Tag: sedinte
-
Antreprenoarea din Bucureşti care face aproape 1 milion de euro din şedinţe de masaj la birou
Costurile cu îngrijirile medicale consumă o mare parte din bugetul unei companii pentru că economia globală a creat un nou set de probleme de sănătate care apar, în prezent, la angajaţi. Şi din ce în ce mai multe companii recunosc că acest “efort” merită şi că există beneficii imense ale angajaţilor sănătoşi.Nu te ghida după dictonul “no budget, no problems”. Dacă nu descoperi problemele, nu înseamnă că acestea nu există!Programul de lucru începe să devină din ce în ce mai lung, orele suplimentare o obişnuinţă. Cum vor resimţi tinerii de astăzi programul prelungit în 10 ani? Studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu au veşti bune. Se estimează că până în anul 2020, depresia şi anxietatea vor deveni principalele cauze de invaliditate în muncă. În spatele acestor cifre, se află milioane de oameni care au nevoie de ajutor. Câţi dintre aceşti angajaţi au acces la programe de wellness?Dacă ai şti că productivitatea angajaţilor creşte cu 50% sau că nivelul lor de implicare va fi cu 100% mai mult, ai lua în considerare un buget? -
Se MĂRESC ratele la creditele în lei
ROBOR la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.Indicatorul este cotat luni la 1% pe an, de la nivelul de 0,98% înregistrat în şedinţa de vineri. Nivelul de 1% nu a mai fost înregistrat după şedinţa din 5 ianuarie 2017.În perioada 23-25 octombrie 2016, ROBOR la 3 luni a atins nivelul minim istoric, de 0-68-0,69%, pentru ca ulterior să crească, treptat, până la 0,8-0,9% la începutul toamnei 2017.Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la finalul lunii august, chiar dacă majorarea s-a oprit, o perioadă, în jurul nivelului de 0,8% pentru ROBOR la 3 luni. -
Se MĂRESC ratele la creditele în lei
ROBOR la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.Indicatorul este cotat luni la 1% pe an, de la nivelul de 0,98% înregistrat în şedinţa de vineri. Nivelul de 1% nu a mai fost înregistrat după şedinţa din 5 ianuarie 2017.În perioada 23-25 octombrie 2016, ROBOR la 3 luni a atins nivelul minim istoric, de 0-68-0,69%, pentru ca ulterior să crească, treptat, până la 0,8-0,9% la începutul toamnei 2017.Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la finalul lunii august, chiar dacă majorarea s-a oprit, o perioadă, în jurul nivelului de 0,8% pentru ROBOR la 3 luni. -
Sony lansează o aplicaţie pentru navigarea birourilor moderne
Sony Mobile a dezvoltat o soluţie digitală concepută pentru stiluri moderne de lucru, care permite crearea de şedinţe spontane, o colaborare dinamică şi care economiseşte timp.
Principalele funcţionalităţi sunt:
• Ghidarea utilizatorilor spre următoarea şedinţă
• Găsirea sălilor de şedinţă disponibile
• Localizarea colegilor de muncăSoluţia Nimway foloseşte aplicaţii mobile pentru Android şi iPhone împreună cu planurile de etaj digitale, amplasate în hotspoturi strategice în clădirile firmei. Nimway se bazează pe tehnologia de poziţionare indoor de la Sony acţionată de emiţătoare Bluetooth şi senzori de ocupare wireless.
Angajaţii îşi folosesc dispozitivul mobil pentru a-şi găsi repede drumul spre o sală de şedinţe sau spre un coleg. Angajaţii care trec pe lângă un plan de etaj digital primesc informaţii personalizate despre următoarea întâlnire şi sunt ajutaţi să ajungă acolo la timp.

Dezvoltarea aplicaţiei Nimway a început în urmă cu câţiva ani, în cadrul Sony Mobile Communications („Sony Mobile”), de către un grup mic de designeri UX, în colaborare cu ingineri din zona de cercetare, pentru a rezolva problemele interne de deplasare între mai multe clădiri, localizarea colegilor şi găsirea încăperilor disponibile pentru şedinţe într-un mediu de lucru activ. În urma discuţiilor cu potenţialii clienţi, s-a constatat că multe companii se confruntă cu aceste probleme şi că mulţi angajaţi pierd zilnic foarte mult timp în întâlniri şi din cauza ineficienţei în identificarea sălilor de şedinţe.
Nimway monitorizează încăperile şi utilizarea spaţiului şi anunţă departamentul de facility management despre modul în care este utilizat spaţiul de birouri şi trimite alerte dacă este nevoie de săli de întâlnire suplimentare sau dacă există zone insuficient utilizate. Potrivit reprezentanţilor companiei, Nimway a îmbunătăţit gradul de utilizare a încăperilor, crescând astfel nivelul de conştientizare al angajaţilor cu privire la spaţiul liber existent în interiorul clădirilor.
Sony va lansa soluţia Nimway în Europa începând de astăzi. Nimway este utilizat în mod activ în locaţia R&D a Sony Mobile, dar şi de către clienţi strategici din sectorul public şi privat, potrivit reprezentaţilor Sony.
-
Un tată şi-a fotografiat fiica de cinci ani în ipostaze neaşteptate. Imaginile frumoase care fac înconjurul lumii
Tot mai mulţi părinţi realizează şedinţe foto ale copiilor lor fie în ipostaze jenante sau în decursul mai multor ani, surprinzând transformarea de la copil la adult. Un fotograf din Melbourne a creat o impresionantă galerie foto a fetiţei sale.
Bill Gekas are origini greceşti şi australiene şi este un fotograf premiat, cele mai impresionante lucrări ale sale fiind portretele.
-
Lecţia de prezenţă în business
La fel cum nimeni nu devine om de afaceri peste noapte, nimeni nu învaţă brusc cum ar trebui să se comporte pentru a câştiga respectul celor din jur. Aspectul, compartamentul, comunicarea – sunt câteva din coordonatele ce trebuie antrenate pentru câştigarea statutului de lider, nu doar în organigramă, ci şi în ochii colegilor şi partenerilor.
Într-o clădire de birouri, dacă doi domni se află în faţa unei uşi, cine intră primul?” – este una dintre întrebările pe care Mihai Stănescu o adresează în şedinţele sale de coaching cu reprezentanţi ai mediului de business local. De cele mai multe ori, răspunsul vine după lungi discuţii: „Cel mai bun răspuns a fost al unui tânăr care din celălalt capăt al sălii a ţipat: celălalt”. Potrivit lui Stănescu, doi oameni care ştiu să se comporte se invită reciproc să intre, fără ca acest lucru să se transforme într-un spectacol în faţa uşii. Exerciţiul descris face parte dintr-o serie ce are ca scop „antrenarea” aptitudinilor comportamentale ale executivilor. Potrivit lui Stănescu, comportamentul este unul dintre principalele coordonate alături de înfăţişare şi comunicare, prin care se construieşte „prezenţa executivă”, o expresie din ce în ce mai populară în literatura de business internaţională şi, de ceva timp, şi în climatul de business din România. „Appearance, Behaviour şi Communications sunt pilonii de bază pentru antrenarea prezenţei executive”, explică Stănescu, care de circa de un an îşi concentrează activitiăţile de coaching în această direcţie.
Mihai Stănescu se autodescrie drept unul dintre primii coach din România – a început să activeze pe această nişă de consultanţă încă din 2001, când termenul nu era popular pe plan local, iar domeniul, aproape inexistent. Stănescu spune că experţii care activau la vremea respectivă pe această nişă puteau fi număraţi pe degetele de la o mână: „Piaţa era formată din câţiva coach internaţionali pentru echipele de expatriaţi din blocurile de management ale marilor companii internaţionale, precum şi 1-2 coachi independenţi care au făcut câteva workshopuri cu circuite închise.” El a studiat psihologia, a urmat un program masteral în antropologie şi, în parcursul său spre profesia de psihoterapeut, în urma unei participări la o specializare în psihoterapie la Strasbourg, a intervenit un punct de cotitură: „Am întâlnit un coach din Franţa şi după ce am citit broşura cu care se recomanda, mi s-a hotărât viaţa profesională pentru totdeauna”. A devenit astfel coach în urmă cu 16 ani – „tocmai am depăşit cele 10.000 de ore faimoase” ale lui Gladwell, spune el. Dacă în primul an a avut cam trei clienţi, spune că în prezent lucrează cu circa 80-100 de organizaţii în fiecare an, de la şedinţe unu la unu, la cele de grup sau chiar cu mai multe grupuri din aceeaşi organizaţie. Nu are un profil de organizaţii; lucrează atât cu corporaţii mari, cât şi cu altele mai mici, deopotrivă multinaţionale sau companii antreprenoriale. A avut şi proiecte speciale şi oferă ca exemplu lucrul cu Guvernul, cu Administraţia Parlamentară Centrală, mai concret un proiect de restructurare din Camera Deputaţilor. „Proiectul a reuşit, dar după aproximativ un an de zile lucrurile s-au întors unde erau.” Preţul pentru o oră de coaching executiv pentru un non-CEO porneşte de la circa 500 de euro pe şedinţă şi poate ajunge la câteva mii de euro cu un executiv de top, în funcţie de obiectivele pe care acesta le are; preţul se modifică apoi în funcţie de numărul persoanelor implicate în şedinţe. Pentru anul acesta, previzionează pentru firma sa, RoCoach, venituri de circa 250.000 de euro, iar anul viitor crede că va ajunge la circa jumătate de milion de euro. În prezent, firma lui, pe care o caracterizează drept un butic de coaching, este formată din 10 angajaţi; însă el este singurul „producător”, fiind implicat în toate proiectele cu companiile.
Ce face un coach de fapt? Mihai Stănescu oferă o definiţie a profesiei: „Un coach este foarte aproape de antrenorul sportiv, însă antrenamentul acestuia este unul mental; din punctul meu de vedere, coach-ul lucrează cu campioni, ceea ce face nu mai ţine învăţare, oamenii ştiu foarte bine ce au de făcut, învaţă să îşi folosească ultima resursă de potenţial; practic nu este învăţare, ci un dezvăţ”. Spune că antrenamentul său se axează pe îndepărtarea limitelor, mai ales în situaţii complexe, care angajează atât comportamentul individual al unor persoane din organizaţie, cât şi pe cel al organizaţiilor ca întreg. Dintre proiectele cu ofiţeri corporativi de rang înalt le menţionează pe cele axate pe performanţă – „cum se pot reseta sistemele ca să dea rezultate mai bune”, cât şi pe tranziţie – în cazul executivilor recent numiţi în funcţie şi care vor să conştientizeze toate mecanismele de exercitare a puterii şi controlului. Un alt tip de interacţiune descris de el este al executivilor care au nevoie de o împrospătare a stilului de leadership. „Cel mai des întâlnite solicitări se leagă de lucruri care trebuie îmbunătăţite: să-şi menţină echipa într-un nivel de motivaţie înalt, cu o misiune bine înţeleasă; mai sunt chestiuni de politică internă şi influenţă care necesită un al doilea sau al treilea creier – de exemplu, cum să pun problema astfel încât alor mei să le fie mai bine şi să fie lăsaţi în pace să îşi facă treaba; cum putem să ajungem la un mod de a prezenta o idee astfel încât aceasta să fie aprobată în forurile superioare – valori care sunt fundamentale, în esenţă.”
Cea mai actuală discuţie se leagă însă, potrivit lui Stănescu, de prezenţa executivă, care este, prin prisma lui, o chestiune de responsabilizare. Crede că unul dintre motivele pentru care acest termen este din ce în ce mai important se datorează noii generaţii de angajaţi: „Partea aceasta de prezenţă executivă devine din ce în ce mai importantă în România pentru că în toată lumea e foarte importantă, unul dintre motive este că generaţia Y nu mai reacţionează la comandă şi control, este nevoie să le dai un exemplu; de unde deduce că e foarte important şi cum arăţi, cum vorbeşti, cum te comporţi etc.”
ABC-ul acestei stări – Appearance, Behaviour, Communication – poate fi antrenat. Pentru aspect, literatura de specialitate foloseşte termenul „gravitas”. Potrivit coach-ului, acesta se traduce prin capacitatea de a atrage atenţia şi motivaţia într-o şedinţă de pildă, la nivelul unei organizaţii. „Arăţi ce mesaj vrei să transmiţi vizual, până să vorbeşti: cum te mişti, care este postura la momentul vorbirii etc.” Spune că pentru a transmite un mesaj anume, trebuie respectat un set de reguli care nu se negociază niciodată: „La fel cum există reguli financiare necesare pentru desfăşurarea activităţii unei companii, aşa sunt şi regulile de comportament, de conduită, sunt pentru a ajunge la rezultate, mai ales în leadership”. Cel mai simplu exemplu este legat de aspectul îngrijit al hainelor – „este un simbol puternic pentru curăţenia morală – e foarte interesant să vezi un domn sau o doamnă cu o ţinută şifonată, cuvântul şifonat are un peiorativ de ordin etic.” În interacţiunile sale cu clienţii, Stănescu porneşte de la detalii legate de îmbrăcăminte, până la atitudine, comportament, vorbire: „Nu ştiu dacă antrenez sau, mai degrabă, îi expun pe oameni la reguli stabilite de mult timp şi care există şi la noi de mult timp.”
-
De toată jena. Deputaţii au muncit în plenurile sesiunii de toamnă mai puţin decât un angajat într-o săptămână
Deputaţii au lucrat în plenurile sesiunii de toamnă 14 ore/lună în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.
Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de şedinţe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanţă (luna septembrie) şi până în luna noiembrie, când aleşii au decis să îşi modifice programul pentru a se implica în campania electorală, deputaţii nu reuşesc să ajungă la durata maximă legala a timpului de muncă/săptămână – 48 de ore, potrivit Codului Muncii.În cele trei luni de activitate, deputaţii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.Deputaţii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouă şedinţe, în total, 17 ore şi 45 minute, iar cel mai puţin în luna noiembrie, când au avut doar două şedinţe, care i-au ţinut în sala de plen aproximativ patru ore.Timpul petrecut în medie de deputaţi în sala de plen ar creşte doar cu şase ore dacă am adăuga şi activitatea pe care aleşii au avut-o sesiunea parlamentară februarie-iunie 2016. Asttfel, din februarie şi până în noiembrie, cu execepţia lunilor de vacanţă parlamentară, deputaţii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lună.În prima sesiune parlamentară, februarie – iunie, aleşii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore şi cel mai puţin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale – aproximativ 12 ore.Camera Deputaţilor şi-a votat, la sfârşitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevăzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaţilor primea, iniţial, de la Guvern, 313,7 milioane de lei, însă deputaţii au solicitat Ministerului Finanţelor o majorare pentru plata majorărilor salariale decise de Guvern în ultimele luni.“Vă propun să fiţi de acord să înlocuim anexele care conţin cele două bugete, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, din forma adoptată iniţial, în forma care corespunde hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenţă de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenţă de 36 de milioane de lei’”, a declarat preşedintele Comisiei de buget -finanţe a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, în şedinţa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016, scrie maramedia.ro -
De toată jena. Deputaţii au muncit în plenurile sesiunii de toamnă mai puţin decât un angajat într-o săptămână
Deputaţii au lucrat în plenurile sesiunii de toamnă 14 ore/lună în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.
Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de şedinţe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanţă (luna septembrie) şi până în luna noiembrie, când aleşii au decis să îşi modifice programul pentru a se implica în campania electorală, deputaţii nu reuşesc să ajungă la durata maximă legala a timpului de muncă/săptămână – 48 de ore, potrivit Codului Muncii.În cele trei luni de activitate, deputaţii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.Deputaţii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouă şedinţe, în total, 17 ore şi 45 minute, iar cel mai puţin în luna noiembrie, când au avut doar două şedinţe, care i-au ţinut în sala de plen aproximativ patru ore.Timpul petrecut în medie de deputaţi în sala de plen ar creşte doar cu şase ore dacă am adăuga şi activitatea pe care aleşii au avut-o sesiunea parlamentară februarie-iunie 2016. Asttfel, din februarie şi până în noiembrie, cu execepţia lunilor de vacanţă parlamentară, deputaţii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lună.În prima sesiune parlamentară, februarie – iunie, aleşii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore şi cel mai puţin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale – aproximativ 12 ore.Camera Deputaţilor şi-a votat, la sfârşitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevăzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaţilor primea, iniţial, de la Guvern, 313,7 milioane de lei, însă deputaţii au solicitat Ministerului Finanţelor o majorare pentru plata majorărilor salariale decise de Guvern în ultimele luni.“Vă propun să fiţi de acord să înlocuim anexele care conţin cele două bugete, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, din forma adoptată iniţial, în forma care corespunde hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenţă de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenţă de 36 de milioane de lei’”, a declarat preşedintele Comisiei de buget -finanţe a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, în şedinţa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016, scrie maramedia.ro -
De toată jena. Deputaţii au muncit în plenurile sesiunii de toamnă mai puţin decât un angajat într-o săptămână
Deputaţii au lucrat în plenurile sesiunii de toamnă 14 ore/lună în medie, în total 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.
Nici cumulând timpul petrecut în cele 20 de şedinţe de plen, pe care le-au avut de la întoarcerea din vacanţă (luna septembrie) şi până în luna noiembrie, când aleşii au decis să îşi modifice programul pentru a se implica în campania electorală, deputaţii nu reuşesc să ajungă la durata maximă legala a timpului de muncă/săptămână – 48 de ore, potrivit Codului Muncii.În cele trei luni de activitate, deputaţii au petrecut în plen aproximativ 44 de ore, cu patru ore mai puţin decât petrec restul angajaţilor la locul de muncă în decursul unei singure săptămâni.Deputaţii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi, în plen, în luna septembrie, când au avut nouă şedinţe, în total, 17 ore şi 45 minute, iar cel mai puţin în luna noiembrie, când au avut doar două şedinţe, care i-au ţinut în sala de plen aproximativ patru ore.Timpul petrecut în medie de deputaţi în sala de plen ar creşte doar cu şase ore dacă am adăuga şi activitatea pe care aleşii au avut-o sesiunea parlamentară februarie-iunie 2016. Asttfel, din februarie şi până în noiembrie, cu execepţia lunilor de vacanţă parlamentară, deputaţii au lucrat în plen în medie aproximativ 20de ore pe lună.În prima sesiune parlamentară, februarie – iunie, aleşii au petrecut cel mai mult timp dezbătând şi votând legi în plen în luna martie, aproximativ 33 de ore şi cel mai puţin în luna mai – luna dinaintea alegerilor locale – aproximativ 12 ore.Camera Deputaţilor şi-a votat, la sfârşitul anului trecut, un buget mai mare decât decât era prevăzut în forma Guvernului. Astfel, Camera Deputaţilor primea, iniţial, de la Guvern, 313,7 milioane de lei, însă deputaţii au solicitat Ministerului Finanţelor o majorare pentru plata majorărilor salariale decise de Guvern în ultimele luni.“Vă propun să fiţi de acord să înlocuim anexele care conţin cele două bugete, al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, din forma adoptată iniţial, în forma care corespunde hotărârilor celor două Camere ale Parlamentului. La Camera Deputaţilor de la 295 de milioane de lei ajungem la 340 de milioane de lei, o diferenţă de 45 de miloane de lei. La Senat de la 130 la 166 de milioane de lei, o diferenţă de 36 de milioane de lei’”, a declarat preşedintele Comisiei de buget -finanţe a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Ştefan, în şedinţa de comisie care a precedat votarea legii bugetului de stat pe 2016, scrie maramedia.ro