Tag: rezerve

  • Cui îi este frică de taxa pe avere?

    Bernie Sanders, fost candidat la preşedinţia SUA, se autodescrie ca socialist democrat. Printre măsurile extreme propuse de el se numără taxarea celor mai bogaţi americani. Elizabeth Warren, de asemenea fostă candidată la preşedinţia SUA, a propus şi ea impozitarea capitalului miliardarilor, dar îmbrăţişează fără rezerve şi piaţa liberă. Jamie Dimon, executivul puternicei bănci americane JPMorgan Chase, a descris-o pe Warren ca fiind un politician care-i „denigrează pe oamenii de succes”.

    Şi Sanders, şi Warren au renunţat în cele din urmă la candidatură în această primăvară, având rezultate prea slabe. Dar între timp s-a stârnit furtuna economică produsă de pandemia de COVID-19, s-a instalat o recesiune soră cu marea depresiune economică, milioane de americani au rămas în doar câteva săptămâni fără loc de muncă, acutizând o inegalitate a distribuirii avuţiei ţării care schimbase deja radical peisajul politic al Americii. Au venit apoi cele mai mari proteste sociale din ultimii 50 de ani, care s-au răspândit rapid în alte ţări, inclusiv din Europa.

    Odată cu aceste probleme au revenit în forţă dezbaterile privind introducerea taxei pe averile celor mai bogaţi. Ar fi o soluţie pentru diminuarea inegalităţilor. Dar şi pentru susţinerea guvernului în faţa cheltuielilor uriaşe pe care le implică lupta contra şocurilor economice cauzate de pandemie. La fel de în forţă a revenit şi opoziţia. Pe Dimon îl cunoaşte toată lumea. Dar despre el cu greu se poate spune că este un „om de succes”. „În principiu, există doar cinci modalităţi de a acumula un miliard de dolari şi niciuna dintre ele nu are de-a face cu succesul pe o piaţă cu adevărat liberă”, după cum scrie în The Guardian Robert Reich, economist, profesor şi comentator american.

    Prima modalitate este exploatarea unui monopol, spune el. Jamie Dimon are o avere de1,6 miliarde de dolari. Strânsă nu pentru că a reuşit sub capitalismul pieţei libere. În 2008, guvernul american a salvat JPMorgan şi alte patru bănci mari de pe Wall Street, considerându-le „prea mari pentru a putea fi lăsate să se prăbuşească”. Această salvare este în realitate o poliţă de asigurare ascunsă, încă în vigoare, cu o valoare pentru marile bănci estimată la 83 miliarde de dolari pe an. Dacă JP Morgan nu ar fi atât de mare şi, prin urmare, i s-ar permite să falimenteze, averea lui Dimon ar valora cu mult sub
    1,6 miliarde de dolari.

    Există însă prin opoziţia faţă de taxa pe avere şi nume care nu se învârt neapărat prin lumea miliardarilor. Emma Agyemang de la Financial Times, care a remarcat că puţine soluţii de înmulţire a veniturilor bugetare stârnesc mai multă agitaţie ca taxa pe avere, a încercat să-i scoată pe aceşti oameni la lumină. Când FT a organizat o sesiune de întrebări şi răspunsuri pentru cititori în privinţa taxei, aşteptările erau să apară sentimente puternice. N-a fost aşa, dar reacţia a fost totuşi surprinzătoare: au existat peste 300 de comentarii la întrebarea „Cum ar funcţiona o taxă pe avere?”. Acesta este cel mai mare număr de răspunsuri primit în oricare dintre sesiunile live interactive de întrebări şi răspunsuri organizate până atunci de FT. Munca a fost solicitantă pentru specialistul jurnalului, dar acesta a aflat multe din discuţii. În primul rând, majoritatea cititorilor FT nu sunt în favoarea impozitului pe avere.

