BusinessMagazin

Tag: servicii medicale

  • Creditinfo România – piaţa serviciilor medicale stomatologice a ajuns la 1 miliard de lei

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din ţara noastră este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România.  Este vorba de peste 4.300 de companii care au aproape 10 mii de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet.

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din Capitală

    În Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unitati. Doar în ultimii doi ani au intrat pe piaţă aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. Anul 2016 a înregistrat creşteri de aproximativ 27% în domeniul serviciilor medicale stomatologice din Capitală, comparativ cu anul 2015. Clinicile şi cabinetele stomatologice au înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei  un profit de aproape 70 de milioane de lei. 

    Distribuţia cifrei de afaceri şi a profitului pe judeţe

    În ţară, cea mai dezvoltată piaţă stomatologică este în judeţul Timiş, unde sunt înregistrate peste 180 de companii care au o cifră de afaceri care depaseste 53 milioane de lei, un profit de peste 12  milioane lei şi peste 400 de angajaţi. Topul judeţelor este completat de Cluj (peste 50 milioane de lei cifră de afaceri, peste 9 milioane de lei profit, peste 500 de angajaţi, la aproximativ 220 de firme), Argeş (aproximativ 47 milioane de lei cifră de afaceri, 8,5 milioane de lei profit, peste 450  angajaţi, la aproximativ 150 de companii) şi Braşov (46 milioane de lei cifră de afaceri, 8,3 milioane lei profit, peste 420 de angajaţi, la aproximativ 170 de companii), se arată în raportul Creditinfo România.

    „Potrivit cifrelor noastre, domeniul companiilor stomatologice a înregistrat în 2016 o creştere de aproximativ 38%, faţă de 2015, şi aproape că s-a dublat comparativ cu anul 2014, când piaţa înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 560 de milioane de lei. Anul 2016 a însemnat şi intrarea pe piaţa serviciilor medicale din România a peste 500 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete stomatologice”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO, Creditinfo România.

    Costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.

  • Peste 300 pacienţi români s-au tratat la spitalul WPK din Viena în primul semestru al anului, în creştere cu 116%

    Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali  atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.

    “Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.

    Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.

    Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.

    De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.

    Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold. 

    Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.

    Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.  

    Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.  

  • Peste 300 pacienţi români s-au tratat la spitalul WPK din Viena în primul semestru al anului, în creştere cu 116%

    Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali  atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.

    “Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.

    Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.

    Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.

    De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.

    Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold. 

    Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.

    Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.  

    Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.  

  • Pacient în România: Ce s-a schimbat la condiţiile în care poţi primi servicii medicale?

     Din 2016, persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), iar decontarea cheltuielilor medicale din străinătate se poate face mai uşor. În plus, s-au publicat reguli detaliate cu privire la accesarea dosarului electronic de sănătate (DES).  

     1. Persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei la sănătate

    Legea nr. 112/2016, intrată în vigoare în iunie 2016, prevede că persoanele fără venituri nu trebuie să plătească CASS dacă nu folosesc serviciile de sănătate publică. Pe lângă cei fără venituri, legea vizează şi persoanele care nu sunt coasigurate sau exceptate prin lege de la plata CASS, dar şi pe cele care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară.

    Aşadar, cetăţenii fără venituri au două opţiuni permise de lege: să plătească CASS lunar sau doar la momentul la care apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate. Pentru prima variantă vor achita contribuţia la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, iar cei care vor alege să plătească doar atunci când au nevoie de serviciile medicale vor achita echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.

    2. Cum se accesează dosarul electronic de sănătate

    Regulile detaliate de acces la dosarul electronic de sănătate şi datele medicale concrete ce sunt incluse în acesta sunt prevăzute într-un ordin emis de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce se aplică din noiembrie.

    Dosarul electronic de sănătate este util pentru pacient, deoarece acesta îşi poate vedea în sistem informaţiile medicale proprii, precum istoricul medical, sumarul de urgenţă sau alte documente medicale. Mai mult, persoana autentificată în cont poate să adauge informaţii medicale în modulul “Antecedente declarate de pacient”, dar şi să acorde sau să retragă dreptul de acces al medicilor la DES.

    DES poate fi accesat de orice pacient asigurat la adresa www.des-cnas.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mai întâi este nevoie de o matrice de securitate, generată de un medic, şi de o parolă de acces aleasă de pacient. Prin urmare, autentificarea în portal se face fie prin folosirea cardului naţional de sănătate şi a codului PIN asociat, dar şi cu ajutorul parolei de acces, fie prin folosirea codului de asigurat de pe cardul de sănătate sau a codului numeric personal, a matricei de securitate şi a parolei de acces.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Pacient în România: Ce s-a schimbat la condiţiile în care poţi primi servicii medicale?

     Din 2016, persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), iar decontarea cheltuielilor medicale din străinătate se poate face mai uşor. În plus, s-au publicat reguli detaliate cu privire la accesarea dosarului electronic de sănătate (DES).  

     1. Persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei la sănătate

    Legea nr. 112/2016, intrată în vigoare în iunie 2016, prevede că persoanele fără venituri nu trebuie să plătească CASS dacă nu folosesc serviciile de sănătate publică. Pe lângă cei fără venituri, legea vizează şi persoanele care nu sunt coasigurate sau exceptate prin lege de la plata CASS, dar şi pe cele care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară.

    Aşadar, cetăţenii fără venituri au două opţiuni permise de lege: să plătească CASS lunar sau doar la momentul la care apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate. Pentru prima variantă vor achita contribuţia la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, iar cei care vor alege să plătească doar atunci când au nevoie de serviciile medicale vor achita echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.

    2. Cum se accesează dosarul electronic de sănătate

    Regulile detaliate de acces la dosarul electronic de sănătate şi datele medicale concrete ce sunt incluse în acesta sunt prevăzute într-un ordin emis de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce se aplică din noiembrie.

    Dosarul electronic de sănătate este util pentru pacient, deoarece acesta îşi poate vedea în sistem informaţiile medicale proprii, precum istoricul medical, sumarul de urgenţă sau alte documente medicale. Mai mult, persoana autentificată în cont poate să adauge informaţii medicale în modulul “Antecedente declarate de pacient”, dar şi să acorde sau să retragă dreptul de acces al medicilor la DES.

    DES poate fi accesat de orice pacient asigurat la adresa www.des-cnas.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mai întâi este nevoie de o matrice de securitate, generată de un medic, şi de o parolă de acces aleasă de pacient. Prin urmare, autentificarea în portal se face fie prin folosirea cardului naţional de sănătate şi a codului PIN asociat, dar şi cu ajutorul parolei de acces, fie prin folosirea codului de asigurat de pe cardul de sănătate sau a codului numeric personal, a matricei de securitate şi a parolei de acces.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • S-a lansat primul serviciu de livrări cu drone din lume. Se vor efectua până la 150 de zboruri zilnice

    Rwanda a lansat astăzi, în prezenţa preşedintelui Paul Kagame, primul serviciu naţional de livrări cu drone din lume, în cadrul unei ceremonii desfăşurate în districtul Muhanga. Guvernul din Rwanda va utiliza dronele pentru a transporta sânge către 21 de centre de transfuzii situate în jumătatea de vest a ţării. Prin intermediul acestui serviciu pot fi acoperite, la cerere, până la 150 de zboruri zilnice.

    Dronele şi serviciul de livrare sunt operate de Zipline, o companie de robotică cu sediul în California. Pentru început, dronele vor transporta doar sânge, însă parteneriatul internaţional dintre UPS, Gavi – Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare – şi Zipline îşi propune să ajute la extinderea livrărilor de servicii medicale şi vaccinuri care pot salva vieţi.

    „Dronele sunt foarte utile, atât din punct de vedere economic, cât şi din cel al îmbunătăţirii serviciilor medicale. Suntem bucuroşi să lansăm această tehnologie inovatoare şi să colaborăm cu partenerii noştri pentru a o dezvolta în viitor”, a declarat preşedintele Rwandei, Paul Kagame.

    În ţările în curs de dezvoltare, accesul la produse şi servicii medicale care pot salva vieţi este îngreunat de infrastructura slabă. Autorităţile nu au capacitatea de a livra medicamentele necesare de la oraş către zonele rurale sau izolate, din cauza lipsei mijloacelor de transport, sistemelor de comunicaţii şi reţelei de distribuţie adecvate.

    În Rwanda, hemoragia postnatală este principala cauză de deces a femeilor gravide. Sângele trebuie să fie depozitat şi transportat la anumite temperaturi, altfel îşi pierde valabilitatea. Pentru că există mai multe grupe de sânge şi nici o modalitate de a estima cu precizie nevoile viitoare, multe clinici de transfuzie nu au în stoc tot necesarul de sânge.

    În timpul lungului sezon ploios din Rwanda, foarte multe drumuri devin impracticabile sau inundate de ape. Prin urmare, se întâmplă foarte des ca persoane care au nevoie urgentă de transfuzii să nu primească sângele care le poate salva viaţa.

    Programul naţional de livrări cu drone permite centrelor de transfuzii din jumătatea vestică a ţării să plaseze comenzi de urgenţă, prin intermediul SMS-urilor. Comenzile sunt primite la baza Zipline, cunoscută sub denumirea Nest/Cuibul, situată în regiunea Muhanga, unde compania deţine o flotă de 15 drone Zip.

    Fiecare dronă Zip poate acoperi până la 150 km dus-întors – chiar şi pe condiţii de vânt şi ploaie – şi poate transporta 1,5 kg de sânge, suficient pentru a salva viaţa unei persoane. Dronele Zip decolează şi aterizează de la baza Nest, iar livrările sunt făcute prin coborârea aproape de sol şi lansarea medicamentelor la un loc desemnat denumit „cutia poştală”, în apropierea centrelor medicale pe care le deservesc. Zipline va opera între 50 şi 150 de zboruri de urgenţă în fiecare zi, către 21 de centre de transfuzii din jumătatea de vest a Rwandei şi poate onora comenzile în aproximativ 30 de minute.

    Rwanda intenţionează să extindă serviciul de livrări cu drone Zipline şi în jumătatea de est a ţării, la începutul anului 2017, acoperind astfel nevoile celor 11 milioane de cetăţeni, care se vor afla în aria de livrare a medicamentelor care le pot salva viaţa.

    „Incapacitatea autorităţilor de a livra medicamente salvatoare persoanelor care au nevoie stringentă de ele cauzează în fiecare an milioane de decese care pot fi prevenite, în întreaga lume. Zipline va ajuta la eradicarea acestei probleme”, a declarat Keller Rinaudo, CEO Zipline. „Am dezvoltat un sistem de livrare instant, pentru oameni, oferind posibilitatea ca medicamentele să fie livrate la cerere şi cu costuri reduse, oriunde.”
    „Dronele au potenţialul de a revoluţiona modul în care comunităţile izolate au acces la produse medicale de urgenţă. Orele economisite cu această tehnologie în livrarea unor produse din sânge sau a unui vaccin pentru cineva expus la rabie, pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte”, a declarat dr. Seth Berkley, CEO Gavi, Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare. „Acest proiect va constitui un test important al modului în care dronele pot îmbunătăţi livrarea de vaccinuri specifice în întreaga lume. Fiecare copil merită să aibă acces la vaccinuri de bază, care pot salva vieţi. Această tehnologie ar putea fi pasul către îndeplinirea acest deziderat.”
     

  • S-a lansat primul serviciu de livrări cu drone din lume. Se vor efectua până la 150 de zboruri zilnice

    Rwanda a lansat astăzi, în prezenţa preşedintelui Paul Kagame, primul serviciu naţional de livrări cu drone din lume, în cadrul unei ceremonii desfăşurate în districtul Muhanga. Guvernul din Rwanda va utiliza dronele pentru a transporta sânge către 21 de centre de transfuzii situate în jumătatea de vest a ţării. Prin intermediul acestui serviciu pot fi acoperite, la cerere, până la 150 de zboruri zilnice.

