Tag: salariu minim

  • Cine nu poate să plătească un salariu mediu va ieşi din piaţă

    Această lege, care a trecut cu 231 de voturi pentru şi 199 împotrivă, va scoate din sărăcie 1,3 milioane de americani şi va creşte salariile pentru 17 milioane de angajaţi. Dar în acelaşi timp, conform studiilor prezentate, 1,3 milioane de persoane îşi vor pierde joburile.
    Peste tot în lume creşterea salariului minim este controversată şi criticată, susţinându-se că aceste creşteri sunt socialiste, comuniste şi nu au la bază creşteri de productivitate sau de business.
    Americanii sunt nevoiţi să opereze aceste creşteri salariale din cauza presiunii care vine din stradă: pe de o parte lumea vede cum marile companii americane sunt avantajate şi protejate tot timpul, beneficiază de ajutoare sociale, de reduceri de taxe şi impozite, în timp ce marea masă a americanilor se confruntă cu probleme zilnice.
    Bernie Sanders, unul dintre candidaţii democraţi care se luptă pentru a câştiga nominalizarea partidului pentru alegerile de la Casa Albă de anul viitor, a criticat extrem de dur politica ipocrită a lui Donald Trump, care îi protejează prietenii, miliardarii şi companiile mari, în detrimentul americanilor de rând.
    În timp ce băncile sunt salvate de la faliment cu banii americanilor din taxe şi impozite, dacă un american obişnuit nu îşi plăteşte ratele pentru creditul ipotecar este evacuat imediat din casă.
    Confruntate cu protestele surde ale americanilor de rând, companiile tac din gură în privinţa creşterii salariului minim federal, sperând să poată acoperi această factură prin reorganizări ale businessului, automatizări şi digitalizări ale proceselor şi, de ce nu, chiar prin renunţarea la o parte din angajaţi. În România, dublarea salariului minim de la 650 de lei net la 1.250 de lei net în ultimii şapte ani a fost acoperită de companii fără probleme.
    Chiar dacă unele companii din textile, acolo unde salariul minim este baza, şi-au redus activitatea sau chiar s-au închis, economia nu a resimţit foarte mult această creştere, ci dimpotrivă, s-au angajat mai mulţi oameni şi chiar poziţiile deschise au fost mai multe.
    Dan Pavăl, proprietarul retailerului de încălţăminte Benvenuti, spune că 2019 este un an al deschiderilor dar şi al închiderilor de magazine: costurile salariale au o pondere tot mai mare, astfel că magazine anterior profitabile devin neprofitabile.
    Andrei Luca, manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group, spune că se vor mai închide fabrici în România, principalul motiv fiind deficitul de personal.
    În fabrici munca este destul de monotonă, în timp ce noile generaţii caută exact opusul: dinamism şi provocări zilnice”, a menţionat el într-o discuţie cu ZF.
    Adică noua generaţie vrea să migreze spre joburi mai bine plătite şi unde condiţiile de muncă sunt mai bune.
    Acestea sunt realităţi cu care se va confrunta România în următoarele decenii: presiune tot mai mare pe creşterea salariilor, condiţii mai bune şi joburi urbane, unde uleiul şi vaselina să fie cât mai puţin prezente.
    Cine vrea să aibă un business, mai mare sau mai mic, trebuie să-şi facă bugetul pe salariul mediu net pe economie, adică 3.101 de lei.
    Dacă poate plăti acest nivel salarial net, atunci nu va avea probleme cu forţa de muncă.
    Bineînţeles că vor fi businessuri unde tinerii nu vor să se ducă indiferent de salariul plătit şi unde companiile se vor închide atunci când pensionarii vor ieşi la pensie”.
    România are nevoie să plătească salarii mai mari pentru a ţine vie forţa de muncă, pentru a determina-o să obţină mai multe cunoştinţe ca să facă faţă digitalizării şi automatizării.
    Carmen Dumitrache, directorul de HR al Telekom, spunea într-un interviu pentru ZF, comentând restructurarea a 700 de oameni, adică peste 10% din angajaţi: Este un proces dificil, dar avem nevoie de automatizări. Cum ar fi fost să avem centrale telefonice manuale în 2019? Şi ea dă ca exemplu o operaţiune din departamentul ei de HR: Şi noi avem roboţi şi jumătate din timpul de lucru dintr-o lună al unei colege care verifica acurateţea zilelor de concediu introduse în sistem pentru 6.000 de oameni este făcută acum bine mersi de un program.
    Presiunea creşterii salariilor va fi din ce în ce mai mare, iar companiile va trebui să găsească soluţii în primul rând pentru a rămâne în piaţă şi a fi competitivi. 