    Acest lucru este în contrast cu un sondaj recent realizat de YouGov, care a pus întrebări la 1.682 de adulţi din Marea Britanie şi a constatat că 61% dintre ei ar aproba o taxă pe avere pentru cei cu active mai mari de 750.000 lire sterline. Într-un sens, acest lucru nu este surprinzător, spune Agyemang. Majoritatea cititorilor FT sunt semnificativ mai bogaţi decât adultul mediu din Marea Britanie. Sau, după cum a spus un cititor cu sarcasm: 

    „Majoritatea persoanelor care au spus că susţin un impozit pe avere nu ar fi cei care ar plăti din banii lor. Sunt întotdeauna mai uşor de folosit banii altor oameni.“
    Să însemne acest lucru că sentimentul puternic antiimpozit exprimat în comentarii se reduce la interesul de a evita plata şi mai multor impozite? Categoric. Cu toate acestea, chiar şi atunci când această motivaţie a fost exprimată, ea a fost adesea însoţită de alte opinii. „Impozitul pe venit, NIC –„contribuţii de asigurări naţionale”, TVA, taxa pe combustibil, acciza pe bere, taxa de timbru, impozitul pe câştiguri de capital, lista poate continua. Toate aceste impozite există şi sunt plătite; de ce sunteţi atât de dornici să daţi şi mai mult din banii dumneavoastră Marii Britanii pentru salariile a 200.000 de funcţionari publici pentru gestionarea unor lanţuri de aprovizionare care nici măcar nu pot duce echipamentele medicale de protecţie dintr-un depozit la un spital?”, a întrebat un cititor. Câţiva comentatori au spus că ei cred că atât oamenii, cât şi guvernele au „responsabilitatea de a economisi pentru zile negre” şi că o taxă pe avere ar „pedepsi” persoanele care au economisit şi le-ar descuraja să facă rezerve pentru viitor. Este vorba despre oameni „care şi-au găsit un rost în viaţa şi care nu reprezintă o povară pentru public”, a spus o persoană.

    O minoritate importantă s-a opus ideii. Ei au susţinut că averea nu este întotdeauna creată sau câştigată prin muncă şi economisire, ci uneori prin moştenire sau câştiguri neimpozitate. „Banii care creează active nu au fost neapărat impozitaţi ca venituri, dimpotrivă”, arată un cititor.
    „Cea mai mare parte din avuţia din sud-est se datorează faptului că boomerii au cumpărat proprietăţi în urmă cu 20-30 de ani şi nu au făcut nimic de valoare economică pentru a crea acel activ valoros.” „Cei mai săraci sunt taxaţi în mod disproporţionat, taxele reprezintă cea mai mare parte din averea lor”, a scris o altă persoană. „În schimb, la cei mai bogaţi, în timp ce ca număr absolut contribuţia este mai mare, procentul din averea lor care se duce la guvern este mult mai mic. Prin urmare, impactul pe care impozitele îl au asupra celor bogaţi este mult mai mic. Acest lucru nu este nici corect, nici durabil.”
    Aceşti cititori spun, în general, că ar fi dispuşi să plătească mai mult – fie ca impozit pe avere, fie prin creşterea ratelor la câştigurile de capital sau prin impozitul pe moştenire. Unii o văd ca pe un argument moral. „Impozitul este, de asemenea, o funcţie a unei societăţi morale, astfel încât cei care o duc mai bine oferă o plasă de siguranţă pentru cei ce nu se pot descurca în perioadele grele”, arată un răspuns. Această confruntare politică între cei care cred într-un stat mic, cu funcţii şi impozite limitate, şi cei care cred într-un stat intervenţionist care oferă o plasă de siguranţă cuprinzătoare este responsabilă pentru o mare parte din energia din discuţiile din jurul impozitelor pe avere. Un comentator a pus punctul pe i când a scris: „Există o întrebare culturală imensă la care trebuie găsit răspuns. Marea Britanie este cea mai de dreapta ţară din Europa din punct de vedere economic. Este puţin probabil să devenim Franţa”. Aceste valori culturale sau economice ar putea explica de ce ideea impozitului pe avere nu a avut niciodată multă tracţiune în Marea Britanie, deşi este colectat în patru ţări europene – Norvegia, Spania, Belgia şi Elveţia. Însă în Marea Britanie, ideea că valorile pot fi schimbate în favoarea impozitelor mai mari este responsabilă pentru o mare parte din frica evidentă în comentariile formulate în sesiunea de întrebări şi răspunsuri a FT. În faţa unui guvern conservator care a adoptat cel mai mare program de susţinere fiscală pe timp de pace şi a condus o extindere masivă a datoriei publice, oamenii înstăriţi sunt nesiguri de ceea ce înseamnă aceasta pentru viitorul ţării şi al activelor lor. Cititorii au mai spus că pandemia a pus accentul pe inegalitatea economică înfricoşătoare dintre tineri şi bătrâni – o problemă care nu mai poate fi ignorată. „Este despre faptul că pentru a proteja baby boomerii înstăriţi, care sunt deja ieşiţi la pensie, tinerii săraci în active a trebuit să sufere. O taxă pe averea celor care deţin proprietăţi scumpe ar fi o modalitate bună de a repara acest dezechilibru”, a spus un cititor. O temă înrudită din comentarii este despre cum un impozit pe avere ar putea fi conceput pentru a limita evaziunea, luându-i în considerare şi pe cei care deţin active valoroase, dar au bani puţini. Franţa lui Emmanuel Macron, considerat preşedintele bogaţilor, a eliminat parţial taxa pe avere în 2017 deoarece a generat venituri reduse. Acestea sunt doar câteva dintre problemele care ar trebui să fie rezolvate înainte de introducerea unui astfel de impozit. Este puţin probabil ca miniştrii să elaboreze planuri pentru acest lucru, deoarece acestea se vor încadra cu cerinţele zilnice ale unei crize economice şi de sănătate. În Marea Britanie, există un consens din ce în ce mai mare între politicieni, economişti şi experţi fiscali – precum şi printre cititorii FT – că şansele pe termen lung ca bogatului să i se ceară să plătească mai mult s-au redus dramatic. În Franţa, însă, Macron dă semne că ia în considerare reintroducerea impozitului pe avere.

