferate ale turiştilor românilor sezonul acesta

    „A fost anul Antalyei, cu o creştere de 120% a vânzărilor faţă de anul trecut. Peste 18 de mii dintre clienţii noştri au mers în vacanţă pe litoralul turcesc. Pentru anul viitor estimăm o creştere cu 20% a cererii”, declară Alin Burcea, proprietarul Paralela 45.

    Insulele greceşti din oferta turoperatorului, cărora li s-au adăugat vara aceasta Samos şi Lesbos, au înregistrat creşteri de până la 15 %, faţă de 2017, la un grad de ocupare a curselor charter de 98%, în timp ce cererea pentru vacanţe în Spania, Portugalia, Italia, Cipru a fost mai mare cu 10%.
    În cazul turismului intern, datorită voucherelor de vacanţă acordate şi bugetarilor în 2018, cererea de vacanţe a crescut cu 60% faţă de anul trecut. 

    Aproximativ 10% dintre clienţii turoperatorului, persoane între 30 şi 65 de ani, cu venituri peste medie şi familiarizate cu metodele de rezervări şi/sau plata online, au preferat să cumpere prin intermediul platformei web. Procentajul lor ar putea să crească anul următor cu 12-15%. 

    Toamna şi iarna, cele mai căutate sunt circuitele, a căror pondere în vânzări s-a dublat în 2018, dar şi vacanţele în Laponia şi în ţările exotice.

    Pentru 2019, cele mai solicitate sunt programele pentru Japonia, India, Maroc, Indonezia, Argentina şi Brazilia.
     

  • Cum trecem mai repede de la piept de pui la grătar cu cartofi prăjiţi şi salată la somon şi fructe de mare cu sos de şampanie?

    Nu ştiam ce înseamnă somon, fructe de mare, carpaccio sau burrata.
    Nu ştiam pentru că nu aveam de unde să ştim, pentru că nu eram umblaţi în afară.
    Comunismul nu i-a lăsat pe oameni să plece peste graniţă de teamă că ar fi intrat în contact cu lumea occidentală, care evoluase mai mult. Acum suntem liberi şi 3,5 milioane de români trăiesc şi lucrează în afară. Niciun război nu a dus la această migraţie externă.
    De multe ori noi, cei care am rămas în ţară, vedem aceste plecări ca pe un lucru rău, pentru că România se depopulează, comune şi sate întregi rămân fără oameni, iar economia rămâne fără forţă de muncă, aproape cea mai bună.
    În ţară companiile au rămas să se descurce fie cu tinerii care se plimbă dintr-un job în altul, să experimenteze, fie trag de oamenii care sunt aproape de pensie să mai rămână să mai lucreze pentru că nu au cu cine să îi înlocuiască.
    După 20 de ani, după 10 sau după 5 ani, o parte din cei plecaţi în afară au ajuns pe poziţii executive în multinaţionale. De aici au început să cutreiere lumea ca expaţi, azi la Londra, peste un an la Geneva, apoi în Dubai.
    Business MAGAZIN îşi propune ca pe parcursul următoarelor luni şi ani să-i scoată în faţă pe românii care au ajuns să lucreze în corporaţiile externe sau pe cei care şi-au făcut un business în afară. Cu ajutorul lor, dar şi cu ajutorul „căpşunarilor”, România se internaţionalizează în fiecare zi, o parte din experienţa lor, o parte din ceea ce au învăţat ei în afară, ajunge în România prin diverse forme.
    Pe lângă faptul că avem nevoie de banii lor pentru a acoperi ceea ce noi consumăm din import, avem nevoie şi de knowledge-ul lor, pentru care nu plătim nimic.
    Poate că o parte dintre ei se vor întoarce în România peste ani, şi atunci businessul românesc va mai pune o cărămidă.
    După căderea comunismului, polonezii, ungurii, cehii şi-au deschis graniţele şi pieţele pentru a-şi lăsa cetăţenii să plece în afară, să vadă cum e, iar pe de altă parte să intre multinaţionalele care au venit cu experienţă, cu knowledge, cu acces la pieţele externe, cu finanţare, cu salarii mai mari.
    În timp ce ungurii îşi trimiteau o generaţie de tineri în afară pentru a se şcoli, noi încă trăiam din sloganul „Nu ne vindem ţara” şi „Voi nu aţi fost aici să mâncaţi salam cu soia”.
    După 2000, lucrurile au început să se schimbe, iar apropierea de NATO şi Uniunea Europeană ne-a adus în postura de a începe să învăţăm ce înseamnă internaţionalizarea Românei.
    Primul deceniu după ’90 se vede acum în business. România nu are nicio companie în top 10 regional, prima fiind Dacia, pe locul 14. Companiile poloneze, cehe, ungare sunt peste tot în această zonă pentru că au avut de la cine să înveţe ce înseamnă ieşirea din propriile graniţe.
    Noi nu avem nicio companie regională, nici de stat, nici privată, care să fie prezentă în toate ţările din Europa Centrală şi de Est, o piaţă de peste 100 de milioane de locuitori.
    Nu suntem prezenţi şi pentru că nu am avut cu cine, nu am avut români care să fi lucrat în afară şi care să ştie ce înseamnă lumea multinaţionalelor.
    Ca să discuţi cu bancherii de la Londra trebuie să ştii şi să fii din lumea lor. Nu poţi să le ceri lor să înveţe cum este lumea din Vaslui sau Teleorman. Milioanele de dolari se obţin atunci când pe masă sunt fructe de mare, somon sau carpaccio. Pentru că şi costă mai mult.
    Micii sunt ieftini, sunt buni, dar arată că nu poţi să faci business mare acolo.
    Pentru ca firmele româneşti să crească mai repede decât o fac acum, trebuie să aibă şi oameni mai buni. Pe piaţa locală găseşti oameni buni, dar fără ca aceştia să fie internaţionali nu poţi să vezi dincolo de propriul gard. Când lucrezi cu cifre mari, şi pieţele sunt mai mari.
    România are nevoie mai întâi ca românii care lucrează în afară să înveţe, să ocupe poziţii şi funcţii în companiile globale, pentru ca apoi o parte din această experienţă să fie transferată în România. Avem nevoie de experienţe externe, avem nevoie de rigoare, avem nevoie să ştim care este limbajul businessului mare, avem nevoie de contacte externe, avem nevoie de acces la finanţarea externă, dacă vrem ca firmele româneşti să devină campioane, măcar regionale.
    Degeaba avem resurse interne dacă nu ştim ce să facem cu ele, dacă nu sunt oameni care să mai fi lucrat în afară cu aceste resurse. Privirea noastră este internă, este limitată, iar orice strategie se opreşte la primul judeţ întâlnit în cale. Pentru că nu am avut ocazia să lucrăm cu cifre mari, noi nu gândim în ţări, nu gândim în regiuni, nu realizăm produse şi servicii pentru lumea globală.
    Poate cu ajutorul acestor generaţii care au plecat să lucreze în afară, care acumulează în fiecare zi experienţă, la un moment dar businessul românesc le va folosi experienţa.
    Ca să trecem de la piept de pui la grătar – o formă primitivă de mâncare, fără prea multă valoare adăugată – la fructe de mare şi somon, ne trebuie ceva timp, o deschidere externă mare şi o înţelegere a faptului că există şi lucruri bune în aceste plecări externe ale românilor.

  • Studiu Petrom: 8 din 10 români au plecat în vacanţa de vară cu maşina

    25% dintre românii participanţi la studiu au mers în vacanţă şi cu ocazia Paştelui, iar 18% au profitat şi de zilele libere de 1 Mai ca să plece în concediu. 26% dintre români intenţionează să plece în concediu şi cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, iar 23% dintre cei chestionaţi au declarat că vor profita în acest sens şi de zilele libere de Anul Nou.

    Majoritatea românilor participanţi la studiu (70%) şi-au petrecut vacanţa de vară în ţară, iar şi mai mulţi (97%) au călătorit tot în ţară cu ocazia vacanţelor de weekend. 94.5% au ales destinaţii locale şi pentru vacanţa de Paşte, iar 91% dintre români şi-au petrecut vacanţa de 1 Mai tot în ţară. Majoritatea românilor chestionaţi (86.6%) îşi vor petrece vacanţa de Crăciun în România, iar 71% dintre cei chestionaţi au ales destinaţii din ţara noastră pentru vacanţa de Anul Nou. Judeţele Constanţa şi Braşov sunt primele două destinaţii preferate de români pentru călătoriile lor interne, după numărul de înnoptări, arată şi datele Institutului Naţional de Statistică, de la începutul anului până în 30 iunie 2018. 972.125 de români s-au cazat în destinaţii din judeţul Braşov, iar 810.849 de români au înnoptat în destinaţii de pe raza judeţului Constanţa. 

    Călătoriile pe patru roţi, preferatele românilor

    Maşina a fost mijlocul de transport preferat de români pentru călătorii. 81% dintre participanţii la studiu au declarat că au mers cu maşina în concediul de vară, în timp ce 24% au ales să călătorească cu avionul, iar 6% au ales să meargă cu trenul. În cazul românilor care au alimentat în staţiile Petrom, procentul este şi mai mare: 83% dintre ei au condus până la destinaţie, în vacanţa de vară.

    Chiar şi în cazul altor vacanţe decât cea de vară, românii au preferat să călătorească cu maşina – 81% dintre cei chestionaţi au condus autotursimul atunci când au mers în vacanţă, alta decât cea de vară. În cazul ieşirilor de weekend, maşina a fost mijlocul de transport preferat de 98.5% dintre români. 93% dintre aceştia au călătorit cu maşina şi cu ocazia vacanţei de 1 Mai, iar 95.5% dintre aceştia au mers cu autoturismul şi în vacanţa de Paşte. 9 din 10 români participanţi la studiu au declarat că vor prefera maşina şi pentru călătoriile planificate pentru vacanţa de Crăciun, iar 7 din 10 vor călători astfel şi în vacanţa de Anul Nou.

    În ceea ce priveşte obiceiurile de alimentare cu carburant, 78% dintre românii chestionaţi au declarat că preferă să alimenteze de la staţiile de la care alimentează de obicei.

     

  • Ce pachete turistice se mai pot găsi pe litoral la final de sezon. Preţuri şi destinaţii

    „Turiştii dornici să se bucure de soarele din septembrie pot merge în continuare la unele hoteluri din Mamaia sau Năvodari, dar mai sunt hoteluri deschise şi în alte zone ale litoralului românesc, precum Eforie Nord, Jupiter şi Venus. Cu toate acestea, sunt destul de puţine hoteluri deschise. Majoritatea rămân deschise până la 15 septembrie, dar realitatea este că cererea turiştilor scade începând cu ultima săptămână din luna august”, a declarat Răzvan Pascu, pentru MEDIAFAX.

    „Principalul turism de extra-sezon în Romania este cel corporate. Puţini turişti individuali aleg să meargă la mare după data de 15 septembrie şi nici anul acesta nu cred că va fi o mare schimbare, chiar dacă se poate plăti şi cu vouchere de vacanţă”, menţionează consultantul.

    Pentru primele două săptămâni din septembrie, turiştii au mai multe opţiuni, staţiunea Mamaia/Năvodari, dar şi cele din sudul litoralului având în continuare disponibile locuri de cazare.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Programul “Litoralul pentru toţi” începe la 2 septembrie, biletele se pot cumpăra şi cu vouchere

    Programul „Litoralul pentru toţi”, prin care turiştii beneficiază de cazare la mare plătind între 150 şi 600 de lei pentru o săptămână, va fi relansat de luni, 2 septembrie, fiind disponibile aproximativ 12.000 de locuri.

    Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, programul social este destinat turiştilor care îşi doresc o vacanţă la malul mării la sfârşitul sezonului, pentru care pot aloca buget foarte mic, comparativ cu bugetele pentru sejururile petrecute în lunile iulie şi august.

    „Tarifele practicate în programul special Litoralul pentru toţi sunt mai mici cu până la 70 la sută faţă de cele din vârf de sezon”, arată reprezentanţii FPTR într-un comunicat de presă.

    Lansat în urmă cu 16 ani, „Litoralul pentru toţi” este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Veşti proaste pentru fanii Game of Thrones, ultimul sezon al serialului ar putea fi amânat dinou

    El spune că, cel mai probabil, în februarie vor începe filmarea pilotului. Sezonul 7 a avut premiera pe HBO pe data de 16 iulie 2017, cu şapte episoade. Cel de-al optulea şi ultimul sezon al serialului bazat pe scrierile lui George R. R. Martin va avea doar şase episoade. 

    Scenariul este semnat de Jane Goldman (“Kick-Ass”, “Kingsman”) şi de scriitorul George R.R.Martin, autorul romanelor care au stat la baza serialului TV ”Game Of Thrones”.

    Serialul este cel mai mare succes al postului HBO, cu aproximativ 30 de milioane de telespectatori în SUA şi o armată de fani la nivel mondial.