  • Sindicatele din Cartel ALFA îi cer premierului Viorica Dăncilă să înceapă discuţiile pe tema salariului minim din 2020

    Sindicaliştii din Cartel ALFA transmit, în urma unei întruniri la nivel intern, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă prin care îi cer discuţii pe subiecte „urgente”, precum stabilirea salariului minim garantat în plată pentru anul 2020 şi modificări legislative cu impact bugetare

    Membrii Comitetului Confederal al Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel ALFA”, reuniţi luni, au analizat deciziile şi declaraţiile oficialilor PSD după şedinţa CEx a partidului, implicit a angajamentelor guvernamentale referitoare la un nou acord cu partenerii sociali cu scopul obţinerii susţinerii pentru viitoarele alegeri, iar în urma întrunirii au transmis o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă.

    „Ţinând cont că:

    – PSD, împreună cu PNL, au semnat un acord, cu 5 confederaţii de angajatori şi confederaţiile sindicale reprezentative, în anul 2012 de modificare urgentă a Legii dialogului social, în condiţiile schimbării guvernamentale. Deşi aceasta s-a
    realizat, PSD fiind de atunci la guvernarea României, modificarea acestei legi, care destructurează piaţa muncii din România, nu a fost realizată;

    – În programul de guvernare este prevăzută schimbarea Legii dialogului social, nerealizată de către guvern până la acestă dată;

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara în care un meniu de la McDonald`s costă mai mult decât salariul minim

    Fenomenul hyperinflaţiei din Venezuela este atât de rău pentru nivelul de trai al oamenilor încât un meniu Happy Meal de la McDonald`s a ajuns să coste mai mult decât salariul minim din ţară în martie 2019, potrivit Business Insider.

    Potrivit unor fotografii văzute de publicaţia americană, un meniu costa 18.500 de bolivari în luna martie în Caracas, capitala Venezuelei.

    Această sumă depăşea la acel moment salariul minim din ţară, care a crescut de atunci de mai mult de două ori şi a ajuns la 40.000 bolivari – destul cât pentru două meniuri de la McDonald`s.

    Cetăţenii din Venezuela îşi trăiesc în continuare viaţa afectaţi în fiecare zi de sărăcie din cauza inflaţiei, încât abia găsesc mâncare şi medicamente, penele de curent sunt din ce în ce mai frecvente, iar protestele violente continuă. Trei milioane de oameni au fugit deja din ţară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Romania are cel mai ridicat cost fiscal din UE pentru un angajat cu salariu minim. Ce impozite plătesc angajaţii din statele membre

    KPMG România a lansat cea de-a 4-a ediţie a Ghidului privind detaşarea internaţională a lucrătorilor, un studiu privind cerinţele minime de salarizare şi nu numai în cazul detaşărilor internaţionale în statele membre ale Uniunii Europene (UE), ale Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţia. Scopul principal al acestui studiu este de a oferi angajatorilor o imagine de ansamblu asupra potenţialelor costuri şi obligaţii administrative asociate detaşărilor internaţionale. În acest sens, Ghidul include informaţii privind salariul minim, cota efectivă de impozitare şi procedurile specifice de înregistrare necesare în fiecare stat membru.
     
    “În mod surprinzător sau nu, ţările cu un nivel al salariului minim scăzut au costuri fiscale mai mari pentru angajaţi. În timp ce Irlanda, ţara cu cel mai înalt nivel al salariului minim net din UE/SEE/Elveţia, are o cotă efectivă de impozitare de 24,07% pentru angajat, România, ţara cu cel de-al doilea cel mai mic salariu minim net din UE/SEE/Elveţia, are o cotă efectivă de impozitare de 40,85%”, explică Mădălina Racoviţan, Partener Consultanţă Fiscală şi Head of People Services, KPMG în România.
     
    Ghidul compară, de asemenea, nivelul salariului minim aplicabil în statele membre UE/SEE/Elveţia. Racoviţan explică: “Din anul 2016, când KPMG a început această serie de studii, Olanda, Irlanda şi Luxemburg au fost ţările cu cel mai înalt nivel al salariului minim stabilit la nivel naţional, în timp ce România şi Bulgaria au ocupat constant ultimele locuri, cu cel mai mic nivel al salariului minim”.
     
    Potrivit ediţiei 2019 a Ghidului, din cele 21 de ţări incluse in studiu care au un salariu minim stabilit la nivel naţional, România se situează pe locul 19 cu un salariu minim de 439 euro, urmată doar de Letonia (430 euro) şi Bulgaria (286 euro). Începând cu acest an, România are un salariu minim diferit pentru industria construcţiilor (633 euro), semnificativ mai mare decât cel standard. În acest context, România se situează în sectorul construcţiilor pe locul 16 din cele 26 de ţări care au furnizat informaţii referitoare la salariul minim brut aplicabil în acest domeniu.
     
  • Când guvernul majorează salariul minim, este o măsură socialistă. Când o companie majorează salariul minim intern, este o măsură capitalistă

     Nu cred că ING a majorat salariul minim pentru că banca a avut acest profit, ci mai degrabă pentru a da vorbă în piaţă care este salariul de intrare, având în vedere că vrea să angajeze 200 de oameni în 2019, în plus faţă de cei 3.700 pe care îi are în prezent.

    Salariul minim pe economie este de 1.263 de lei net, deci ING plăteşte cu 75% mai mult.

    La începutul lui martie Kaufland, care este cel mai mare retailer din România, cu cel mai mare număr de angajaţi, 15.000, a anunţat că majorează salariul minim la 2.000 de lei net, adică 3.300 de lei brut.
     
    Retailerul Auchan majorase din decembrie salariul minim la 2.130 de lei net, de la 1.465 de lei net.În retail, fluctuaţia de personal este cuprinsă între 30% şi 40%.În acest moment, marile reţele de retail deţin 60% din piaţă, iar peste zece ani probabil că vor ajunge să controleze aproape 90% din piaţă, măturându-i pe retailerii independenţi şi magazinele alimentare mici. Este un trend care nu are cum să fie oprit.
     
  • Când guvernul majorează salariul minim, este o măsură socialistă. Când o companie majorează salariul minim intern, este o măsură capitalistă

    Până acum, nicio bancă nu a anunţat care este salariul minim oferit. Salariul mediu în sistemul bancar se apropie de 4.000 de lei net. ING a obţinut în 2018 un profit net de 685 de milioane de lei, aproape 150 de milioane de euro, în creştere cu 39% faţă de 2017. Nu cred că ING a majorat salariul minim pentru că banca a avut acest profit, ci mai degrabă pentru a da vorbă în piaţă care este salariul de intrare, având în vedere că vrea să angajeze 200 de oameni în 2019, în plus faţă de cei 3.700 pe care îi are în prezent.

    Salariul minim pe economie este de 1.263 de lei net, deci ING plăteşte cu 75% mai mult.
    La începutul lui martie Kaufland, care este cel mai mare retailer din România, cu cel mai mare număr de angajaţi, 15.000, a anunţat că majorează salariul minim la 2.000 de lei net, adică 3.300 de lei brut.

    Retailerul Auchan majorase din decembrie salariul minim la 2.130 de lei net, de la 1.465 de lei net.În retail, fluctuaţia de personal este cuprinsă între 30% şi 40%.În acest moment, marile reţele de retail deţin 60% din piaţă, iar peste zece ani probabil că vor ajunge să controleze aproape 90% din piaţă, măturându-i pe retailerii independenţi şi magazinele alimentare mici. Este un trend care nu are cum să fie oprit.
    În aceste condiţii, marile reţele vor avea nevoie de mai mulţi oameni.

    Mega Image tocmai a anunţat că vrea să angajeze peste 1.100 de oameni în 2019, pentru a ţine pasul cu expansiunea pe care o are în plan.
    Pentru a atrage aceşti oameni către retail, în condiţiile în care în economie există un deficit de forţă de muncă în toate companiile, retailerii trebuie să majoreze salariile minime şi să anunţe acest lucru pentru a atrage atenţia. S-au dus vremurile în care salariul era confidenţial.
    Salariul minim va deveni o armă strategică pentru retaileri în lupta cu ceilalţi competitori.

    În acest moment, pe medie, reţeaua Lidl plăteşte cel mai bine, cu 3.000 de lei net.
    Când guvernul anunţă creşterea salariului minim, decizia este văzută ca o măsură socialistă şi toţi economiştii protestează susţinând că economia României nu poate face faţă creşterilor salariale de două cifre, că nu există suficientă ofertă internă pentru a acoperi cererea şi de aceea rezultă acest deficit comercial – care a fost în 2018 de 15 miliarde de euro – nesustenabil.
    Când companiile private majorează salariul minim, este o măsură capitalistă, economiştii justificând acest lucru prin faptul că au de unde, au suficientă productivitate pentru a acoperi aceste creşteri.

    Toate ţările Europei se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, cu protestele tinerei generaţii, dar şi cu protestele angajaţilor, care văd că firmele la care lucrează raportează profituri tot mai mari (directorii executivi trebuie să-i mulţumească pe acţionari pentru că altfel sunt daţi afară), iar ei nu obţin nimic din acest lucru.

    Criza a dus la apariţia naţionalismului şi a unui curent care este împotriva marilor corporaţii şi a politicienilor. În Europa, politicienii şi cei de la guvernare au început să majoreze salariul minim pentru a mai linişti strada.Acum, este rândul companiilor să majoreze salariul minim intern pentru a-şi ţine angajaţii şi a atrage alţii noi.

    Companiile din România au nevoie de cel puţin 500.000 de oameni doar pentru proiectele actuale, iar pentru a atrage aceşti oameni, prima soluţie este majorarea salariului minim intern. Şi poate, mai mult, pentru a reduce fluctuaţia de personal şi plecările.

    Indiferent dacă România poate sau nu să susţină această creştere salarială de peste două cifre, companiile şi băncile care au planuri de extindere sunt nevoite să apeleze la măsuri capitaliste, de majorare a salariilor, pentru că altfel pierd business.
    Acum trei ani scriam că salariul minim net în România trebuie să fie de 2.000 de lei, atunci era 1.000 de lei.
    S-ar putea ca nici 2.000 de lei net să nu fie un nivel suficient pentru a ţine sau a atrage oameni.
    Creşterea salariului minim intern de către companii sau bănci este la început.

  • ING Bank ridică ştacheta şi majorează salariul minim brut din bancă de la sub 3.000 de lei la 3.750 de lei din aprilie 2019

    Un salariu brut de 3.750 de lei ar însemna un câştig net de aproape 2.200 de lei. În prezent salariul minim net în cadrul ING se situează în jurul valorii de 1.800 de lei.
     
    “Vrem să atragem cei mai buni oameni din piaţă, persoane care generează valoarea adaugată. Prin acestă majorare salarială dăm totoadată un semnal”, a spus Szczurek. ING Bank are circa 3.700 de angajati în România, iar circa 1.000 de oameni lucrează în zona de IT. Banca intenţionează să mai angajeze circa 200 de persoane în acest an.
     
    ING Bank a raportat profit net de 685 de milioane de lei pentru 2018, ceea ce înseamnă o creştere cu 39%, faţă de 2017.
     
  • Cutremur pe piaţa de retail: Kaufland majorează salariul minim al lucrătorilor comerciali la 2.000 de lei net, cu 54% peste minimul pe economie, de la 1 martie

    Noul venit minim porneşte de la suma de 3.300 lei brut, incluzând tichetele de masă şi sporurile salariale, şi va intra în vigoare începând cu luna martie a acestui an. Tot la 1 martie 2019 va intra în vigoare şi noul contract colectiv de muncă, cu o creştere de până la 20% pentru ajutoarele în bani prin care compania le este alături angajaţilor săi în diverse evenimente din vieţile personale. Complementar sprijinului financiar, pentru copiii nou-născuţi ai angajaţilor Kaufland, compania va oferi pachete cu produse de igienă necesare unui bebeluş, din gama Bevola, marca proprie Kaufland.

    Începând din primăvară, printre politicile companiei, va fi adoptat şi programul de recomandări, care îi recompensează cu suma de 1.000 lei brut, în anumite condiţii, pe angajaţii care recomandă în companie candidaţi potriviţi pentru posturile disponibile.

     

  • Harta salariilor minime din România: În Bucureşti şi în Braşov doar doi din zece angajaţi au salariul minim. În Vrancea şi în Suceava ponderea urcă spre 40%

    Peste 1,4 milioane de salariaţi din Ro­mâ­nia, adică 26% din totalul celor 5,5 mili­oa­ne de angajaţi, câştigau la finalul lunii ianuarie din acest an salariul minim pe economie, arată datele Inspecţiei Muncii.

    „Companiile din mediul industrial folosesc prepon­derent salariul minim ca salariu de bază, însă veniturile angajaţilor sunt mai mari, pentru că se mai oferă sporuri. Am observat că, întot­deauna unde există o inci­denţă mare de suplimen­tare, sala­riul de bază este identic sau apropiat de salariul minim pe eco­nomie. Prin urmare, deşi oa­menii au salariul minim pe economie, în realitate venitul lor net este cu 20- 30% mai mare decât salariul minim.
     
    Fie că sunt sporuri negociate la nivel de unitate sau sporuri prevăzute legal – cum sunt cele pentru munca de noapte, munca în weekend sau ore suplimentare -, veniturile angajaţilor din judeţele dezvoltate din punct de vedere economic sunt mai mari de acel 1.263 de lei net, cât este salariul minim în prezent“, a explicat Oana Tufăroiu, sales & operations director în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Humangest, care are aproximativ 500 de salariaţi.
     
  • Soluţia găsită de Guvern pentru criza masivă a forţei de muncă şi exodul populaţiei: importul de asiatici

    Proiectul de hotărâre de guvern care stabileşte contingentul de mun­citori din state non-UE care pot fi admişi pe piaţa muncii în 2019 prevede o cotă maximă de imigranţi de 20.000 de persoane anul acesta, în creştere cu 5.000 faţă de anul 2018 şi de aproape patru ori mai mare faţă de perioada 2015 – 2016. Angajatorii din HoReCa, din construcţii şi chiar din retail au adus în ultimii ani angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de ple­ca­rea în străinătate a muncitorilor români.

    Soluţia găsită de Guvern pentru criza masivă a forţei de muncă şi exodul populaţiei: importul de asiatici