BusinessMagazin

Tag: sezon

  • Sezonul Nobel 2019 debutează luni; două premii pentru literatură vor fi acordate anul acesta

    Sezonul Nobel 2019 debutează luni, iar, anul acesta, vor fi acordate două premii pentru literatură, după ce trofeul de anul trecut a fost anulat, pe fondul unui scandal sexual. Greta Thunberg, Abiy Ahmed şi organizaţii ca Reporteri fără Frontiere sunt numele vehiculate pentru premiul pentru pace.

    Sezonul Nobel de anul acesta debutează luni, 7 octombrie, cu premiile ştiinţifice, medicină, fizică, respectiv chimie, şi se încheie pe 14 octombrie, cu cel pentru economie, creat în 1968 pentru a marca împlinirea a 300 de ani de la înfiinţarea Băncii Suediei. Laureatul premiului Nobel pentru literatură va fi anunţat pe 10 octombrie, iar cel al trofeului pentru pace, pe 11 octombrie.

    Două premii Nobel pentru literatură

    Premiile Nobel pentru literatură pe 2018 şi 2019 vor fi decernate împreună anul acesta, după ce Academia Suedeză a decis să nu acorde prestigiosul trofeu anul trecut, pe fondul scandalului sexual care a afectat instituţia.

    Academia suedeză a fost implicată într-un scandal sexual, care a izbucnit la sfârşitul anului 2017 şi a avut ca punct culminant decizia, anunţată pe 4 mai 2018, de a suspenda premiul Nobel pentru literatură de anul trecut. “Credem că este necesar să treacă un timp pentru a recâştiga încrederea publicului în academie, înainte ca următorul laureat să fie anunţat”, a declarat la momentul respectiv Anders Olsson, secretar permanent al Academiei Suedeze. Acesta a mai spus că Academia suedeză a acţionat astfel “din respect pentru precedenţii şi viitorii laureaţi ai premiilor pentru literatură, pentru Fundaţia Nobel şi public în general”.

    Regulile Fundaţiei Nobel stipulează că premiile pot fi amânate cu un an. De la înfiinţarea premiului Nobel pentru literatură, în 1901, Academia suedeză a ales să nu îl acorde de şapte ori: în 1914, 1918, 1935, 1940 şi între anii 1941-1943. În şase din cele şapte dăţi, premiul a fost amânat cu un an, după ce comitetul Nobel a stabilit că nominalizările nu întruneau criteriile menţionate în testamentul lui Alfred Nobel.

    Academia Nobel şi scandalul #MeToo

    La începutul lunii octombrie 2018, Jean-Claude Arnault, un francez în vârstă de 72 de ani care a provocat scandalul Nobel, a fost condamnat la doi ani de închisoare, pentru violarea unei femei.

    În noiembrie 2017, publicaţia suedeză Dagens Nyheter a scris că mai multe membre, precum şi soţii şi fiice ale unor membri ai Academiei Suedeze ar fi fost abuzate sexual de fotograful francez Jean-Claude Arnault, soţul dramaturgului Katarina Frostenson, la momentul respectiv membră a secţiei de literatură care decernează anual premiul Nobel. Arnault conducea un club cultural, Forum, în Stockholm, care beneficia de finanţare din partea secţiei de literatură a Academiei Nobel. Publicaţia suedeză a prezentat şi mărturiile a 18 femei care spuneau că au fost abuzate sexual sau violate de respectivul bărbat. Abuzurile sexuale au avut loc în perioada 1996 – 2017, potrivit Dagens Nyheter.

    Academia Nobel a rupt între timp legăturile cu Arnault.

    Acuzaţiile au fost dezvăluite de cotidianul suedez prima dată ca parte din campania online #MeToo, care a dat în vileag abuzuri sexuale săvârşite de importanţi oameni de la Hollywood. Ulterior, scandalul a afectat grav şi cercurile artistic, media şi politic din Suedia, una dintre ţările în care se respectă cel mai mult egalitatea de gen.

    Niciuna dintre femei nu a reclamat abuzurile şi la poliţie, care însă a deschis imediat o anchetă preliminară. În luna martie 2018, procuratura din Stockholm a anunţat că o parte dintre acuzaţiile de viol şi abuz sexual nu mai pot fi cercetate, pentru că nu există probe concludente sau faptele s-au prescris. Însă ancheta a continuat privind alte câteva acuzaţii.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Noi beneficii pentru BUGETARI votate prin Ordonanţă de Urgenţă

    Ministrul Turismului, Bogdan Trif a declarat miercuri, că românii vor putea alege din 2020 între voucherele de vacanţă pentru sezon şi extra-sezon. Valoarea voucherelor pentru extra-sezon va fi de 2080 de lei, iar modificarea va fi efectuată prin OUG, susţine ministrul.
     
    “Am stabilit să extindem voucherele de vacanţă pentru extra-sezon, repectiv pentrul lunile octombrie-noiembrie, aprilie-mai. Pe perioada acestor luni oamenii o să beneficize de o sumă mai mare, de 2080 de lei. Oamenii trebuie să opteze pentru ce tip de vouchere vor să acceseze pentru anul următor”, a mai declarat ministrul. Modificarea va fi stabilită “în curând, prin Ordonanţă de Urgenţă”, a asigurat acesta.

    Ministrul a mai spus că 10% dintre voucherele de vacanţă emise au fost în mediul privat, ca urmare a măsurilor de eliminare a taxelor.

    “Voucherele de vacanţă au fost principalul motor de dezvoltare în turism în 2018, mai mult decât atât, pe lângă măsura socială, aceşti bani au ajuns în mediul privat. Pentru că sectorul turistic din România este 95% privat. Deci a fost un ajutor direct pe care l-am dat mediului privat. Pe lângă faptul că am uşurat foarte mult taxele. Dacă acum trei ani de zile în sectorul turistic era cea mai mare fiscalitate din Uniunea Europeană acum avem cea mai mică fiscalitate. Nu o spunem noi, o spune Uniunea.

    Putem să vorbim de TVA de 5%, impozitul specific, aceste vouchere de vacanţă care au intrat în bugetul lor, retevenţe 0 la apele geotermale utilizate în scop turistic. În 2019, conform datelor raportate de agenţiile care emit vouchere de vacanţă, peste 10% au fost emise de către mediul privat. Am creat posibilitatea şi mediului privat să emită aceste vouchere de vacanţă şi anume am eliminat toate taxele: CAS, CASS şi este doar impozitul pe venit: acel 10%, în rest taxele au fost eliminate astfel că mediul privat a putut să ofere aceste vouchere de vacanţă şi angajaţilor”, a declarat Bogdan Trif.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Turismul în România: mai multe ieşiri din ţară decât sosiri pe durata verii

    În perioada sezonului estival (01.06-06.09.2019), frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 26 milioane persoane, din care 12,5 milioane pe sensul de intrare în ţară şi 13,5 milioane pe sensul de ieşire din ţară şi peste 6,3 milioane mijloace de transport. În perioada similară a anului trecut, au trecut frontiera aproximativ 22,4 milioane persoane şi 5,2 milioane mijloace de transport, constatându-se astfel o creştere de 17% a traficului de persoane şi 20 % a mijloacelor de transport.

    Cele mai tranzitate puncte de trecere au fost cele de la frontiera româno-ungară (7,7 milioane persoane) şi cele aeroportuare (6,4 milioane persoane), atât pe sensul de intrare, cât şi pe sensul de ieşire.

    Astfel, cel mai tranzitat a fost P.T.F. Aeroport Henri Coandă (4 milioane persoane), urmat de P.T.F. Nădlac II cu valori de trafic de aproximativ 2,9 milioane persoane si P.T.F. Giurgiu cu 2,6 milioane persoane.

    În perioada sezonului estival, o situaţie aparte se înregistrează la graniţa cu Bulgaria, având în vedere numărul mare de turişti care tranzitează această frontieră (3,78 milioane persoane anul trecut).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

     

  • Studiu: Preţurile în turism au scăzut cu până la 50%, în afara sezonului

    Conform unui studiu Momondo, cea mai mare diferenţă de preţ pentru zborurile cu plecare din România se regăseşte în rutele către Marea Britanie: Preţul mediu al zborurilor către Regatul Unit în lunile de toamnă este mai mic cu 47% faţă de preţul mediu pentru lunile iunie-august. O scădere importantă se remarcă şi în zborurile către Franţa, preţurile medii devenind cu 43% mai mici decât cele din timpul verii, arată un studiu realizat de Momondo.

    Alte ţări vizitate intens de români, către care preţurile medii ale zborurilor sunt reduse în lunile de toamnă sunt Italia (31%), Spania (29%), sau Grecia (23%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au şi ei problemele lor: Germanii se plâng că nu pot să doarmă din cauza zgomotelor făcute de arici în sezonul de împerechere

    Sezonul de împerechere al aricilor se întinde din aprilie până în septembrie. Poliţia germană a primit mai multe telefoane cu reclamaţii legate de zgomotele care veneau din grădini pe timpul nopţii. Plângerile semnalau fie faptul că vecinii se manifestă prea zgomotos în timpul sexului ori că un animal a fost rănit sau că e posibil să fie un hoţ în grădină.

    Echipajele trimise de serviciile de urgenţă au raportat în cele mai multe cazuri că sursa zgomotelor ar fi fost arici care se împerechează.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică: Lucruri şi mai stranii

    Perioada destul de lungă dintre sezoanele 2 şi 3 (aproape doi ani) a ridicat aşteptările fanilor, care au început încă din primele luni ale anului să emită tot felul de teorii legate de întâmplările bizare din Hawkins.

    Iar fraţii Duffer nu au dezamăgit, venind cu episoade cât se poate de diferite de cele anterioare, dar suficient de bune încât fanii să ceară un al patrulea sezon – de preferat, fără alţi doi ani de aşteptare.

    A trecut aproape un an de când Eleven a închis poarta către lumea răsturnată, iar protagoniştii par să fi ajuns la etapa adolescenţei. O surpriză a fost apariţia lui Hopper, cel care, din punctul meu de vedere, a legat povestea din primele două sezoane. Personajul e trasat diferit, punându-se mai mult accent pe partea comică decât pe influenţa pe care el o are asupra celor mici. Nu e o nuanţă care mi-a plăcut în mod deosebit, dar ea dispare în ultimele episoade ale sezonului, atunci când lucrurile devin ceva mai serioase. Întâmplător sau nu, secvenţele regizate de fraţii Duffer sunt şi cele în care personalitatea lui Hopper e mult mai bine pusă în evidenţă.

    Mike, Will, Dustin şi Lucas îşi pierd, parcă, din aura de inocenţă care i-a făcut atât de îndrăgiţi la început. Apariţia unor noi personaje îi pune şi mai mult în umbră, o altă alegere discutabilă a producătorilor.

    Fără a insista prea mult pe părţile negative, pentru că sentimentul general pe care mi l-a lăsat Stranger Things a fost (şi de această dată) unul pozitiv, nu pot să nu remarc asemănarea evidentă cu unele filme din anii ’70 şi ’80. Fraţii Duffer au recunoscut că se inspiră deseori din cinematografia acelor ani, dar sunt secvenţe care par trase la indigo după filme precum Invasion of the Body Snatchers.

    În fine, toate aceste asemănări au şi un element pozitiv: dau un sentiment de nostalgie pe care cu greu îl poţi regăsi în alte părţi. Este poate şi unul dintre motivele pentru care Stranger Things rămâne unul dintre bestsellerele celor de la Netflix.

    Ultimele episoade ale sezonului sunt printre cele mai bune de până acum – finalul, în special, e realizat aproape de perfecţiune. Prima parte a poveştii e însă una cam lentă şi, pe alocuri, lipsită complet de acţiune. Nu ştiu dacă cei de la Netflix au inclus pe caietul de sarcini un număr minim de episoade sau fraţii Duffer au vrut pur şi simplu să prezinte pe îndelete povestea fiecărui personaj; ar fi fost poate mai indicat ca Stranger Things 3 să aibă doar 5 sau 6 episoade.
    Închei cu speranţa că Stranger Things va mai avea cel puţin unul-două sezoane; dincolo de micile greşeli sau probleme ale serialului, rămâne una dintre cele mai bune producţii disponibile astăzi.

    Nota: 8,5/10

    ​Stranger Things

    Sezoane: 3
    Număr episoade: 25
    Creatori: Fraţii Duffer
    Distribuţie: Millie Bobby Brown, Finn Wolfhard, Winona Ryder, David Harbour
    Disponibil pe Netflix

  • Mutare şoc la PROTV. Andra înlocuită de la Vocea României! Cine o să fie noul antrenor adus in locul acesteia

    Horia Brenciu revine la Vocea României, în sezonul 9 al show-ului! Horia, Irina Rimes, Smiley şi Tudor Chirilă formează echipa de antrenori a celei mai tari competiţii a vocilor. Ei sunt pregătiţi de filmările pentru noul sezon şi sunt nerăbdători să găsească cele mai bune voci din 2019.

    Doi concurenţi din echipa sa, Julie Mayaya şi Mihai Chiţu, au câştigat trofeul Vocea României, iar acum Horia Brenciu se întoarce plin de emoţii în show, dar gata de lupta pentru cei mai buni concurenţi şi cu speranţa câştigării celui de-al treilea titlu.

    ”Revenirea la Vocea României este neaşteptată, binevenită şi, recunosc, emoţionantă. În acest sezon voi fi calm, liniştit, nu mă voi mişca de pe scaun, nu mă voi certa cu nimeni şi sub nicio formă nu voi cânta din când în când cu band-ul emisiunii. Voi fi precum un maestru yoghin. Voi căuta o voce nouă, plină de viaţă, o voce care să-mi aducă cel de-al treilea titlu.”, a declarat Horia Brenciu.

    Va fi o luptă aprigă pentru trofeu în sezonul 9! Irina, Smiley şi Tudor pleacă şi ei la drum cu gânduri învingătoare şi cu dorinţa de a avea în echipă câştigătorul Vocea României.

    ”Sunt foarte fericită să vă anunţ că ne vedem din nou la Vocea României. Am mari speranţe că anul acesta voi întâlni Vocea care va aduce trofeul în echipa Cosmos! Anul trecut a fost sezonul de acomodare, sezonul nouă îmi doresc să-l încep in forţă. Îmi doresc să mai fie cu noroc şi, în final, oricare ar fi sorţii, să câştige Vocea!!!”, a spus Irina Rimes la începutul sezonului 9.

    Smiley a declarat: ”Fiecare sezon Vocea României e o bucurie pentru mine şi ocazia perfectă de a cunoaşte oameni determinaţi, cu voci foarte bune, care nu au renunţat la visul lor şi au curajul să se arate întregii ţări. Abia aştept să începem filmările şi să vedem ce surprize ne aşteaptă în noul sezon, ce viitori artişti vom descoperi. Sunt sigur că o să avem şi mai multă efervescenţă în noua formulă de antrenori: Bine ai revenit, Horia Brenciu!”, scrie vocearomaniei.protv.ro

  • Bogăţia din Westeros, transpusă în lumea reală

    Game of Thrones a fost o adevărată mină de aur pentru HBO şi compania care deţine postul, Time Warner (achiziţionată de AT&T în 2018 pentru 85 de miliarde de dolari). Acesta nu este doar cel mai urmărit serial din istoria HBO, cu aproape 30 de milioane de telespectatori la fiecare episod doar în Statele Unite, ci şi o franciză cu o valoare de peste 1 miliard de dolari, potrivit celor de la New York Times.
    Pentru ultimul sezon, HBO a pus la bătaie 90 de milioane de dolari, adică 15 milioane de dolari pentru fiecare episod, o sumă nemaiîntâlnită în istoria televiziunilor.
    De unde vin însă banii? HBO nu se bazează pe publicitate, aşa cum fac reţelele tradiţionale, mizând în schimb pe abonamentele lunare pe care oamenii le achită operatorilor de cablu. Pare a fi o formulă câştigătoare, profitul HBO situându-se în jurul valorii de 6 miliarde de dolari în perioada 2015-2018, iar o bună parte din bani sunt reinvestiţi în producţii originale.
    Avantajul unui astfel de sistem, fără publicitate, este că cei de la HBO nu sunt neapărat interesaţi de performanţele fiecărui episod în parte, ci mai degrabă de evoluţia pe parcursul unui întreg an.
    Cei de la Hollywood Reporter au calculat că numărul celor care s-au abonat la HBO pentru a urmări Game of Thrones este unul impresionant: 50 de milioane.
    Dacă punem la socoteală şi
    DVD-urile, jucăriile şi celelalte produse inspirate de Westeros, concluzia este că Game of Thrones a asigurat o bună parte din veniturile gigantului HBO.
    Nu toată lumea e însă dispusă să plătească pentru a-şi vedea personajele preferate: serialul a reprezentat 17% din tot conţinutul piratat infectat de pe internet în 2018, deşi anul trecut nu a fost programată apariţia unor episoade noi din Game of Thrones. Descoperirea a fost făcută în urma unei cercetări întreprinse de compania de securitate cibernetică Kaspersky.

    Sōnar Māzis
    (Winter is coming)
    Game of Thrones şi lumea din Westeros au astfel o componentă economică puternică, atât în lumea reală cât şi în cea imaginată de George R.R. Martin în cartea sa – Cântec de gheaţă şi foc. În lumea reală, serialul înseamnă nu numai audienţă, ci şi turism. Filmat în Croaţia, Irlanda de Nord şi Islanda, a dus la o creştere importantă a încasărilor din turism. Este cazul Dubrovnikului, care, după apariţia sa începând cu sezonul 2, a înregistrat 244.000 de turişti, care au cheltuit 126 de milioane de euro. În 2017 numărul turiştilor a crescut la circa 2 milioane, într-un oraş cu 42.000 de locuitori.
    Serialul a beneficiat şi de sprijinul financiar al guvernului Irlandei de Nord, care estima că beneficiile aduse economiei locale depăşesc 200 de milioane de dolari. Câştigurile au fost şi de altă natură: expresia „Winter is coming” a intrat nu numai în vorbirea populară, ci şi în discursurile de la Casa Albă sau negocierile pentru Brexit. Arya a devenit unul dintre cele mai populare nume în Marea Britanie, la colegiul Berkeley se studiază limba dothraki şi se înregistrează o creştere a interesului tinerilor pentru studiile medievale. Chiar şi aplicaţia DuoLingo oferă cursuri de High Valyrian.
    Economic vorbind, dragonul este cea mai importantă valoare a lumii din Game of Thrones, pentru că reprezintă nu numai cele mai puternice creaturi, ci şi cea mai importantă monedă. Daenerys a dat o valoare, la un moment dat, unui pui de dragon, oferindu-l unui negustor pentru 8.000 de sclavi şi 5.000 de nepătaţi. Sub forma monezii de aur, un dragon valorează 30 – 210 monezi de argint şi între 1.470 şi 23.520 de monezi comune.
    Dimensunea financiară a Westerosului este dată de Banca de Fier, cea care a finanţat tronul de fier cu 3 milioane de monede, alături de Lannisteri, cu 2 milioane şi Credinţa celor Şapte cu 1 milion de monede. Economiştii au calculat că după venirea pe tron a lui Robert Baratheon cheltuielile coroanei au explodat, iar veniturile din taxe au scăzut.
    Cu toate că serialul produs de HBO a devenit unul dintre cele mai de succes producţii TV din toate timpurile, actorii din Game of Thrones încă nu au ajuns la nivelul de salarizare a unor vedete precum Charlie Sheen (Two and a Half Men) sau actorii din Friends, care primeau pe episod peste 1 milion de dolari (în sezonul 10 în cazul Friends).
    Publicaţia Hollywood Reporter a dezvăluit că o parte din actori a obţinut măriri de salariu. Astfel Peter Dinklage (Tyrion Lannister), Lena Headey (Cersei Lannister), Kit Harington (Jon Snow), Nikolaj Coster-Waldau (Jaime Lannister) şi Emilia Clarke (Daenerys Targaryen) au câştigat fiecare câte 500.000 de dolari de pe episod în ultimele două sezoane ale serialului (7 şi 8).
    Cu toate acestea, nu sunt cei mai bine plătiţi actori de la TV. Jim Parsons, Johnny Galecki sau Kaley Cuoco, vedetele din Big Bang Theory, câştigă 1 milion de dolari pe episod, iar Sofia Vergara (Modern Family) a avut venituri anul trecut de 28,5 milioane de dolari; o mare parte din acestă sumă a provenit din apariţiile în serialul Modern Family, potrivit Forbes.
    Chiar dacă finalul lui Game of Thrones nu a fost pe placul tuturor, un lucru este sigur: va trece mult timp până când un alt serial va putea fi numit, pe bună dreptate, un fenomen.

    1. Sansa Stark (Lady de Winterfell) / Sophie Turner
    Salariu: 150.000 de dolari/episod
    Avere netă: 6 milioane de dolari

    2. Arya Stark / Maisie Williams
    Salariu: 150.000 de dolari/episod
    Avere netă: 6 milioane de dolari

    3. Daenerys Targaryen / Emilia Clarke
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere netă: 13 milioane de dolari

    4. Jaime Lannister / Nikola Coster-Waldau
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere netă: 16 milioane de dolari

    5. Tyrion Lannister / Peter Dinklage
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere netă: 15 milioane de dolari

    6. Jon Snow / Kit Harington
    Salariu: 500.000 de dolari/episod
    Avere estimată: 12 milioane de dolari

    7. Cersei Lannister / Lena Headey
    Salariu net: 500.000 de dolari/episod
    Avere estimată: 9 milioane de dolari

    Sursa: stylecaster.com

  • Fanii au pariat masiv pe finalul Game of Thrones: Ce cotă avea pariul câştigător

    Personajul din „Game of Thrones” care va conduce Westeros la finalul serialului, fie că va fi fost Bran Stark, sora sa Sansa, Tyrion Lannister sau Gendry, a reprezentat un subiect de pariuri pentru fanii înfocaţi ai serialului difuzat de HBO, potrivit New York Times.

    În timp ce experţii susţin că nu există nicio modalitate legală de a paria pe finalul serialului în SUA, au apărut multe platforme pe internet, majoritatea înregistrate offshore, care sugerează că unii fani chiar au încercat să facă bani în baza finalului de sezon.

    Cu două zile înainte de finalul difuzat duminica aceasta, în ordinea favoriţilor, personajul Bran – jucat de Isaac Hempstead Wright – avea cele mai mari şanse în perspectiva pariorilor. Acesta a fost urmat de Sansa, Gendry, Jon şi Tyrion.

    Şi Daenerys era printre favoriţii fanilor însă după momentul de piromanie din acest sezon şansele i-au scăzut considerabil.  Ea se numără printre personajele pe care fanii pariau că vor muri în acest episod, cel mai probabil de mâna lui Jon.

    Astfel, cu două zile înainte de apariţia episodului, datele de pe un site offshore de pariuri online citate de publicaţia americană arată o cotă de 2 la 9 în favoarea lui Bran. Prin urmare, la fiecare pariu de 450 dolari pe Bran, profitul ar fi de 100 de dolari.

     

     

     

  • Autorităţile au sancţionat două hoteluri de patru stele din Mamaia chiar din prima zi a sezonului estival

    Două hoteluri de patru stele din Mamaia vor fi sancţionate de comisarii de la Protecţia Consumatorului din cauza condiţiilor improprii descoperite în unele camere şi în bucătării. Zeci de kilograme de produse au fost retrase de la consum, iar mai multe camere vor fi oprite temporar de la închiriere.

    Potrivit reprezentanţilor Comisariatului Judeţean pentru protecţia Consumatorului Constanţa, miercuri la prânz au fost efectuate controale la două hoteluri clasificate la patru stele din zona Mamaia Nord, în urma reclamaţiei depuse de către un client.

    „Controlul a fost pe baza unei sesizări şi îndemn toţi consumatorii să procedeze la fel. Hotelul este renovat în ultimii ani, dar administrat necorespunzător. (…) Bucătăria are parte de dotări peste nivelul multora dintre bucătăriile controlate de noi, dar gestionarea acestora este lamentabilă. Întreţinerea echipamentelor şi a dotărilor ţine de modul în care angajaţii înţeleg să-şi respecte locul de muncă. Repet, dotările sunt la un nivel bun”, a explicat şeful CJPC Constanţa, Horia Constantinescu.

    El spune că din cauza abaterilor constate, mizeria fiind una dintre acestea, conducerile unităţilor de cazare au fost invitate, joi, la sediul Comisariatului cu documentele ce privesc administrarea acestora, urmând să le fie comunicate atunci şi sancţiunile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro