Membrii Comisiei s-au reunit, luni după-amiază, în şedinţă pentru a decide prin vot în legătură cu proiectul Guvernului.
În urma votului, proiectul a primit raport de respingere.
Raportul conţine inclusiv amendamentele adoptate în timpul dezbaterilor.
Cele două abţineri aparţin lui Toni Greblă şi lui Corneliu Buicu, acesta din urmă înlocuindu-l în Comisie pe Florin Iordache.
Raportul Comisiei Roşia Montană: Posibile încălcări ale legislaţiei pe parcursul exploatării
Comisia specială Roşia Montană afirmă, în raportul la proiectul Guvernului, că este nevoie de un cadru legislativ cât mai larg, că recomandă desecretizarea licenţei şi a documentelor clasificate şi că atrage atenţia asupra unor posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare pe parcursul exploatării.
“Comisia atrage atenţia asupra unor posibile încălcări ale legislaţiei în vigoare pe parcursul derulării proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană. De aceea, Comisia va înainta prezentul raport autorităţilor competente cu scopul asigurării legalităţii integrale a proiectului Roşia Montană şi investigării, acolo unde este cazul, a faptelor presupus ilegale”, se arată în conzluziile raportului.
Comisia apreciază că afirmaţiile lui Ştefan Marincea, audiat în calitatea sa oficială de la acel moment, alături de declaraţiile angajaţilor IGR, care au făcut parte din echipa trimisă pentru cartografierea zonei sunt “extrem de grave şi trebuie investigate de către instituţiile judiciare”.
Comisia consideră, potrivit raportului, că Proiectul de lege nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele complexe privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România şi, în consecinţă, propune respingerea acestuia.
Având în vedere carenţele legislaţiei actuale, care nu ţine cont de specificul unor proiecte de anvergura proiectului minier în discuţie, Comisia recomandă completarea cadrului legislativ cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare.
Comisia consideră necesară stabilirea unor condiţii de parteneriat corect între acţionarul majoritar şi compania de stat românească, cu respectarea normelor comunitare obligatorii şi a principiilor dezvoltării durabile a zonelor în care va fi realizat proiectul.
Comisia apreciază modificările condiţiilor Acordului iniţial (licenţa) propuse de Guvernul României, considerând că acestea reprezintă o îmbunătăţire reală faţă de licenţa în vigoare şi pot aduce beneficii economice pentru statul român.
Comisia propune, prin raport, “o serie de acţiuni pentru stabilirea unui cadru legislativ coerent, care să sprijine poziţia de negociere a statului român şi în alte proiecte de asemenea anvergură”.
“Comisia apreciază că este necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevenţelor şi a participaţiei statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state.
Comisia consideră că este nevoie de un cadru legislativ cât mai larg care să fie supus dezbaterii parlamentare, referitor la proiectele miniere auro-argentifere, care să permită dezvoltarea industriei miniere în România şi atragerea de investitori. Comisia recomandă desecretizarea licenţei şi a documentelor clasificate aferente prezentului proiect minier (mai puţin a hărţilor şi a documentelor referitoare la zăcământ)”, se mai arată în raport.
Comisia solicită ministerelor de resort şi instituţiilor implicate în evaluarea proiectului de la Roşia Montană analizarea tuturor aspectelor semnalate în urma audierilor desfăşurate în cadrul Comisiei şi cuprinse în prezentul raport şi demararea procedurilor în consecinţă.
În calitate de director general al IGR, Ştefan Marincea a fost audiat, pe 8 octombrie, la Comisia specială pentru proiectul de la Roşia Montană din Parlament, el criticând proiectul de exploatare minieră, spunând că este “de nota cinci” şi că ar trebui modificat substanţial şi adaptat la practicile europene.
Marincea a fost întrebat de către preşedintele Comisiei Roşia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general.
“E un fals grosolan, e o situaţie penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat”, a precizat Marincea.
“Susţin cu argumente ştiinţifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize. (…) S-a vorbit de absenţa faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărţi ale companiei sunt burduşite de falii. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase”, a mai declarat Marincea la comisie.
Totodată, el a spus că proiectul “nu este în avantajul statului român”, presupunând costuri uriaşe după exploatare.
Ştefan Marincea a declarat, ulterior, că a fost informat “prin două ordine, cu semnături diferite” că a fost demis din funcţia de director general al Institutului Geologic al României.