    Dronele şi serviciul de livrare sunt operate de Zipline, o companie de robotică cu sediul în California. Pentru început, dronele vor transporta doar sânge, însă parteneriatul internaţional dintre UPS, Gavi – Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare – şi Zipline îşi propune să ajute la extinderea livrărilor de servicii medicale şi vaccinuri care pot salva vieţi.

    „Dronele sunt foarte utile, atât din punct de vedere economic, cât şi din cel al îmbunătăţirii serviciilor medicale. Suntem bucuroşi să lansăm această tehnologie inovatoare şi să colaborăm cu partenerii noştri pentru a o dezvolta în viitor”, a declarat preşedintele Rwandei, Paul Kagame.

    În ţările în curs de dezvoltare, accesul la produse şi servicii medicale care pot salva vieţi este îngreunat de infrastructura slabă. Autorităţile nu au capacitatea de a livra medicamentele necesare de la oraş către zonele rurale sau izolate, din cauza lipsei mijloacelor de transport, sistemelor de comunicaţii şi reţelei de distribuţie adecvate.

    În Rwanda, hemoragia postnatală este principala cauză de deces a femeilor gravide. Sângele trebuie să fie depozitat şi transportat la anumite temperaturi, altfel îşi pierde valabilitatea. Pentru că există mai multe grupe de sânge şi nici o modalitate de a estima cu precizie nevoile viitoare, multe clinici de transfuzie nu au în stoc tot necesarul de sânge.

    În timpul lungului sezon ploios din Rwanda, foarte multe drumuri devin impracticabile sau inundate de ape. Prin urmare, se întâmplă foarte des ca persoane care au nevoie urgentă de transfuzii să nu primească sângele care le poate salva viaţa.

    Programul naţional de livrări cu drone permite centrelor de transfuzii din jumătatea vestică a ţării să plaseze comenzi de urgenţă, prin intermediul SMS-urilor. Comenzile sunt primite la baza Zipline, cunoscută sub denumirea Nest/Cuibul, situată în regiunea Muhanga, unde compania deţine o flotă de 15 drone Zip.

    Fiecare dronă Zip poate acoperi până la 150 km dus-întors – chiar şi pe condiţii de vânt şi ploaie – şi poate transporta 1,5 kg de sânge, suficient pentru a salva viaţa unei persoane. Dronele Zip decolează şi aterizează de la baza Nest, iar livrările sunt făcute prin coborârea aproape de sol şi lansarea medicamentelor la un loc desemnat denumit „cutia poştală”, în apropierea centrelor medicale pe care le deservesc. Zipline va opera între 50 şi 150 de zboruri de urgenţă în fiecare zi, către 21 de centre de transfuzii din jumătatea de vest a Rwandei şi poate onora comenzile în aproximativ 30 de minute.

    Rwanda intenţionează să extindă serviciul de livrări cu drone Zipline şi în jumătatea de est a ţării, la începutul anului 2017, acoperind astfel nevoile celor 11 milioane de cetăţeni, care se vor afla în aria de livrare a medicamentelor care le pot salva viaţa.

    „Incapacitatea autorităţilor de a livra medicamente salvatoare persoanelor care au nevoie stringentă de ele cauzează în fiecare an milioane de decese care pot fi prevenite, în întreaga lume. Zipline va ajuta la eradicarea acestei probleme”, a declarat Keller Rinaudo, CEO Zipline. „Am dezvoltat un sistem de livrare instant, pentru oameni, oferind posibilitatea ca medicamentele să fie livrate la cerere şi cu costuri reduse, oriunde.”
    „Dronele au potenţialul de a revoluţiona modul în care comunităţile izolate au acces la produse medicale de urgenţă. Orele economisite cu această tehnologie în livrarea unor produse din sânge sau a unui vaccin pentru cineva expus la rabie, pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte”, a declarat dr. Seth Berkley, CEO Gavi, Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare. „Acest proiect va constitui un test important al modului în care dronele pot îmbunătăţi livrarea de vaccinuri specifice în întreaga lume. Fiecare copil merită să aibă acces la vaccinuri de bază, care pot salva vieţi. Această tehnologie ar putea fi pasul către îndeplinirea acest deziderat.”
     

  • Cum arată serviciile medicale ale viitorului. “Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“

    “Un doctor tradiţional se uită la un pacient şi îi găseşte un diagnostic, apoi îi prescrie un tratament. Însă cum ar fi dacă am putea aduna date (de la brăţară, senzori) de la un individ, apoi le-am compara cu alte milioane de date de la milioane de oameni? Am vedea un tipar“, îmi spune Ronald de Jong, executive vice president & chief market leader la Philips Healthcare.

    „Dacă cineva nu doarme bine, are un ritm respirator neregulat, are tensiunea mare şi se îngraşă, atunci acea persoană este predispusă la un atac de cord. Am putea îndruma pacienţii, le-am spune din timp ce trebuie să facă să fie sănătoşi. Poate în cazul de faţă i-am spune să facă exerciţii în mod regulat, să mănânce mai multe legume şi să ia un anumit medicament. Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“, creionează De Jong una dintre metodele prin care medicina s-ar putea schimba.

    Tehnologia a schimbat felul în care muncim, modul în care ne distrăm sau cum comunicăm, însă este pe cale să influenţeze modul în care ne îngrijim şi cum ne tratăm. În ultimii 200 de ani s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul sănătăţii, iar speranţa de viaţă a crescut foarte mult. În 1900 în Europa speranţa de viaţă era de 42 de ani, iar în 2001 a ajuns la 76 de ani, potrivit „Estimates of Regional and Global Life Expectancy, 1800–2001“. Cele mai recente date (2011) arată că în Marea Britanie şi Germania speranţa de viaţă este de 80-81 de ani, iar în România de 73 de ani (2009). Iar noile tehnologii digitale (big data, cloud, IoT) şi avansurile tehnologice medicale promit o schimbare importantă în sistemul medical, o îmbunătăţire a vieţii.

    „Noi credem că serviciile medicale din prezent nu vor fi fiabile în viitor. De ce? Azi pe planetă sunt 7 miliarde de oameni, iar în 2050 vor fi 9 miliarde. Populaţia este în continuă creştere, dar şi în curs de îmbătrânire, în condiţiile în care numărul bolilor cronice devine din ce în ce mai ridicat. Oamenii vor avea nevoie de îngrijire medicală mai mult timp“, afirmă Ronald de Jong.

    Iar sistemul actual va trebui să se adapteze societăţii viitorului. În prezent, când spunem pacient ne gândim la o persoană bolnavă, ce primeşte un tratament. Însă acest lucru s-ar putea schimba odată cu aplicarea pe scară largă a medicinei preventive. Revenind la scenariul de la început, acesta ar fi posibil datorită datelor adunate de wearables şi de senzori. Informaţiile medicale ale pacienţilor trec în cloud, sunt analizate şi pe baza acestora se vor putea stabili diagnostice, în baza altor milioane de date. O creştere subtilă a temperaturii corpului detectată de un senzor ar putea detecta un virus cu mult timp înainte ca gripa să se dezlănţuie. „Datele pacienţilor pot fi stocate, analizate, agregate, iar cu ajutorul unui algoritm putem da un diagnostic. Putem vedea o tendinţă. Această tehnologie va da mai multă putere oamenilor, îi va încuraja să aibă un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi.“

    Philips oferă o varintă numită HealthSuite, o platformă digitală conenctată la cloud ce colectează, compilează şi analizează date obţinute de la mai multe device-uri.

    „Capacitatea de a crea şi stoca date oferă un potenţial uriaş de a salva vieţi şi a reduce costurile. În Marea Britanie se creează baze de date uriaşe pentru cercetarea farmaceutică, cu scopul de a îmbunătăţi eficacitatea medicamentelor. Adevărata putere a big data este potenţialul de a personaliza îngrijirea medicală pentru fiecare pacient în parte. Identificarea persoanelor expuse riscului de a se îmbolnăvi sau de a dezvolta o afecţiune gravă, abilitatea de a prescrie măsuri preventive sunt scenarii ce pot deveni reale“, a scris Wayne Parslow, general manager EMEA la MedeAnalytics, într‑un articol din The Guardian.

    „Imaginaţi-vă că un doctor i-ar putea spune pacientului său că acesta şi-ar putea prelungi viaţa cu şase ani dacă îşi schimbă comportamentul sau medicamentaţia, diminuându-şi astfel riscul de a dezvolta o anumită afecţiune“, adaugă Parslow.

  • A ieşit din zona afacerilor de zeci de milioane de euro pentru a intra într-un business de nişă

    În România există o căutare activă de medici de top, dar care se face la un nivel informal şi neavizat: când are o problemă medicală, pacientul începe să îşi întrebe rudele, prietenii, să caute informaţii pe Google pentru a găsi soluţii. După ce află cine este cel mai bun pentru problema respectivă, apare întrebarea numărul doi – cum ajung la el?“, descrie Ana-Maria Marian, managing partner al Intermedicas, cum arată nevoile pacienţilor din România, la care răspund serviciile companiei de consultanţă unde este şi acţionar. Intermedicas a transformat procesul de căutare a celui mai bun medic, mai degrabă intuitiv de obicei, într-unul avizat şi se axează pe oferirea de servicii de „second opinion“, adică de intermediere a accesului pacienţilor la o a doua opinie medicală la medici din ţară sau din străinătate. După doi ani de activitate pe această nişă, Intermedicas a ajuns la parteneriate cu 250 de medici din ţară şi din străinătate, 10 medici angajaţi, venituri previzionate de 2,7 milioane de lei pentru anul în curs, duble faţă de anul anterior, şi, potrivit, Anei-Maria Marian, nu se află departe de atingerea pragului de un milion de euro.

    Intermedicas a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani de medicul neurolog Dan Mitrea, care este în continuare unul dintre acţionarii companiei. El şi-a propus atunci să concentreze activitatea firmei pe nişa serviciilor medicale în străinătate, pentru pacienţii care nu găseau rezolvări pentru problemele lor în România. Ana-Maria Marian s-a alăturat firmei în toamna anului 2013, după ce anterior lucrase mai bine de un deceniu la Regina Maria. În acelaşi timp, în acţionariatul Intermedicas au intrat şi Sergiu Neguţ, fost deputy CEO la Regina Maria, şi Ioana Ilisei, fost director financiar în cadrul operatorului privat.

    Ana-Maria Marian mărturiseşte că şi-a dorit dintotdeauna să devină medic neurochirurg, dar, pentru că îi plăcea foarte mult chimia, s-a hotărât să se axeze pe psihologie. A absolvit Facultatea de Psihologie şi un masterat în domeniu, iar apoi şi-a început cariera lucrând ca psiholog în cadrul a trei centre medicale din Bucureşti. Îi era totuşi greu să se susţină financiar, aşa că s-a angajat şi în cadrul unui call center. „A fost una dintre cele mai bune şcoli pe care le-am avut vreodată, continuam să fac consultanţă psihologică, chiar şi la call center, lucru pe care l-am conştientizat ulterior. Am realizat atunci că psihologia nu este ceva ce ai, scoţi din sertar şi foloseşti când ai nevoie, ci psihologia o aplici în viaţa de zi cu zi în relaţiile interumane“, îşi aminteşte ea. Următoarea etapă în care a ajuns să aplice psihologia a fost odată cu ivirea unei oportunităţi de angajare pe un post în departamentul de relaţii cu clienţii la Centrul Medical Unirea (actuala Regina Maria). A acceptat, continuând, vreme de un an, să facă în paralel şi consultaţiile de psihologie.

    „Era o afacere de familie, care funcţiona după anumite reguli şi în care oamenii funcţionau la unison, toate energiile erau puse într-o singură direcţie. În plus, la vremea respectivă, Centrul Medical Unirea era printre primele care formau piaţa de servicii medicale private, corporaţiile abia începuseră să vadă ce sunt abonamentele“, explică ea începuturile Centrului Medical Unirea, devenit Regina Maria între timp. A trecut prin primele transformări ale operatorului de servicii medicale private, odată cu intrarea primului şi celui de al doilea fond de investiţii în acţionariatul firmei. „Am văzut cum se modifică un business şi cum creşte acesta, cu plusurile şi cu minusurile aduse de un nou acţionar şi de cât de strategic sau financiar gândeşte el.“ Potrivit managing directorului de la Intermedicas, ceea ce se pierde odată cu o astfel de dezvoltare este relaţia directă cu clientul, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care a ales să se orienteze spre antreprenoriat. „Afacerile mari atrag o depersonalizare a relaţiilor, or, eu am căutat mereu relaţii cât mai personalizabile cu pacienţii şi cu clienţii. În plus, sunt un om al proiectelor, vreau să ştiu de unde încep, unde trebuie să ajung, care este contribuţia pe care pot să o aduc, care este amprenta pe care o las, iar într-o companie mare este dificil să faci asta.“ Ana-Maria Marian a lucrat vreme de 11 ani în cadrul Regina Maria, până să ajungă corporate business director al companiei. A intrat apoi în acţionariatul Intermedicas, luând decizia împreună cu ceilalţi acţionari să orienteze compania pe nişa second opinion, pe care, potrivit lui Marian, nu exista niciun alt furnizor de servicii medicale private. Ulterior, au adăugat serviciilor de second opinion şi un program de „visiting doctors“ prin care 12 specialişti din afara graniţelor vin, prin rotaţie, la clinica lor din Capitală, oferind consultaţii pe domenii încă „exotice“ în România, cum ar fi neurochirurgia pediatrică, spre exemplu. Compania a lansat anul acesta şi un pachet de servicii pentru manageri, ce include servicii precum un asistent personal de sănătate (un asistent medical permanent), acces la o a doua opinie sau programări în regim prioritar. 

  • Cum plănuieşte noul CEO al Medicover România să dubleze afacerea operatorului privat de servicii medicale în următorii trei ani

    Sunt de profesie contabil, dar am încercat să scap de contabilitate: am fost director de finanţe în sectorul FMCG şi am parcurs etape în cariera mea în care am realizat că sunt un contabil mediocru, iar sfera managementului era contextul în care aveam mai multe de oferit“, se prezintă Adrian Peake, executivul care a preluat, din luna iunie a acestui an, conducerea operatorului suedez de servicii medicale private Medicover, în cadrul primei sale întâlniri cu presa.

    Peake şia început cariera în sectorul medical privat în 2009 ca director executiv al unei clinici din reţeaua BMI Healthcare, unul dintre principalii operatori medicali privaţi din Regatul Unit. Anterior experienţei sale în sectorul medical, a lucrat şi în FMCG, în cadrul unor companii precum Unilever şi Coca‑Cola & Schweppes Beverages. Venirea sa în România se datorează unui headhunter britanic, care făcuse anterior recrutări pentru el şi care apelase la Peake cu scopul de a obţine o recomandare pentru postul de CEO al Medicover România. Peake a decis să preia chiar el funcţia, încurajat şi de familie – povesteşte cum fiica sa, spre exemplu, sa entuziasmat când a auzit că tatăl său va lucra în ţara în care se află Transilvania.

    Medicover a intrat pe piaţa locală în urmă cu două decenii, interval de timp în care reţeaua a ajuns la 16 clinici în Bucureşti şi în provincie, 15 laboratoare de analize şi un spital generalist cu o capacitate de 120 de paturi în Băneasa, deschis în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Anul trecut afacerea Medicover, în care intră şi divizia de laboratoare Synevo, a ajuns la venituri de circa 50 de milioane de euro în România, iar pentru 2015 Adrian Peake estimează că operatorul va avea înregistra o creştere de aproximativ 20%. Piaţa locală este printre cele mai importante ale companiei, reprezentând circa 10% din cifra totală de afaceri a grupului Medicover, cel mai mare operator de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

    Peake este mulţumit de decizia venirii sale în România – atât prin prisma descoperirilor sale în materie de arhitectură din Capitală, cât şi a celor ce ţin de gastronomia locală –, dar mai ales pentru oportunităţile pe care le oferă piaţa locală în prezent, mai ales în ce priveşte piaţa serviciilor medicale private. „Am văzut acest lucru odată cu creşterile pieţei înregistrate în ultimii ani, iar achiziţia operatorului Regina Maria este un bun indicator al faptului că alţi investitori văd piaţa locală atractivă, aşa că ne vom continua dezvoltarea în România şi vom înregistra creşteri semnificative de la an la an“, argumentează Peake.

    În acest context, planurile suedezilor de la Medicover sunt „ambiţioase, dar tangibile“ şi constau în dublarea afacerii în următorii trei ani. Strategia de atingere a acestui obiectiv se va realiza, potrivit lui Peake, pe trei direcţii: creşterea afacerii de la an la an cu aproximativ 20%, prin extinderea reţelei şi prin achiziţii. Anul acesta, Medicover a deschis o clinică la Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 0,6 milioane de euro, iar, până la finalul anului, suedezii vor inaugura două noi unităţi, în Ploieşti şi Braşov. Acestea, alături de extinderea clinicii din Piaţa Victoriei, vor aduce nivelul investiţiilor în noi clinici realizate în acest an la valoarea de 2 milioane de euro.

    Peake spune că şiau propus ca anul viitor să deschidă cel puţin trei noi clinici, la care se vor adăuga şi alte douătrei posibile achiziţii: „Dacă ne uităm la harta României şi la oportunităţi în termeni de populaţie, există probabil şase oraşe potenţiale în care am putea fi – pe trei dintre ele le vom alege anul viitor, pe celelalte trei în 2017“.

    În ce priveşte cea dea treia strategie de creştere a companiei, achiziţiile, CEOul Medicover nu dezvăluie detalii legate de posibilitatea încheierii unei tranzacţii până la finalul anului, dar spune că se află în discuţie cu mai mulţi operatori. „Avem o strategie pe termen lung – aşa că nu trebuie să ne grăbim în a lua decizii, vorbim cu câţiva operatori şi vom achiziţiona companiile care sunt potrivite pentru Medicover. Bucureştiul este în continuare important pentru noi, aşa că ne uităm la clinici de aici, dar şi din alte regiuni din ţară – avem o întindere destul de vastă.“

    Adrian Peake nu exclude nici posibilitatea extinderii cu un spital – cel operat în prezent generează 30% din veniturile Medicover –, însă extinderea pe acest segment ar putea fi realizată mai ales prin parteneriate cu alte spitale din Bucureşti.
    Comparând experienţa sa anterioară în domeniul serviciilor medicale din Regatul Unit cu cea a pieţei locale, Peake spune că marile provocări sunt aceleaşi. „Piaţa serviciilor medicale private din România este similară celei aflate în orice altă ţară din lume – veştile importante pentru noi, potenţialii pacienţi, sunt că trăim mai mult şi că avansul tehnologiei ne ajută să identificăm problemele de sănătate de foarte devreme. Veştile proaste sunt că, în acelaşi timp, consumăm din ce în ce mai mult servicii medicale – acest lucru se aplică atât în România, cât şi în Regatul Unit, şi în alte ţări, iar satisfacerea acestei cereri ar trebui să vină parţial din partea guvernului şi parţial din partea investitorilor privaţi. Ce putem face toţi în industria sănătăţii este să oferim mediul potrivit pentru doctori şi asistente – o parte a problemelor lor sunt legate de bani, aşa că creşterea salariilor de către guvern este o direcţie de concentrare, dar trebuie să oferim împreună şi un mediu potrivit de dezvoltare, să le creăm cele mai bune condiţii pentru îndeplinirea unui act medical de calitate.“ Menţinerea talentelor medicale în ţară este o prioritate, în contextul în care şi pieţele vestice se luptă cu o criză a forţei de muncă a personalului pregătit – Regatul Unit, de pildă, a recrutat personal din Thailanda sau Pakistan.