BusinessMagazin

Tag: scenariu

  • Rata de infectare a crescut în Bucureşti la 3,19. Alba, aproape de scenariul roşu

    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, a crescut, luni, în Capitală, ajungând la 3,19.

    Judeţul Alba este aproape de depăşirea nivelului de 3 la mi de locuitori, fiind, luni, la 2,95 la mie.

    Coeficient peste 2 la mia de locuitori este şi în judeţul Bacău – 2,19, Braşov – 2.04, Cluj – 2,32, Harghita – 2,45, Sălaj – 2,64 şi Vâlcea – 2,52 la mia de locuitori.

    Între 1,5 şi 2 la mia de locuitori este coeficientul de infectare în judeţele Arad – 1,87, Caraş-Severin – 1,5, Covasna – 1,58, Dâmboviţa – 1,62, Dolj – 1,76, Iaşi – 1,84, Mureş – 1,84, Neamţ – 1,63, Prahova – 1,79, Sibiu – 1,68, Suceava – 1,97 şi Vaslui – 1,63.

  • Situaţia şcolilor la zi. Mai mult de 660 de unităţi de învăţământ au trecut în scenariul roşu de la începerea noului an şcolar

    Ministerul Educaţiei a anun­ţat că elevii din 930 de şcoli învăţau, ieri, în scenariul roşu, cei din 5.226 în scenariul galben, iar cei din 11.460 de unităţi de învăţământ învăţau conform scenariului verde. Comparativ cu începutul anului şcolar, numărul şcolilor din scenariul roşu a crescut cu 667 de unităţi.

    „Dintre cele 930 de şcoli aflate în această situaţie, 256 sunt în scenariul 3 ca urmare a cazu­rilor de COVID-19 înregistrate, în timp ce 674 de unităţi de învă­ţământ apar din cauza ratei de inci­denţă a cazurilor din localită­ţile în care acestea funcţionează ori a infrastructurii şcolare supuse unor lucrări de reabilitare“, transmite Ministerul Educaţiei. Datele de la Ministerul Educaţiei sunt transmise de inspectoratele şcolare judeţene şi le includ şi pe cele transmise de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

    Scenariul verde implică parti­ciparea zilnică (faţă în faţă) a tu­turor preşcolarilor şi elevilor în uni­tăţile de învăţământ, cu res­pectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară, sce­nariul galben presupune parti­ciparea zilnică (faţă în faţă) a tu­turor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, res­pectiv revenirea parţială (prin ro­taţie de una sau două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, iar în scenariul roşu toţi elevii participă doar la cursurile din mediul online. Pau­zele dintre ore la şcolile în care cursurile se vor desfăşura după primele două scenarii, cel verde şi cel galben, vor fi de cinci minute numai pentru schimbarea claselor de către cadrele didactice, iar orele vor fi de 55 de minute, conform unui ghid pentru învăţământul gimnazial şi liceal elaborat de Ministerul Educaţiei.

    În anul şcolar trecut, 2019 – 2020, mai mult de jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (54,4%), iar peste o treime în învăţământul liceal (20,7%) şi antepreşcolar şi cel preşcolar (18,4%), conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    România avea în anul şcolar 2019/2020 un număr de 6.166 uni­tăţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial conectate la internet şi 1.444 de licee, arată datele publicate de INS.

     

  • Min. Educaţiei: 12.945 de şcoli în scenariul verde, 4.406 în scenariul galben, 305 în scenariul roşu

    Conform datelor transmise Ministerului Educaţiei şi Cercetării de inspectoratele şcolare judeţene (inclusiv al municipiului Bucureşti), luni, un număr de 12.945 de unităţi de învăţământ sunt în Scenariul 1, cu participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară. Alte 4.406 de unităţi de învăţământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie

    În 305 de unităţi de învăţământ din ţară elevii nu merg la şcoală, unităţile de învăţământ fiind în Scenariul 3 (S3), când participarea preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii este online.

    „Consiliile de administraţie de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ adoptă propunerile de scenarii şi, implicit, schimbarea acestora, în funcţie de analiza situaţiei epidemiologice efectuate de către direcţiile de sănătate publică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, de infrastructura şi de resursele existente în fiecare unitate de învăţământ”, anunţă MEC.

    Potrivit ordinului comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcţionare este rata incidenţei cumulate, respectiv: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.

    Hotărârile privind scenariul de funcţionare pe parcursul anului şcolar se actualizează săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.

  • Anisie se laudă că sunt 11 judeţe în care nu există nicio unitate de învăţământ în scenariul roşu

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat luni la începutul şedinţei de Guvern că sunt 12.423 de unităţi de învăţământ care funcţionează în scenariul verde, adică vin toţi copiii la şcoală, 4915 unităţi în scenariul galben şi 263 de unităţi în care activităţile didactice se desfăţoară în sistem online.

    ”Sunt 11 judeţe în care nu există nicio unitate de învăţământ în scenariul roşu: Harghita, Caraş-Severin, Hunedoara, Ialomiţa, Bihor, Vâlcea, Tulcea, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Covasna şi Vaslui. Nu există vreo unitate de învăţământ în care să existe probleme”, a spus Anisie.

    Premierul Ludovic Orban a declarat la rândul său că în cea mai mai mare parte a şcolilor sunt lucruri bune care s-au întâmplat şi a cerut ca inspectorale şcolare să monitorizeze situaţia pentru a putea interveni la nevoie, inclusiv prin constituirea unor stocuri tampon de tablete, măşti şi camere web.

    ”Începerea şcolii este o bucurie şi pentru copii şi pentru profesori, poate şi pentru părinţi”, a spus Orban.

  • Ce înseamnă scenariul galben în care vor învăţa elevii din Bucureşti. Copiii din clasele primare şi cei din grădiniţe vor merge fizic la şcoală

    Circa 595 de unităţi de învătământ din Bucureşti apar în lista celor care vor începe cursurile noului an şcolar în scenariul galben, conform deciziei luată de Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, în urma unei şedinţe care a avut loc la Prefectura Capitalei. Scenariul al doilea de începere a cursurilor, cel galben, presupune ”participarea zilnică, faţă în faţă, a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie”, conform Ministerului Educaţiei.

    Cu alte cuvinte, preşcolarii şi elevii claselor I-IV vor merge fizic la şcoală şi în scenariul galben, nu doar în cel verde. Singurul scenariu în care şi preşcolarii, şi elevii din clasele primare vor învăţa de acasă este cel roşu, explică reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

    Astfel, în scenariul galben merg la şcoală fizic preşcolarii, elevii din clasele I-IV, precum şi cei din clasele a VIII-a şi a XII-a. Singurii elevi care vor merge la şcoală prin rotaţie sunt cei din clasele a V – a, a VI – a, a VII – a, a IX-a, a X-a şi a XI – a.

     

  • Cum vor începe cursurile anului şcolar 2020 – 2021. Elevii din 238 de şcoli încep cursurile în scenariul roşu

    Elevii din 12.610 de şcoli vor merge fizic la şcoală, 4.892 de unităţi de învăţământ se încadrează în scenariul galben, iar 238 de şcoli încep cursurile în scenariul roşu, conform Ministerului Educaţiei.

    La nivel naţional, se înregistrează următoarea situaţie conform raportării efectuate de inspectoratele şcolare:

    – 12.610 de unităţi de învăţământ în Scenariul 1: participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară

    – 4.892 de unităţi de învăţământ în Scenariul 2. Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie

    – 238 unităţi de învăţământ în Scenariul 3: participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii online.

    – 7 unităţi de învăţământ în scenarii mixte (S2ĂS3) Varianta aceasta s-a aprobat avându-se în vedere situaţiile specifice din fiecare unitate. Unele dintre unităţi se află în curs de reabilitare şi altele au cazuri medicale particulare la clasă, astfel încât impun învăţarea online.

    ”Potrivit analizei situaţiei epidemiologice efectuate, în 2.728 de localităţi numărul de cazuri de noi îmbolnăviri, confirmate în ultimele 14 zile, este mai mic de 1 la 1.000 de locuitori, în 410 localităţi numărul de cazuri de noi îmbolnăviri, confirmate în ultimele 14 zile, se situează între 1 şi 3 la 1.000 de locuitori, iar în 43 de localităţi numărul de cazuri de noi îmbolnăviri, confirmate în ultimele 14 zile, este mai mare sau egal cu 3 la 1.000 de locuitori”, transmite Ministerul Educaţiei

     

  • Al doilea val de infecţii, improbabil în prima economie a Europei: Ministrul sănătăţii din Germania spune că ţara poate evita un asemenea scenariu

    Germania poate evita al doilea val de infecţii cu coronavirus dacă oamenii vor rămâne vigilenţi, în special în timpul vacanţelor de vară, spune ministrul sănătăţii, Jens Spahn, potrivit Deutsche Welle.

    „Trebuie să încercăm să prevenim numărul de infecţii, mai ales în timpul sezonului estival. Nu ne vom aştepta automat la un doilea val în timpul toamnei sau iernii”, a declarat Spahn.

    Ministrul a adăugat că peste 15 milioane de oameni şi-au instalat aplicaţia CoronaWarn, dezvoltată de guvernul german. De asemenea, au fost testaţi săptămâna trecută aproximativ 500.000 de cetăţeni germani, cel mai mare număr de la începutul pandemiei până în prezent.

    Institutul Robert Koch, care coordonează reacţia Germaniei la pandemie, a declarat că numărul de cazuri noi a devenit uşor de gestionat. Autorităţile au raportat până acum puţin peste 200.000 de infecţii şi aproape 9.200 de decese, efectuând 76.000 de teste per milion de locuitori. Prin comparaţie, Marea Britanie numără aproape 300.000 de cazuri şi aproape 45.000 de morţi.

    Spahn a mai declarat că va întări rolul ţării din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Germania a contribuit cu 500 de milioane de euro la bugetul OMS anul acesta, fiind unul dintre cei mai mari contribuitori din cadrul agenţiei deţinute de Organizaţia Naţiunilor Unite.

    Săptămâna trecută, preşedintele american Donald Trump a început procesul de ieşire din OMS după ce semnalase mişcarea încă din luna mai, declarând că Organizaţia se află sub controlul autorităţilor chineze încă de la începutul crizei generate de coronavirus.

     

  • Recomandare de film: un serial despre capitalism şi viaţă după moarte

    „Viaţa nu este dreaptă. Nici varianta ei digitală”, spune unul dintre personajele serialului Upload, replică ce poate oferi cheia de interpretare a acestei comedii SF. Regizorul Greg Daniels, care a realizat şi comedia axată pe viaţa în birourile americane la începuturile lor The Office, analizează într-un mod satiric capitalismul şi viaţa de după moarte într-un viitor digital. Chiar dacă tema principală este viaţa într-un rai digital, serialul este descris în presa internaţională ca fiind mai ales o perspectivă originală a capitalismului de ultimă generaţie.

    Upload se întâmplă în 2033, când tehnologia face posibilă încărcarea conştiinţei unei persoane într-un avatar digital. Cei care mor pot astfel să fie în permanent contact cu cei din apropierea lor rămaşi în viaţă.

    Nathan (Robbie Amell) este un programator care se pregătea să îşi vândă proiectul şi care are un accident cu maşina sa autonomă – deşi în lumea anului 2033 se spune că „maşinile autonome nu fac accidente”.  Oamenii mor mai degrabă din cauza „plămânului vapat” – o boală a viitorului.

    În faţa morţii, prietena sa bogată îi oferă şansa de a face upload – viaţa digitală este  aparent foarte scumpă şi doar cei privilegiaţi şi-o permit. Există mai multe variante de continuare a vieţii în acest fel – aceasta fiind o industrie de 600 de miliarde de dolari – varianta în care ajunge personajul principal este însă cea mai apropiată de viaţa reală.

    Raiul viitorului „premium” se prezintă în variante digitalizate ale dealurilor din Toscana, cazinourilor din Las Vegas, savanei africane şi alte scenografii din care cei care plătesc pot să aleagă – printre care şi Lake View, descris drept „singurul model de viaţă digitală creat după hotelurile victoriene din Statele Unite şi Canada”. În acesta din urmă îşi începe aventura eroul serialului. El descoperă rapid beneficiile vieţii digitale „de după”, dar şi lipsurile acesteia. Spre exemplu, faptul că pentru un upgrade, pentru a consuma anumite alimente, trebuie să plăteşti (în moneda digitală a Facebook, Libra).

    Upload ilustrează şi câteva aspecte referitoare la inegalitatea veniturilor, care pare să se adâncească în 2033. „Cei 1%” nu sunt doar singurii care îşi permit să intre în aceste raiuri digitale, dar sunt şi cei care îşi permit mâncare adevărată aici) de pildă. În această viaţă, eroul principal îl întâlneşte pe proprietarul „celei a doua companii private ca mărime şi mare influent al sistemului politic american”. Sistemul de ratinguri pe care l-aţi regăsit în Black Mirror, un alt SF despre viaţa în viitor, se regăseşte şi aici. 

    Upload
    Regia: Greg Daniels
    Distribuţie: Robbie Amell, Andy Allo, Allegra Edwards, Zainab Johnson, Kevin Bigley
    Difuzare: Prime Video
    Număr de episoade: 10
    Durată episod: Cca 45 de minute
    Data lansării: 1 mai

  • Avertisment de la FMI: Economia globală se îndreaptă spre cea mai mare recesiune de la Marea Depresiune

    Pandemia de COVID-19 ar putea costa economia globală peste 9.000 de miliarde de dolari în 2020 şi 2021 – adică mai mult decât valoarea economiilor Japoniei şi Germaniei combinate, a spus Gita Gopinath, economistul şef al Fondului Monetar Internaţional.

    Potrivit barrons.com, acest scenariu ar fi valabil dacă eforturile de combatere a pandemiei ar duce la scăderea răspândirii virusului în cea de-a doua jumătate a anului. Într-o astfel de situaţie, FMI previzionează o contractare cu 3% a economiei, mult mai rău decât declinul de 0,1% înregistrat în criza financiară globală şi cu siguranţă total diferit decât scenariul anticipat la începutul anului, când economia globală se îndrepta spre o creştere de 3,3%.

    Pe de altă parte, Gobinath apreciază că economia globală îşi va reveni în 2021 cu un ritm de creştere de 5,8%.
    Acest ar fi însă scenariul optimist. În cel mai negativ posibil, dacă pandemia nu va dispărea în a doua jumătate a anului, iar ţările vor menţine măsurile de restricţie şi atunci, FMI anticipează că PIB-ul ar putea să scadă cu încă 3% în 2020 şi cu încă 8% faţă de scenariul de bază dacă pandemia continuă şi în 2021.

    În declaraţia ei, Gopinath recunoaşte costurile măsurilor luate de guverne, dar le descrie drept necesare. De asemenea, ea subliniază că este nevoie de o cooperare globală împotriva acestei recesiuni. „Ţările ar trebui să continue să cheltuie sume consistente pe sistemele de sănătate, să realizeze testări în masă şi să se abţină de la restricţiile de schimburi comerciale când vine vorba despre echipamentele medicale. Un efort global trebuie să asigure că atunci când terapiile şi vaccinurile sunt dezvoltate, atât ţările bogate, cât şi ţările sărace vor avea acces imediat”, spune Gopinath.

    În contextul măsurilor de distanţare socială, anumite ţări înregistreză succes împotriva răspândirii coronavirusului, observă Gopinath. Însă odată cu incertitudinea, ea subliniază necesitatea unor politici chiar şi mai îndrăzneţe. „Politicile domestice şi internaţionale trebuie să fie lansate la nivelul ţărilor şi recalibrate pe măsură ce noile date devin valabile”, a spus ea.
    „Acţiunile curajoase ale medicilor şi asistentelor trebuie să se potrivească celor care stabilesc politici în toată lumea astfel încât împreună să depăşim criza.”
    De asemenea, ea spune că este nevoie de pregătirea pentru revenire, cu politici ţintite care să includă modalităţi de ajutare a companiilor pentru a face angajări şi a repara bilanţurile acestora – cooperarea este crucială, spune ea – atât în ce priveşte oferirea de stimuli fiscali în mod coordonat, cât şi într-un mod în care să se lupte împotriva deglobalizării astfel încât productivitatea să nu fie afectată.

    Toate acestea vor fi discutate în cursul acestei săptămâni, după ce miniştri de finanţe şi băncile centrale se întâlnesc în mod virtual în încercarea de a stabiliza economiile şi sistemul financiar global şi căutarea unei modalităţi de revenire.

  • Repetarea anului ŞCOLAR. Scenariu luat în calcul de Guvernul României

    În acest moment sunt trei scenarii în privinţa anului şcolar, în contextul coronavirusului. Primul, evaluările au loc conform calendarului iniţial, al doilea, evaluările sunt decalate, iar un al treilea, anul şcolar va fi repetat. Declaraţia a fost făcută la RFI de vicepremierul Raluca Turcan care spune că a cerut o analiză ministerului de resort.

    Raluca Turcan a solicitat Ministerului Educaţiei o analiză privind evoluţia cursurilor online, în contextul coronavirusului.
    „Am solicitat o analiză din partea Ministerului Educaţiei, tocmai pentru a vedea cum se desfăşoară educaţia online şi în baza programelor speciale create în parteneriat cu TVR pe educaţia copiilor. Plecăm de la principiul că nici o evaluare nu poate să fie în afara materiei predate.

    Dacă efectele predării online vom vedea că ating toate segmentele sociale, pentru că evident, România are şi segmente extrem de vulnerabile, unde accesul la Internet este îngrădit, unde inclusiv accesul la televiziune este deficitar, vom vedea în funcţie de aceste evaluări cum vom proceda cu anul şcolar”, a spus Turcan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro