BusinessMagazin

Tag: rompetrol

  • Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice, pus oficial sub urmărire penală în dosarul Rompetrol II

    Fostul ministru al Finanţelor Publice, Mihai Tănăsescu, a ajuns, vineri dimineaţa, la sediul DIICOT pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile în dosarul Rompetrol II, Tănăsescu fiind suspectat de complicitate la delapidare, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

    Mihai Tănăsescu a ajuns vineri dimineaţa la sediul DIICOT pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile în dosarul Rompetrol II, la intrare refuzând să facă vreo declaraţie.

    Tănăsescu este suspectat de complicitate la delapidare, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Patru miniştri, anchetaţi în privatizarea Petromidia. Cum explica Mihai Tănăsescu de ce nu a luat banii de la Patriciu

    Procurorii DIICOT au cerut Preşedintelui României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru fosţii ministri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, fiind suspectaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, în dosarul Rompetrol II.

    “În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”, anunţă DIICOT într-un comunicat de presă.

    Astfel, la data de 24 octombrie 2003, a fost adoptată ordonanţa de urgenţă, nefiind respectate prevederile legale, un exemplu fiind că nota de fundamentare a ordonanţei a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27 octombrie 2003, “conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ”.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • DIICOT cere aviz de începere a urmăririi penale pentru patru foşti miniştri,vizaţi în Rompetrol II

    Procurorii DIICOT au cerut Preşedintelui României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru fosţii ministri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, fiind suspectaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, în dosarul Rompetrol II.

    “În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”, anunţă DIICOT într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vin într-adevăr chinezii?

    Parcarea pentru „700 de maşini gratis“, după cum anunţa afişul roşu din faţa complexului comercial Dragonul Roşu, este plină în mijlocul săptămânii, chiar şi la ora prânzului, când majoritatea comercianţilor trăgeau oblonul peste standurile lor. Din maşinile ce se opresc în faţa complexului, ce le blochează deseori pe cele parcate deja, ies oameni încărcaţi cu pungi din plastic pline.

    În cadrul centrului comercial, cunoscut pentru multitudinea de produse, materiale, culori, dar şi culturi reunite pe un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, trebuie să străbaţi un întreg labirint pentru a ajunge la standurile comercianţilor chinezi. Acestea încep, în cadrul Dragonului Roşu 1, la numerele 1.000 şi sunt uşor de distins: din tavan, deasupra lor, atârnă lampioane roşii, sub care un domn la vreo 50 de ani citeşte, cu spatele drept, o carte cu un titlu ce constă într-un semn chinezesc, iar alţi doi tineri mănâncă cu beţişoare din cutii de carton. Majoritatea conaţionalilor lor prezenţi în complexul comercial sunt însă într-o agitaţie continuă în timp ce îşi aranjează marfa sau negociază cu clienţii.

    Motiv pentru care un chinez în vârstă de 42 de ani, care face afaceri în România de vreo 15 ani, îmi spune: „5 minute îţi dau“ – când îl întreb cum îi mai merg afacerile. În acelaşi timp, îl ajută pe clientul care venise să îi plătească nişte saci de plastic plini de marfă. Din discuţie am putut să aflu doar că a venit în România în căutarea unei vieţi mai bune, fiindcă aici „oamenii sunt buni“, „aerul frumos“, dar că „e greu din cauza legilor“ să faci afaceri aici acum. Tot el mi-a spus că lucrurile merg din ce în ce mai rău – deoarece „se schimbă regulile de la o zi la alta“ – şi că a observat cum comercianţi chinezi care sosesc acum aici aleg să plece după doar trei luni. Vinde costume de baie în sezonul de vară şi haine de blană iarna şi spune că „Tot ce am muncit, am băgat aici“, referindu-se la standul său, dar şi la faptul că şi-a construit o viaţă în România.

    30% din afacerile Dragonului Roşu sunt de origine chineză, potrivit informaţiilor trimise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, dar proprietarii nu fac ei înşişi comerţ, ci închiriază şi subînchiriază spaţiile. Cele 5.000 de magazine de aici sunt gestionate de 3.000 de operatori, iar afacerea de aici susţine la rândul ei mii de familii din România, dar şi din Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. Dragonul Roşu – societate ce ocupă 10 numere pe şoseaua Fundeni din Capitală – a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 61,7 milioane de lei, un profit net de 23,6 milioane de lei, la un număr mediu de opt salariaţi, ocupând locul patru într-un clasament în funcţie de cifra de afaceri a firmelor cu asociat / acţionar chinez de pe piaţa locală şi fiind, astfel, una dintre cele mai efervescente investiţii chineze în România.

    Într-un mod simbolic, modul în care decurg lucrurile la Dragonul Roşu sintetizează relaţia pe care o au în general investitorii chinezi cu România – chiar şi prin prisma controverselor legate de acest loc, legate mai ales de desele vizite ale ANAF aici – şi care ar putea fi exemplificate prin semnele de întrebare ridicate asupra finalizării tranzacţiei dintre China Energy Company Limited şi Rompetrol, la doar o săptămână de la anunţul unei achiziţii de peste jumătate de miliard de euro a chinezilor, din cauza anchetei DIICOT în ceea ce a devenit dosarul Rompetrol II.

    Dacă Dragonul Roşu a început, în 1990, cu China 100% sursă de mărfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi a scăzut la 30% în ultimii ani, iar cea a mărfurilor la 60-70% – raport relevant de asemenea pentru ilustrarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. Anul trecut, mărfuri de peste 2,9 miliarde de dolari au ajuns în România din China, din care mai bine de jumătate reprezintă aparatură şi echipamente electrice şi electronice, alături de textile şi articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile româneşti au fost de circa 530 de milioane de dolari anul trecut şi reprezintă mai ales lemn şi componente de echipamente electrice şi electronice. Relaţiile comerciale dintre România şi China, de 3,4 miliarde de dolari, reprezentă circa 2,9% dintr-o valoare totală a schimburilor comerciale dintre România şi restul lumii, în timp ce deficitul adus de relaţia cu China a ajuns la 28,75% din totalul deficitului României în relaţie cu alte ţări.

    În acelaşi timp, China înseamnă doar 0,8% din totalul investiţiilor străine pe piaţa locală. „Unul dintre obiectivele României pe această relaţie trebuie să fie acela de reducere a deficitului comercial uriaş, prin creşterea exporturilor. Totuşi, trebuie subliniat că, în realitate, volumul exportului românesc pe China este de aproape 1 miliard de dolari, aproape dublu faţă de oficial“, spun reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, referindu-se la direcţiile în care ar trebui dezvoltate relaţiile comerciale dintre România şi China. Ei spun că diferenţa provine din modul diferit de cuantificare din statistica României faţă de cea a Chinei. Astfel, dacă o fabrică de mobilă, cum ar fi cea din Târgu Lăpuş, livrează canapele la IKEA, la noi figurează ca export Suedia, lanţul IKEA ducând marfa în toate magazinele sale din lume, inclusiv China. La fel este şi cazul confecţiilor executate în lohn pentru case de modă din Italia, care sunt apoi livrate în toată lumea. „De aceea, în statistica din China, România figurează cu câteva zeci de mii de perechi de pantaloni livrate la export, iar în statistica noastră nu“, observă Sorin Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

  • Drumul Mătăsii începe cu Rompetrol

    „CEFC va plăti 680 de milioane de dolari pentru achiziţia a 51% din acţiunile KMGI şi reprezentanţii companiei din China spun că minimum 3 miliarde de dolari vor fi investite în următorii cinci ani“, a fost informaţia principală din comunicatul de presă transmis în cursul săptămânii trecute de KazMunayGas şi China Energy Company Limited, ce avea să confirme zvonurile legate de achiziţia chinezilor, ce au început să fie vehiculate în presa internaţională încă de la finalul lui 2015. Companiile anunţau faptul că vor face investiţii strategice în sectorul energetic prin intermediul KMGI (acţionarul principal al Rompetrol) şi vor pune bazele unui fond de investiţii şi dezvoltare în energie, vor achiziţiona mai multe benzinării la nivel global, iar în următorii cinci ani cel puţin 3 miliarde de dolari vor fi investite în proiecte în linie cu ţintele strategice ale companiei.

    Anunţul vine în contextul în care, la finalul anului trecut, cele două companii au semnat un memorandum de înţelegere, parte din acorduri comerciale mai ample semnate de liderii politici din Kazahstan şi China în energie şi telecomunicaţii în valoare de peste patru miliarde de dolari. Sub denumirea Silk Way (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naţionale din Kazahstan şi al companiei din China – CEFC – in cadrul KMGI se va dezvolta având ca bază KMGI şi subsidiarele sale, iar, potrivit înţelegerii, compania din China îşi asumă o serie de obligaţii, precum realizarea de investiţii pentru dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi în ţările aflate pe traseul Drumului Mătăsii, o iniţiativă care presupune dezvoltarea unui lanţ valoric integrat din China până în centrul şi vestul Europei. Proiectele ce urmează a fi dezvoltate se vor baza pe activele şi operaţiunile coordonate în Europa de KMG International (KMGI), fostul Rompetrol Group.

    Profesorul universitar doctor Mircea Coşea este de părere că, în acest context, Rompetrol devine un cap de pod pentru mult vehiculatul Drum al Mătăsii, în contextul unor politici europene ce se opun unor schimburi comerciale cu chinezii. „Politica chineză după anul 2007 a trecut la pătrunderea în Europa pe căi ocolite. Relaţiile economice dintre România şi China nu au trecut până acum peste stadiul de declaraţii, au fost foarte multe intenţii de legături, dar ele nu s-au concretizat decât parţial şi foarte târziu – Cernavodă, căile ferate, toate investiţiile chineze în România au fost făcute de România cu o foarte mare teamă fiindcă ţara noastră este una dintre ţările cele mai temătoare referitoare la politicile Uniunii Europene – Ungaria şi celelalte ţări baltice au mult mai multe investiţii chineze“, explică profesorul referindu‑se la numeroasele discuţii legate de potenţiala intrare a chinezilor pe piaţa locală, mai ales în perioada guvernării Ponta.

    Mircea Coşea observă cum în România există o politică chinezească încă de acum 25 de ani – axată pe echilibrarea balanţei energetice. „China este o ţară cu resurse energetice puţine şi mai ales bazate pe cărbune. A făcut progrese din acest punct de vedere cu Rusia – prin conductele ruseşti ce aprovizinează China, cu rezultate mediocre însă, iar acum intrarea ei în Europa se realizează ocolit prin intermediari.“ Exemplul României este unul foarte clar în acest sens, potrivit profesorului. El observă că acum trebuie să apreciem cu destul de multă modestie intrarea Chinei cu 51% în compania kazahă, aceasta nefiind o chestiune foarte importantă din punct de vedere economic şi, din punct de vedere al relaţiilor cu România nu reprezintă un mare pas înainte. „Este totuşi un început care ar putea să ne atragă atenţia – următorul pas după părerea mea ar fi Cernavodă – China ar pune astfel un picior important în industria petrochimică şi energetică a Europei – în condiţiile în care Europa este sub teroarea presiunilor Rusiei.“

    Analistul subliniază importanţa afluxului de capital din China, în condiţiile războiului energetic dintre Rusia şi Europa, ce arată că strategia chineză este globală. „Este vorba despre o luptă globală, un război energetic care după părerea mea se va declanşa prin anul 2025 – pentru că mai există un lucru pe care ar trebui să îl luăm în calcul  – anume că Rusia lucrează foarte intens pentru fixarea preţului petrolului pe piaţa rusească“. Mircea Coşea nu vede deocamdată o implicare sau alte consecinţe în legătură cu economia României, însă observă că realist vorbind, capitalul din China este binevenit. „Banii care vin din afară sunt interesanţi, indiferent de canalul pe care vin, deocamdată suntem într-un moment extrem de dificil al economiei, nu am reuşit să atragem fonduri europene, nu am reuşit să facem investiţii, nu putem face investiţii din propriul buget şi avem neapărat nevoie de aceşti bani.“

    Profesorul Micea Coşea consideră că „dacă lucrurile vor merge bine probabil vom asista şi la alte investiţii indirecte – însă chinezii vor întâmpina întotdeauna o barieră din partea Uniunii Europene, pentru că, dacă pentru alte ţări aceste investiţii au mers mult mai uşor, investiţiile chineze în Polonia, în Ungaria, în ţările baltice sunt mult mai importante, dar noi mereu ne cramponăm de ce ni s-a spus de la Bruxelles cu un catolicism mai mare decât al Papei“. Profesorul exemplifică poziţionarea UE referitoare la investiţiile chineze în cadrul comunităţii europene prin valul de reacţii stârnit la vizita premierului Ponta în China, reacţii ce sugerau că astfel de colaborări comerciale încalcă anumite reguli. Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, vede mai ales avantaje în această tranzacţie. „Din punct de vedere avantaje, vorbim despre un jucător financiar foarte mare, mult peste potenţialul financiar al lui KMG şi vorbim iarăşi despre o companie care din punct de vedere strategic provine dintr-o ţară foarte mare – care de-a lungul istoriei nu a fost o ţară ostilă României, ci dimpotrivă.“ Totuşi, el consideră că statul român ar putea fi un negociator mai bun în discuţiile referitoare la aceste tranzacţii. „Regret faptul că statul român a ales să fie un spectator mai mult decât un jucător în aceste discuţii“, explică Nicolescu.

  • Dosarul “Rompetrol II”, sechestru de trei miliarde de lei la rafinăria Petromidia

    Procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul “Rompetrol II”, punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, potrivit Mediafax.

    Procurorii DIICOT au pus, luni dimineaţa, sechestre în valoare de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice. Dosarul este disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că KazMunaiGaz International, OilField Business Solutions şi SC Rompetrol Rafinare sunt introduse ca părţi responsabile civilmente în acest nou dosar, reprezentanţii societăţilor fiind citaţi la sediul DIICOT pentru audieri marţi, 10 aprilie.

    În primul dosar “Rompetrol”, au fost trimise în judecată 13 persoane, printre acestea fiind omul de afaceri Dinu Patriciu, fostul ministru Sorin Pantiş şi Sorin Roşca Stănescu.

    În anul 2014, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv în dosarul Rompetrol, pe senatorul Sorin Roşca Stănescu la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la doi ani şi opt luni de închisoare, tot cu executare. În cazul lui Dinu Patriciu, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia în luna august a anului 2014. După proces, Ministerul Finanţelor a cerut, în instanţă, recuperarea prejudiciuluii de la urmaşii lui Dinu Patriciu, cererea ministerului fiind judecată în prezent.

    Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului iar Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM, a primit tot o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului. Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor, a fost condamnat la doi ani de închisaore cu suspendare pentru favorizarea infractorului.

    Prin aceeaşi decizie, Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, a fost condamnat definitiv la şase ani de detenţie. În cazul lui Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional, potrivit Mediafax.

    Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pe când Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, a fost condamnat la doi ani şi patru luni de închisoare.

    Victor Eros, fost membru CNVM, a primit doi ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului, iar Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnată la trei ani de închisoare, tot cu suspendare, pentru aderarea la un grup infracţional organizat.

    Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului. Prin decizia instanţei, Alexandru Bucşă şi Petrică Grama, în solidar cu Rompetrol, au fost obligaţi să plătească aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finanţelor.

  • Rompetrol a fost cumpărată de chinezii de la China Energy Company

    Chinezii de la CEFC au cumpărat participaţia majoritară din KMG International, potrivit unui anunţ al companiei.

    Compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGas (CN KMG) şi China Energy Company Limited (CEFC) au semnat bătut astazi palma şi au încheiat un parteneriat în cadrul KMG International NV (“KMGI”), în care CEFC va deţine o participaţie de 51%, respectiv 49% pentru CN KMG, potrivit unui anunţ al companiei.
    Conform înţelegerii dintre KMG – CEFC, compania din China îşi asumă în cadrul KMGI o serie de obligaţii, prin care aceasta va efectua investiţii în dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi ţările adiacente.

    Sub denumirea « Silk Way» (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naţionale din Kazahstan – KMG şi al companiei din China – CEFC in cadrul KMGI se va dezvolta având ca baza KMGI si subsidiarele sale. O echipă mixtă de lucru formată din experţi din Kazahstan, China si România a realizat un volum important de activităţi pregătitoare – semnarea în 14 decembrie 2015 a Memorandumului de Înţelegere în prezenta prim miniştrilor din Kazahstan şi China, dar şi validarea pe 29 ianuarie 2016 de către părţile semnatare a Condiţiilor principale ale tranzacţiei (Term Sheet).

    “Sunt convins că în parteneriat cu un investitor puternic, compania va reuşi să avanseze considerabil, utilizând KMGI si subsidiarele sale drept platforma comună pentru dezvoltarea business-ului”, declară Sauat Mynbayev, preşedintele CN KMG.

    Tranzacţia va fi supusă unor măsuri prealabile, care presupun inclusiv aprobarea finală din partea autorităţilor competente europene şi chineze, dar şi alte instituţii abilitate. Data estimată pentru finalizarea acesteia este octombrie 2016.

    La finalul anului trecut, a apărut informaţia potrivit căreia compania chineză CEFC China Energy Company Limited ar fi ajuns la un acord cu kazahii de la KazMunayGas pentru preluarea unui pachet de 51% din KMG International BV, firmă înregistrată în Olanda sub care funcţionează acum fostul Rompetrol Group. KMG Inter­national este o entitate controlată în proporţie de 100% de KazMunayGas, compania de petrol şi gaze a statului kazah, prin care sunt deţinute rafinăria Petromidia, benzinăriile din România, dar şi cele pe care grupul le are în regiune. O eventuală tranzacţie ar veni în contextul în care pentru prima dată în ultimii 11 ani de zile Rompetrol Rafi­nare, compania care administrează rafi­năria Petromidia, a intrat pe profit. Paradoxal, tocmai prăbuşirea barilului de petrol, care forţează mâna kazahilor să renunţe la active, a adus câştigurile în conturile unităţii din Năvodari. Astfel, potrivit rezultatelor individuale, Rom­petrol Rafinare a terminat anul trecut cu un profit net de 84,2 mil. lei (circa 19 mil. euro) faţă de minusul de peste un miliard de lei din 2014, chiar şi după o scădere de peste 27% a cifrei de afaceri până la 9,8 miliarde de lei.

    Situaţiile financiare individuale ale Rompetrol Rafinare arată că firma a avut un control mai bun al cheltuielilor faţă de 2014, principalul factor fiind scăderea puternică a costurilor de apro­vizionare în contextul în care barilul de petrol a pierdut jumătate din valoare. Ion Sturza, fostul director general ad­junct al grupului Rompetrol din era Patriciu, spunea la finalul anului trecut că o eventuală înţelegere între cele două părţi ar fi o combinaţie reuşită în con­textul în care kazahii au resursa şi expe­rienţa pe partea operaţională, în timp ce chinezii vin cu lichidităţile necesare.

     

  • Cele mai puternice femei din business: Mihaela Ungar, Chief Officer of the CEO Block / KMG International Group

    Din poziţia de ChiefOfficer of the CEO Block al KMG International, Mihaela Ungar coordonează departamentele de marketing, relaţii publice, comunicare internă, resurse umane, cancelarie, CSR şi corporateaffairs, care au cel mai mare impact pentru reprezentarea grupului în cele 12 ţări în care îşi desfăşoară activităţile.

    Mihaela Ungar s-a alăturat Grupului KMG International în iunie 2013, în calitate de Director de Marketing şi Comunicare, iar în ianuarie 2014 a avansat la poziţia de Director de Marketing şi Retail, preluând coordonarea mai multor companii din retail: Rompetrol Downstream, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Georgia şi Rompetrol Moldova. Din această poziţie, a supervizat implementarea direcţiilor strategice stabilite la nivelul grupului, consolidarea şi creşterea activităţilor de distribuţie a carburanţilor pe aceste pieţe, dar şi dezvoltarea şi implementarea, cu doi ani în urmă, a programului de rebranding şi de redefinire a reţelei Rompetrol.

    Din iunie 2015, Mihaela Ungar a fost promovată ChiefOfficer of the CEO Block, fiind responsabilă de implementarea strategiei de resurse uman la nivelul Grupului, precum şi de alinierea acesteia în acord cu strategia de business pentru creşterea eficienţei şi a motivaţiei capitalului uman. De asemenea, Mihaela Ungar defineşte strategia şi viziunea de marketing pe termen scurt şi lung a Grupului şi a portofoliului de brand-uri atât în România, cât şi în regiunea Mării Negre.

    Dezvoltarea unor campanii integrate de marketing şi rebrandingul staţiilor au asigurat în 2015 o creştere a consumului mediu lunar de carburanţi cu 14%, creşterea cu 7% a notorietăţii brandului Efix, dublarea popularităţii serviciului Fill&Go în rândul clienţilor, dar şi o majorare a notorietăţii spontane privind recunoaşterea mărcii Rompetrol ca brand de succes (+15%).

    Mihaela Ungar are o experienţă  de peste 20 de ani în domeniul marketingului, ocupând diverse funcţii de leadership în marketing în România, dar şi la nivel internaţional, în ţări precum SUA, Filipine, Guatemala, Elveţia şi Rusia. Experienţa acumulată a aşezat-o în prima linie de lideri care a construitcomunitatea de media şi publicitate din România, Mihaela Ungar contribuind activ la dezvoltarea Consiliului Român pentru Publicitate (RAC), ce are drept scop dezvoltarea unui mediu de afaceri decent şi onest pe plan intern şi încurajarea autoreglementării pieţei de publicitate. Mihaela Ungar a condus RAC timp de şase ani şi este membru al Consiliului Director al IAA (International Adverting Association).

    Business Magazin a lansat cea de-a cincea ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri românesc. Catalogul cuprinde 200 de nume reprezentative din poziţii cheie de conducere precum CEO, directori economici, antreprenori sau country manageri. Catalogul se poate achiziţiona aici sau vă rugăm contactaţi Departamentul vânzări la marcela.tuila@m.ro.

  • Un tânăr din Piteşti povesteşte cum Rompetrol l-a făcut milionar fără să lucreze nicio zi ca angajat

    Un contract semnat cu Rompetrol, care a construit pe terenul tânărului o benzinărie, în urmă cu 12 ani, a alimentat conturile antreprenorului Alin Mutu, care la acea vreme avea doar 25 de ani. Acum se ocupă cu dezvoltarea centrelor comerciale mici, povesteşte el. 

    Pe vremea când era student, a cumpărat un teren lângă gara din Piteşti: ”I-am convins pe părinţii mei să facă un credit pe care l-au girat cu locuinţa, dar fără să vadă terenul”, spune acum. După ce l-a cumpărat, tatăl său a apreciat că pe terenul respectiv ”nu stă nici ceapa”, dar tânărul Alin Mutu simţea că are potenţial. De aceea, student fiind, şi-a ales ca teme pentru proiectele pe care le avea de făcut ”subiecte care să-mi servească interesele”. O temă a fost legată de benzinării, motiv pentru care a sunat la marile reţele încercând să intre în legătură cu responsabilii de dezvoltare, argumentând că lucrează la un proiect. ”De la Lukoil m-au dat afară, dar la Rompetrol am reuşit”.

    A ajuns să-l cunoască pe Şerban Patriciu, fratele lui Dinu Patriciu, iar Rompetrol a semnat în 2002 un contract de un milion de euro cu Alin Mutu, prin care închiriază terenul de lângă gara piteşteană reţelei de benzinării. Pentru acest spaţiu de vânzare Rompetrol a investit 1,5 milioane de euro, iar tânărul s-a simţit milionar când a semnat contractul, chiar dacă banii nu i-au intrat în cont toţi de-odată, ci în fiecare an câte o tranşă.

    Avea atunci 25 de ani, a închis imediat creditul girat cu locuinţa părinţilor săi, iar contractul pe care îl avea cu compania care este acum al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală i-a dat posibilitatea să se finanţeze, având bonitate în faţa bancherilor. ”Aşa s-au legat toate celelante proiecte”, spune piteşteanul care are în proprietate mai multe spaţii comerciale şi câteva terenuri, dintre care unul cu suprafaţa de 40.000 mp lângă Carrefour, şi altele mai mici – de 10.000 mp şi respectiv 5.000 mp – în oraş.

    A investit 700.000 de euro, din care 80% fonduri proprii, pentru construcţia unui centru comercial de 3.000 mp care ar urma să fie inaugurat în septembrie. Complexul va găzdui un supermarket Praxis şi alte şase magazine de dimensiuni mici, în care mici producători locali îşi vor putea vinde produsele, fie carne, brânzeturi sau peşte. Piteşteanul mai are în proprietate o clădire cu şase nivele, construită în 2007 cu o investiţie de 500.000 de euro, din care jumătate au fost bani proprii iar diferenţa a fost luată pe credit de la bancă.

    Demersurile sale ca antreprenor au început când avea numai 20 de ani şi a pornit prima afacere, un magazin în care vindea articole de papetărie, în complexul comercial John din Piteşti. ”Când m-am dus prima dată să vorbesc cu proprietarul, mi-a spus să mă întorc cu tata. Am reuşit însă să-l conving, în cadrul aceleiaşi discuţii, să-mi dea spaţiul fără să plătesc chirie în primele două luni”. Luni importante pentru vânzările de papetărie, pentru că precedau începutul anului şcolar şi putea astfel, cu un risc minim, să se dumirească dacă afacerea avea să meargă. |mprumutase 10 milioane de lei, care în 1997 erau cam echivalentul a 1.000 de dolari de la bunicul său, de la care moşteneşte simţul comercial.

    Primul spaţiu de vânzare al antreprenorului avea 10 mp, şi ca să nu pară pară gol, l-a împărţit în două şi spunea că ”în spate” este depozitul, dar în realitate erau doar cutii goale, pentru că nu avusese suficienţi bani pentru a cumpăra marfă. Ştia cam tot ce era de ştiut despre papetărie, povesteşte Alin Mutu, pentru că îşi petrecuse mare parte a copilăriei în magazinul piteştean Trivale, unde mama sa era gestionar al unui magazin de profil. A ajuns în câţiva ani să aibă o reţea de opt spaţii specializate în papetărie în oraşul argeşean, iar tânărul spune că mereu a încercat să se diferenţieze, să facă altfel decât concurenţa.

  • Rezultatele rebranding-ului la Rompetrol

    Timp de un an, specialiştii de la Rompetrol au căutat să contureze, în laboratorul în mărime naturală de la Mogoşoaia, benzinăria perfectă. S-au uitat la ce vor clienţii lor, la cum ar arăta spaţiul în care aceştia s-ar simţi cel mai bine şi în care, mai ales, ar reveni, dar s-au uitat şi la atributele care lipseau la celelalte benzinării din piaţă.

    În 2013, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, a fost lansată prima staţie redesenată după noul concept, Rompetrol Otopeni. Noul concept a îmbinat nevoile şi aşteptările clienţilor cu cele mai bune soluţii tehnice. În 2014 şi 2015, grupul a continuat programul de modernizare şi de trecere la noul concept în România, dar şi extinderea acestuia către ţările din regiune unde deţine benzinării Rompetrol – Moldova, Bulgaria şi Georgia. La finele lui 2015, 121 de staţii proprii şi 39 de staţii partener din România trecuseră la noul concept. În paralel, grupul a continuat şi programul de transfer al benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea reţelei de distribuţie carburanţi.

    Compania deţine 137 de staţii proprii, dintre care 93 au restaurant Hei. Segmentul de distribuţie carburanţi al grupului în România este format din peste 700 de puncte de distribuţie carburanţi (staţii proprii, Partener Rompetrol, Rompetrol Expres, baze interne de 9 şi 20 metri cubi), 6 depozite, 210 de staţii distribuţie GPL auto, peste 8.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere la Constanţa, Arad şi Bacău.

    Cătălin Dumitru, vicepreşedinte al KMG International, spune că vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România s-a ridicat în perioada 2012 – 2015 la peste
    2,5 milioane tone, din care circa 24% în 2015. În aceeaşi perioadă, vânzările totale de carburanţi ale grupului în România (benzină, motorină, GPL) s-au ridicat la circa 7,4 milioane tone.

    ”Investiţiilor derulate în rebrandingul reţelei li s-au adăugat anul trecut un proces de optimizare a canalelor de distribuţie a carburanţilor, dar şi reducerea costurilor operaţionale şi implementarea unor politici comerciale flexibile: mai exact, transferul benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea şi modernizarea reţelei de staţii de distribuţie carburanţi”, spune Cătălin Dumitru, care precizează că procesul de optimizare este la rândul lui adaptat în funcţie de piaţă: astfel, dacă în România compania funcţionează pe principiul CODO (Company Owned, Dealer Operated), adică staţiile companiei operate de dealeri, în Republica Moldova sistemul de business este unic în Europa, şi anume DOCO (Dealer Owned, Company Operated) – cel interesat investeşte şi construieşte staţia, pe care o transferă ulterior în administrarea companiei.

    La nivel regional, grupul a consemnat un volum record privind vânzările de carburanţi prin statiile Rompetrol din România, Moldova, Bulgaria şi Georgia, până la un nivel de
    2,64 milioane tone. Chiar dacă pieţele sunt diferite, staţiile Rompetrol vor fi peste tot la fel, spun oficialii companiei. La nivel european, KMG International deţine peste 1.000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări (România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia), care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff. 

    Planurile companiei pentru 2016 prevăd deschiderea a 15 noi staţii şi finalizarea programului de rebranding in Romania şi continuarea acestuia in ţările vecine, spun oficialii companiei care vrea să îşi consolideze poziţiile în cele 12 pieţe în care activează, dar şi în regiunea Mării Negre, a cărei populaţie depăşeşte 160 de milioane de locuitori, iar piaţa de profil este estimată la peste 50 milioane tone carburanţi. Deocamdată, principala piaţă de desfacere a carburanţilor rămâne România, unde Rompetrol deţine majoritatea operaţiunilor şi activelor de rafinare şi distribuţie. În ultimii opt ani, compania kazahă care deţine în întregime fostul Grup Rompetrol a investit peste
    1,6 miliarde de dolari pentru dezvoltare, cea mai mare parte din această sumă mergând în retehnologizarea şi creşterea capacităţii rafinăriei Petromidia.

    Petromidia, care asigură peste 40% din capacitatea de rafinare a României, a prelucrat anul trecut 4,95 milioane tone materie primă, nivel similar recordului atins în 2014 (5,05 milioane tone). Anul trecut, 15.000 tone de materii prime au fost procesate pe zi, aceasta fiind cea mai mare cantitate procesată de la punerea în funcţiune a rafinăriei în 1979. Finalizarea programului de investiţii de la rafinăria Petromidia a alimentat în 2012 nevoia de a creşte prezenţa şi calitatea acesteia, aşadar a dus la construcţia de noi staţii, la îmbunătăţirea sistemelor şi a echipamentelor din staţiile existente, dar şi la implementarea unui sistem de monitorizare a trasabilităţii carburanţilor de la rafinărie până în rezervorul clientului. Parte a acestui program de optimizare a vânzărilor pentru a utiliza cât mai eficient noua capacitate crescută de la Petromidia a fost şi programul de rebranding al staţiilor, care a presupus instalarea unor pompe de ultimă generaţie, cu sisteme multimedia şi cu sistem de iluminat LED pentru un consum redus de energie.

    Măsurătorile făcute de KMG International arată că benzinăria perfectă nu este chiar un obiectiv utopic: schimbările din staţii au fost apreciate pozitiv în 2015 de clienţii Rompetrol, compania înregistrând un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), dar şi creşterea notorietăţii brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea mărcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului Fill & Go în rândul clienţilor.


    CONTEXT

    Grupul Rompetrol, în prezent KMG International, a dezvoltat din 2000 şi până în prezent o reţea de peste 700 de puncte de alimentare carburanţi şi s-a axat în general pe dezvoltarea de produse performante (carburanţi, investiţii în rafinărie) şi servicii inovative (cum at fi serviciul de plată la pompă).

    DECIZIE

    În 2012, KMG international a decis redefinirea imaginii staţiilor Rompetrol şi a derulat un amplu proces de rebranding al acestora, care a fost lansat în 2013 odată cu noua staţie din Otopeni. Până la finele anului trecut, sub umbrela noului concept se regăseau în România un număr de 118 staţii (exterior) şi 71 de staţii (interior). Grupul şi-a propus pentru acest an finalizarea programului de rebranding in Romania si continuarea acestuia in Bulgaria, Moldova, dar  dezvoltarea retelei de distribuţie prin construcţia de noi staţii.


    REZULTATE

    În 2015, clienţii Rompetrol au apreciat noua imagine a staţiilor, lucru care s-a tradus într-un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), notorietatea brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea marcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului
    Fill & Go în rândul clienţilor. Vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova şi Georgia au atins în 2015 un nivel record de 2,64 milioane tone.