  • Sfatul unui profesor de economie: „Faceţi-vă rezerve pentru ce va urma. Criza din SUA se va răsfrânge şi asupra României”

    Efectele negative din SUA se vor amplifica în viitor. România se numără printre ţările care vor fi afectate. Antreprenorii trebuie să înveţe să-şi păzească afacerile

    Efectele a ceea ce se întâmplă în SUA la momentul actual au început deja să se vadă în economia românească. Pe plan internaţional condiţiile de finanţare au început să se deterioreze, spun specialiştii. Impactul în plan economic va fi substanţial şi negativ.

    Dacă eşti antreprenor, trebuie să fii atent la tot ce se întâmplă în jur, să îţi identifici punctele slabe pe care să le protejezi.
    OVIDIU NICOLESCU, profesor de economie şi preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România: „Fiecare întreprinzător se recomandă să-şi facă o diagnosticare a activităţii, identificându-şi cele mai importante 2-3 puncte forte pe care le au, pe care să încerce să le amplifice. 

    Întotdeauna când eşti într-o criză trebuie să-ţi cauţi să-ţi faci rezerve, rezerve de lichidităţi, să ţii cheltuielile la un nivel cât mai redus. Să amplifici sfera relaţiilor atât cu furnizorii, cât şi cu clienţii.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai bogate ţări europene anunţă unele dintre ce cele mai mari pierderi din istorie după ce pandemia a şters peste 36 mld. euro din valoarea rezervelor

    Banca Naţională a Elveţiei a înregistrat cel mai prost trimestru din istoria de 113 ani a băncii centrale, după ce impactul pandemiei de Covid-19 asupra pieţelor globale a şters peste 36 mld. euro din valoarea rezervelor băncii, în primele trei luni din 2020, potrivit FT.

    Deţinerile valutare masive ale băncii centrale – care au crescut semnificativ în ultimii ani ca parte a unor intervenţii menite să ţină jos valoarea francului elveţian – au scăzut cu 39 mld. euro în primele trei luni din acest an, conform datelor transmise joi de banca centrală.

    Pierderile au fost atenuate doar de aurul pe care îl deţine banca, a cărui valoare a crescut cu 2,6 mld. euro, în contextul în care panica din pieţe i-a determinat pe investitori să se reorienteze spre ceea ce sunt considerate a fi active sigure.

    Portofoliul de 760 mld. euro al băncii centrale transformă Banca Naţională a Elveţiei într-unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din lume. Deţinerile acesteia includ mai multe companii bluechip din SUA. La un moment dat, Banca Naţională a Elveţiei deţinea mai multe acţiuni Facebook decât Mark Zuckerberg.  

    Banca Naţională a Elveţiei nu operează aceste deţineri cu scopul de a face profit. În schimb, acestea fac parte dintr-o politică monetară neobişnuită, gândită pentru a menţine competitivitate economiei interne a Elveţiei. Alături de dobânzile negative, Banca Naţională a Elveţiei vinde în mod regulat franci elveţieni în pieţele internaţionale şi cumpără active denominate în valută la schimb. Ambele politici sunt gândite pentru a diminua presiunea pusă pe francul elveţian.

  • Sebastian Cucoş, şeful Jandarmeriei Române la protestele din 10 august, a fost trecut în rezervă

    Sebastian Cucoş, fostul şef al Jandarmeriei Române la protestele din 10 august, a fost trecut, miercuri, în rezervă. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a spus că decizia a fost luată la cererea lui Cucoş.

    „Astăzi am luat o decizie foarte importantă. Având în vedere concluziile comisiei medicale de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi cererea ofiţerului în cauză, începând cu data de astăzi, colonelul Sebastian Cucoş a fost trecut în rezervă”, a declarat Marcel Vela, miercuri, într-o declaraţie de presă susţinută la sediul MAI.

    Sebastian Cucoş este urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, după violenţele din 10 august 2018, dosarul fiind instrumentat de DIICOT.

    Colonelul Sebastian Cucoş a revenit la conducerea Jandarmeriei Capitalei în august 2019, după ce i-a expirat împuternicirea în funcţia de prim adjunct al Jandarmeriei Române.

  • Banca centrală din China a redus nivelul rezervelor obligatorii pe care băncile trebuie să le deţină

    Banca centrală din China a anunţat, miercuri, că va reduce nivelul de bani pe care băncile chineze trebuie să le deţină ca rezerve, fiind eliberate 115 miliarde de dolari pentru finanţarea economiei, transmite Reuters.

    Banca centrală chineză va reduce începând cu 6 ianuarie cerinţele privind rezervele obligatorii cu 50 de puncte de bază. Nivelul rezervelor pentru băncile mari din China ajunge astfel la 12,5% din capital.

    Instituţia financiară a redus de opt ori cerinţele privind rezervele obligatorii, din 2018 până în prezent, cu scopul de a elibera mai multe fonduri pentru a stimula împrumuturile băncilor pe măsură ce creşterea economică a încetinit la cel mai slab ritm din ultimii 30 de ani, pe fondul războiului comercial cu Statele Unite.

    Mulţi investitori se aşteaptă ca Beijingul să anunţe mai multe măsuri de sprijin pentru economie în curând. În timp ce ultimele informaţii arată semne de îmbunătăţire, iar Beijingul şi Washingtonul au fost de acord să aplaneze conflictul comercial care ţine de peste 20 de luni, analiştii nu sunt siguri dacă măsura va fi sustenabilă sau dacă creşterea economică prognozată va încetini în acest an.

    ”Reducerea cerinţelor privind rezervele obligatorii va ajuta la creşterea increderii investitorilor, de asemenea va sprijini economia, care devine constantă”, a spus Wen Bin, economist al băncii Minsheng din Beijing. Acesta se aşteaptă, de asemenea, la o scădere a ratei dobânzii în China, luna aceasta.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai inovatoare companii din România: Platforma românească ce va avea un rol major în piaţa europeană de energie

    Descrierea inovaţiei:
    SAP România a dezvoltat o platformă integrată care facilitează accesul producătorilor de energie regenerabilă şi al consumatorilor mari, industriali, pe piaţa de servicii de sistem de echilibrare (Automatic Frequency Restoration Reserve). Potrivit reprezentanţilor companiei, platforma FutureFlow creează modele noi de colaborare în domeniul schimbului regional de rezerve de energie ce vor contribui la definirea pieţei unice europene.
    SAP România, subsidiara locală a SAP SE, şi-a început activitatea în 2002, iar în prezent aproximativ 600 de companii din România, din industrii precum utilităţi, transporturi, bănci, asigurări, retail sau producţie folosesc soluţiile companiei. În 2011, compania a demarat un proiect de investiţii prin deschiderea celui mai important centru de consultanţă pentru tehnologiile SAP din Europa, care deserveşte clienţii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa şi are peste 714 angajaţi. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Viorel Marcu, Lucian Moldovanu, Alexandru Olteanu, Gabriel Tianu, care alcătuiesc echipa SAP IBSO Data Science din Bucureşti.

    Elementul de noutate:
    Realizarea unui modul de optimizare în timp real a încărcării liniilor de transport de energie şi realizarea unei platforme regionale de licitaţie pentru selectarea automată în timp real a ofertelor pentru echilibrarea sistemelor naţionale de energie electrică.

    Efectele inovaţiei:
    Reprezentanţii SAP România au observat cinci efecte principale ale implementării acestui sistem:
    – scăderea costurilor de echilibrare a sistemului naţional de transport energie electrică cu impact în preţurile pentru consumatori;
    – reducerea necesarului de capacitate rezervată la nivel naţional pentru servicii de sistem;
    – includerea producătorilor de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică) şi a prosumerilor (producător şi consumator) în piaţa de servicii de sistem;
    – uniformizarea europeană a standardelor de acces şi a produselor disponibile în piaţa de servicii de sistem;
    – reducerea emisiilor de carbon.

  • Proiectul lui Liviu Dragnea privind repatrierea rezervei de aur a trecut de Parlamant

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri,  proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate.

    Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.30 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României a fost adoptat cu 165 voturi „pentru”, 90 de voturi „împotrivă şi trei abţineri.

    Comisia de Buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a emis pe 16 aprilie un raport favorabil, cu amendamente, pe proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate.

    Comisia a votat şi un amendament la proiectul legislativ prin care, în caz de situaţie de criză care ar pune în pericol stabilitatea monetară, ţinta de inflaţie sau politicile macroeconomice, BNR informează Parlamentul şi Guvernul în cel mult 20 de zile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Rezervele internaţionale ale României au scăzut cu aproape 500 milioane euro, în martie

    La 31 martie 2019, rezervele valutare la BNR se situau la nivelul de 32,03 miliarde de euro, o scădere cu 461 de milioane euro faţă de la finele lunii precedente.

    În cursul lunii martie, intrările au fost de 997 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    În schimb, ieşirile au fost de 1,458 de miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice şi a altor obligaţii externe denominate în valută (436 de milioane de euro) şi altele.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul, aşteptat să voteze, luni, proiectul lui Liviu Dragnea privind repatrierea rezervei de aur. Care sunt prevederile iniţiativei legislative

    Iniţativa care modifică articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României a fost înregistrată la data de 27 februarie, în procedură de urgenţă, la Senat. Proiectul are aviz favorabil de la Comisia juridică şi raport de admitere cu amendamente de la Comisia buget-finanţe.
     
    Raportul favorabil la propunerea legislativă include un amendament admis formulat de senatorul PNL Florin Cîţu, iniţiativa fiind modificată după cum urmează:
     
    „(1) Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:
     
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
  • Bichi, BNR: Existenţa şi nivelul rezervelor de aur sunt luate în calcul în analizele investitorilor

    Multe din aceste afirmaţii, spune consilierul guvernatorului BNR; nu sunt corecte sau pot crea confuzii. Redăm în continuare postatea lui Cristian Bichi:

    Afirmaţie nr. 1 (A1): “Nu numai că plătim nişte taxe foarte mari, dar nici nu încasăm niciun fel de dobândă pentru acest aur financiar care este deţinut într-o bancă din Anglia”.

    Comentariu:. Ar fi fost de dorit mai multă claritate. Instituţia respectivă nu este o bancă oarecare, ci însăşi banca centrală britanică (Banca Angliei), care se află în centrul pieţei londoneze de aur, cea mai mare piaţă de aur fizic din lume. O parte din aurul României se află în custodie la această bancă centrală. Pentru prestarea de astfel de servicii, Banca Angliei nu plăteşte dobândă niciunui client al său (bănci centrale şi bănci comerciale specializate), ci încasează o taxă de păstrare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro