Magazinul va fi situat in zona Drumul Taberei si va avea o suprafata de vanzare de 8.000 metri patrati. Retailerul german a anuntat ca isi mentine tinta de extindere la 21 de unitati, pe piata locala pana in 2010.
Selgros Cash&Carry a raportat anul trecut vanzari de 858 milioane euro, cu 5% mai mari fata de afacerile din 2007 si este a treia retea de magazine din comert dupa cifra de afaceri, fiind devansata de Metro Cash&Carry si Carrefour.
Metro opereaza 23 de magazine cash&carry in Romania.
Motorul cresterii economice din anii anteriori, consumul, a intrat la relanti, iar cifrele de vanzari inregistrate in comert in primele luni ale anului indica o atitudine mai rezervata a clientilor. Mari perdanti sunt retelele de electronice si electrocasnice, dar cumparatorii sunt mai rezervati acum si cand vine vorba de amenajari, de redecorarea casei sau chiar de bunuri de larg consum. “In special electrocasnicele mari, ale caror vanzari sunt puternic dependente de creditare, inregistreaza stagnari importante”, declara Ciprian Moga, managing director al firmei de consultanta in retail iQuest Consulting. Conform lui, criza isi spune cuvantul si in vanzarile de mobilier, articole de amenajare a casei si produse textile.
Mesajul are corespondent si in domeniul comertului alimentar modern, unde volumele vanzarilor au stagnat in primul trimestru, inregistrand un plus (de 5%) doar in valoare, conform unui studiu realizat de MEMRB pe un esantion constant de magazine, care a inclus 181 de categorii de produse din sectorul bunurilor de larg consum.
Ca urmare, preturile mari la terenuri – piedica principala cu care se confruntau pana de curand marile retele la capitolul expansiunii – au trecut in plan secund. Situatia economica generala si apetitul de consum sunt acum elementele-cheie din planurile de dezvoltare ale marilor comercianti. “Restrangerea consumului, la care ne putem astepta in continuare, face ca anul 2009 sa fie foarte dificil pentru intreaga piata de retail”, spune Michael Krahn, directorul general al Praktiker. El crede ca acest lucru se va vedea in mod firesc si in evolutia investitiilor viitoare din acest sector.
Un numar mai mare de magazine ofera, de regula, o pozitie mai sigura in piata. “Retelele care reusesc sa se consolideze la nivelul unor regiuni extinse au posibilitatea ca in perioade mai putin favorabile pentru piata sa reactioneze mai bine la presiunile economice”, spune Krahn. Motiv pentru care retelele ce au investit deja sute de milioane de euro, in loc sa-si faca griji pentru pierderile ce le-ar putea afecta afacerile, se gandesc mai degraba cum sa-si mentina marjele. Astfel, grupurile Metro, Rewe si Carrefour, cei mai mari trei jucatori din comertul romanesc, au rulat anul trecut afaceri cumulate de 5 miliarde de euro la nivel local, in crestere cu 20% fata de 2007. Aceasta valoare inseamna circa o cincime din vanzarile realizate de tot domeniul comertului cu bunuri de larg consum, estimat de MEMRB la 23-25 miliarde de euro si care include aproape 90.000 de magazine, de la chioscuri la hipermarketuri.
Situatia de confort in care se plaseaza marii comercianti fata de cei de dimensiuni mici are insa un pret masurat cu multe zerouri. In topul cheltuielilor cu investitiile se plaseaza, conform calculelor BUSINESS Magazin, retailerul francez Carrefour, cu un volum total estimat la 535 de milioane de euro, suma ce cuprinde investitiile pentru deschiderea magazinelor, preluarea retelei Artima, investitiile pentru rebranduirea supermarketurilor cumparate in Carrefour Express. Cheltuielile includ si investitiile necesare pentru operarea a trei magazine, prin parteneriatul incheiat cu Winmarkt (pentru spatii din Cluj, Bistrita si Turda), dar si inaugurarea unui nou tip de magazin, Carrefour Market, deschis in urma cu doua luni la Bacau. Cu o suprafata de vanzare de 1.500 mp, de doua ori mai mare decat media retelei Carrefour Express, magazinul este un test pe piata din Romania, potrivit companiei.
Retailerul este in prezent cel mai mare operator din segmentul hipermarketurilor, cu un portofoliu de 23 de magazine, din care 12 au fost deschise in perioada martie 2008 – martie 2009. La nivelul anului trecut, Carrefour a avut cel mai agresiv ritm de expansiune, cu investitii de peste 240 de milioane de euro numai pentru noile inaugurari.
Veteranul comertului modern pe piata romaneasca, Metro Cash & Carry, a deschis pana acum 24 de centre de distributie, in 13 ani de activitate, investitiile totale ajungand la 520 de milioane de euro. Cheltuielile pentru deschiderea unui nou magazin sunt de circa 20 de milioane de euro, spun reprezentantii companiei, dar volumul total al investitiilor cuprinde si bugetele destinate remodelarii magazinelor. Pentru procesul de reamenajare, inceput in 2006, comerciantul german a investit sume cuprinse intre 3,5 si 6 milioane de euro, adica aproape 40 de milioane de euro.
Pe pozitia imediat urmatoare in topul investitiilor din comert se plaseaza Real, care a investit pana acum in jur de 430 de milioane de euro pe piata romaneasca pentru inaugurarea a 21 de magazine. “Pentru anul in curs avem planificata deschiderea a patru magazine”, declara Adriana Pita, director de comunicare la Real Hipermarket Romania. Dintre cele patru magazine noi programate pentru anul in curs, primul a fost deja deschis la Constanta, oras care are acum doua spatii Real. Dintre toti operatorii de hipermarketuri, germanii sunt cei mai rapizi in expansiune, daca numarul de magazine este raportat la istoria lor pe piata: 21 de magazine deschise in mai putin de cinci ani. Pentru comparatie, reteaua Carrefour a ajuns la 23 de magazine in 10 ani, iar ceilalti operatori au in continuare doar cateva magazine: Auchan – 6, Cora – 3.
Cu 18 magazine de tip cash&carry, Selgros ocupa pozitia a patra in topul BUSINESS Magazin, cu o valoare estimata a investitiilor de 360 de milioane de euro, in conditiile in care suma necesara pentru inaugurarea unui spatiu se plaseaza in jur de 20 de milioane de euro. Nemtii de la Selgros sunt urmati de conationalii lor de la Kaufland care au investit pana acum, conform estimarilor, circa 300 de milioane de euro pentru a dezvolta o retea ce a ajuns acum la 37 de magazine. Compania si-a anuntat recent pe site intentia de a cumpara “terenuri cu suprafete incepand de la 8.000 de metri patrati, cu localizare favorabila centrala sau periferica, in orase cu cel putin 40.000 de locuitori”. Reprezentantii companiei nu au dorit sa faca niciun comentariu pe marginea investitiilor, dar Kaufland a obtinut recent un credit BERD pentru un proiect de extindere in Romania si Bulgaria, in valoare totala de 300 de milioane de euro. In proiect nu se precizeaza suma destinata investitiilor in fiecare dintre cele doua tari, dar in ansamblu este vorba de circa 30 de magazine, ce ar putea fi destinate in principal oraselor de dimensiuni mici si medii. Retailerul german opereaza magazine de discount de mari dimensiuni, ce pot intra in competitie directa cu Carrefour si Real. Kaufland a raportat in 2007 afaceri de 642 de milioane de euro, valoare tripla fata de cea declarata in 2006.
In urma cu sase-sapte ani, cand primii operatori de comert modern intrau pe piata din Romania, principala miza era cine infige primul steagul intr-un vad comercial neatins si cu potential mare. Astazi, peisajul seamana mai degraba cu un razboi tacut al gigantilor. In 2001, comertul traditional domina de departe, ca pondere la nivel national, lanturile moderne de retail si noii comercianti cucerisera doar 19% din piata, pe cand acum comertul modern a ajuns la 39% in tara si la 70% in Bucuresti.
Si previziunile pentru urmatorii ani le dau retailerilor motive pentru a fi optimisti: in 2010, comertul modern va ajunge sa domine jumatate din piata. Cel putin asa arata un studiu al Planet Retail, prezentat de Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Cifra nu este insa prea mare, daca ne comparam cu unele dintre tarile vestice, care au ajuns, in prezent, la o pondere a comertului modern de peste 99%.
In luna iunie erau in Romania 354 de unitati comerciale moderne – supermarketuri, hipermarketuri, cash & carry si magazine cu discount.
Cifra este semnificativa daca ne raportam la 2006, cand aveam 234 de magazine moderne, dar si daca privim cu doar sase luni in urma, cand in Romania erau 326 de astfel de magazine. Cele aproximativ 10 procente in plus in doar o jumatate de an au la baza, in primul rand, politica de expansiune rapida a discounterilor, care au inregistrat, de altfel, si cea mai mare crestere – 14,29%.
La polul opus se afla operatorii magazinelor de tip cash & carry, care au ajuns la 40 de magazine, cu doar 2,56% mai mult decat in decembrie 2007, arata studiul prezentat de reprezentantul Carrefour. Rezultatele sunt justificate de strategiile de dezvoltare ale operatorilor din segmentele respective. Astfel, daca discounterii se axeaza pe orasele mici, de minim 15,000 de locuitori, alegand sa deschida zeci de noi magazine in fiecare an, operatorii cash & carry prefera sa investeasca in unitatile deja existente decat sa deschida altele noi.
Este cazul Metro Cash & Carry, care a trecut printr-o perioada de consolidare de trei ani, timp in care a investit in remodelarea celor 23 de centre de distributie din tara. Insa, de curand, operatorul german a anuntat reluarea procesului de expansiune prin deschiderea unui nou magazin, la Deva, spre sfarsitul acestui an, semn ca incepe o noua etapa de dezvoltare pentru comercianti.
Trei comercianti concureaza la suprematie in retailul romanesc, laudandu-se cu cele mai mari cifre de afaceri in anul precedent: Metro (prin operatorii Metro Cash & Carry si Real), Rewe (prin retelele Selgros, Penny, Penny XXL, Billa) si Carrefour (retea de hipermarketuri si, mai nou, de supermarketuri – Carrefour Express). Cumuland cifrele de afaceri ale tuturor operatorilor de retail si cele ale magazinelor din lanturile de benzinarii din Romania, 6,9 miliarde de euro au rulat anul trecut prin casele de marcat si conturile marilor comercianti din Romania, conform datelor furnizate de acelasi studiu al Planet Retail.
O dublare in doi ani, daca ne gandim ca, in 2005, cifra de afaceri cumulata era de 3,435 miliarde de euro. Daca magazinele de tip discount detin primul loc in ceea ce priveste numarul de unitati, hipermarketurile si supermarketurile au intaietate in topul celor mai mari vanzari de bunuri de larg consum. Cele doua formate detin fiecare cate 15% din volumul total de vanzari, dupa cum arata un recent studiu al GfK.
In segmentul de hipermarket, jocurile par a fi deja facute, primele locuri in top fiind detinute de Carrefour si Real (ambele cu cate 15 magazine), urmate de Auchan (5 magazine), Cora, Pic si Kaufland. Daca privim in afara granitelor, la ierarhiile din vestul Europei, raman marii retaileri care nu sunt in Romania, ca de pilda gigantul britanic Tesco. “Daca este sa asistam la intrarea unui nou operator in segmentul de hipermarket in Romania, atunci mai mult ca sigur ca aceasta intrare se va face printr-o achizitie”, e de parere Tjeerd Jegen, directorul general al Real Hypermarket Romania, membru al Metro Group.
Insa sectorul supermarketurilor e cel care poate oferi cele mai mari si cele mai multe surprize, in special in ceea ce priveste achizitiile. Cazurile de preluari ale unor retele deja existente de catre operatori straini in cautare de oportunitati de extindere – Carrefour- Artima si Mega Image-La Fourmi – e putin probabil sa fie singulare, ci mai degraba declansatoare de trend, dat fiiind ca operatorii din acest segment au declarat in cea mai mare parte ca sunt interesati de achizitii.
Miza este insa mai mare de atat. Pentru a vedea spre ce se indreapta retailerii prezenti in Romania, e suficient sa privim in tarile lor de origine. Un bun exemplu in acest sens este Carrefour, care in Franta opereaza in toate cele patru segmente ale comertului modern, la care se adauga magazine de prestare de servicii, benzinarii, magazine de proximitate etc. In Romania, Carrefour opereaza in segmentul de hipermarket, unde detine suprematia in materie de vanzari si, de curand, prin achizitionarea lantului Artima, si in segmentul de supermarketuri.
Avand in vedere ca operatorul francez dezvolta si birouri de prestare de servicii (agentii de turism, loto, birouri credite etc.), oare va mai dura mult pana cand gigantul va intra si pe celelalte segmente – cash & carry si discount? Si cati alti jucatori de pe piata isi fac astfel de planuri? Deocamdata nimeni nu comenteaza o astfel de perspectiva, dar cert e ca miscarile viitoare de pe piata de retail nu vor fi deloc plictisitoare. Atat pentru consumatori, cat si pentru retaileri.
Dumitru Argeseanu are la Dragasani o ferma cu 4.000 de gaini care fac un milion de oua ecologice pe an. A inceput constructia ei in 2002 – in cadrul unui proiect cu Banca Mondiala – iar in 2004 „a iesit primul ou ecologic din ferma“, spune Argeseanu.
Adapostul interior de 1.000 de metri patrati al fermei, plus spatiul de pasunat de 16.000 de metri patrati l-au costat pe directorul Cortina Bioprod in jur de 150.000- 200.000 de euro, potrivit afirmatiilor sale. Intr- o ferma conventionala, un asemenea spatiu permite cresterea unui numar de 30.000 de gaini, pentru ca sunt tinute in baterii metalice, dar „in sistem ecologic dezvoltarea se face pe orizontala, nu pe verticala“, spune Argeseanu.
Cum cererea creeaza oferta, fermierul valcean a prins gustul afacerilor ecologice si intentioneaza sa se extinda. „Terenul achizitionat imi da posibilitatea sa cresc pana la 15.000 de gaini, cate sper sa am peste doi ani“, afirma el.
Si chiar si asa, tot nu va reusi sa produca atat cat cere piata. „Ca sa satisfac piata din Romania ar trebui sa am cam 30.000 de gaini“, estimeaza fermierul. De anul acesta, vrea ca 80% din furajele pentru hrana pasarilor sa le produca prin forte proprii.
A luat in arenda 100 de hectare de teren pe care urmeaza sa-l cultive. „Furajele nu trebuie sa contina substante chimice de sinteza, substante proteice de origine animala, conservanti sau coloranti sintetici si nici organisme modificate genetic“, explica Argeseanu, precizand ca toate cele 4.000 de gaini pe care le creste acum mananca intr-un an de aproape 60.000 de euro.
Ouale ecologice produse in ferma din Dragasani nu se gasesc decat pe piata interna, in retelele Carrefour, Selgros, Artima sau Gima, „pentru ca productia este prea mica sa fac si export“.
Argeseanu e convins ca in doi ani isi va tripla afacerea, de la nivelul actual cu vanzari anuale de 120.000 de euro. Are optimismul lui acoperire?
Afacerile cu produse ecologice de pe piata romaneasca, desi cresc de la an la an cu circa 15-20%, marcheaza totusi volume foarte mici comparativ cu ceea ce se intampla in Germania, Ungaria sau Polonia.
„In jur de 3% din totalul pietei alimentelor din Germania sunt produse ecologice. Noi suntem sub 1%“, estimeaza Radu Panait, managerul companiei Natura Land, distribuitor si importator de produse ecologice.
In plus, stam bine la productie si rau la consum, fiindca producem indeosebi pentru pietele europene si foarte putin pentru piata interna, care este alimentata si de produse ecologice din import. Vanzarile pe pietele externe se ridica la aproximativ 50 de milioane de euro, din care cea mai mare parte reprezinta materie prima, potrivit informatiilor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
In schimb, in magazinele din tara se vand produse ecologice autohtone in valoare de numai 4-5 milioane de euro.
„Circa 95% din productia vegetala, inclusiv miere de albine, si 80% din cea de provenienta animaliera – lapte si derivate – pleaca la export, in principal in UE“, afirma Costin Lianu, directorul Directiei generale de promovare a exporturilor din cadrul ministerului.
„Produsele cultivate sau fabricate fara nici un gram de substante chimice nu prea sunt cautate de consumatorul roman, pentru ca nu sunt cunoscute. E drept ca a fost creata sigla AE care identifica un produs ecologic la raft. Dar de unde sa stie consumatorul de aceasta sigla, daca ea nu e promovata deloc?“, spune Radu Panait, directorul unei alte firme de produse ecologice, Natura Land.
Un alt motiv ar fi pretul, care il depaseste cu cel putin 30% pe cel al produselor conventionale. Panait se incumeta totusi sa anticipeze o dublare sau chiar o triplare a pietei in urmatorii doi-trei ani, pe masura cresterii puterii de cumparare si a popularitatii capatate de stilul de viata sanatos.
Romania are o suprafata de circa 143.000 de hectare certificate ca putand fi cultivate cu produse ecologice. Desi suprafat a de teren cultivata in sistem ecologic este de opt ori mai mare decat in urma cu sapte ani, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cifra reprezinta la ora actuala mai putin de 1% (0,94%) din suprafata agricola a Romaniei, de 14,82 milioane de hectare, fata de 3,7% la nivelul Uniunii Europene.