Tag: rezerve

  • Proiectul lui Liviu Dragnea privind repatrierea rezervei de aur a trecut de Parlamant

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri,  proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate.

    Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.30 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României a fost adoptat cu 165 voturi „pentru”, 90 de voturi „împotrivă şi trei abţineri.

    Comisia de Buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a emis pe 16 aprilie un raport favorabil, cu amendamente, pe proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate.

    Comisia a votat şi un amendament la proiectul legislativ prin care, în caz de situaţie de criză care ar pune în pericol stabilitatea monetară, ţinta de inflaţie sau politicile macroeconomice, BNR informează Parlamentul şi Guvernul în cel mult 20 de zile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Rezervele internaţionale ale României au scăzut cu aproape 500 milioane euro, în martie

    La 31 martie 2019, rezervele valutare la BNR se situau la nivelul de 32,03 miliarde de euro, o scădere cu 461 de milioane euro faţă de la finele lunii precedente.

    În cursul lunii martie, intrările au fost de 997 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    În schimb, ieşirile au fost de 1,458 de miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice şi a altor obligaţii externe denominate în valută (436 de milioane de euro) şi altele.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul, aşteptat să voteze, luni, proiectul lui Liviu Dragnea privind repatrierea rezervei de aur. Care sunt prevederile iniţiativei legislative

    Iniţativa care modifică articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României a fost înregistrată la data de 27 februarie, în procedură de urgenţă, la Senat. Proiectul are aviz favorabil de la Comisia juridică şi raport de admitere cu amendamente de la Comisia buget-finanţe.
     
    Raportul favorabil la propunerea legislativă include un amendament admis formulat de senatorul PNL Florin Cîţu, iniţiativa fiind modificată după cum urmează:
     
    „(1) Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:
     
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
  • Bichi, BNR: Existenţa şi nivelul rezervelor de aur sunt luate în calcul în analizele investitorilor

    Multe din aceste afirmaţii, spune consilierul guvernatorului BNR; nu sunt corecte sau pot crea confuzii. Redăm în continuare postatea lui Cristian Bichi:

    Afirmaţie nr. 1 (A1): “Nu numai că plătim nişte taxe foarte mari, dar nici nu încasăm niciun fel de dobândă pentru acest aur financiar care este deţinut într-o bancă din Anglia”.

    Comentariu:. Ar fi fost de dorit mai multă claritate. Instituţia respectivă nu este o bancă oarecare, ci însăşi banca centrală britanică (Banca Angliei), care se află în centrul pieţei londoneze de aur, cea mai mare piaţă de aur fizic din lume. O parte din aurul României se află în custodie la această bancă centrală. Pentru prestarea de astfel de servicii, Banca Angliei nu plăteşte dobândă niciunui client al său (bănci centrale şi bănci comerciale specializate), ci încasează o taxă de păstrare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bichi, BNR: Existenţa şi nivelul rezervelor de aur sunt luate în calcul în analizele investitorilor

    Multe din aceste afirmaţii, spune consilierul guvernatorului BNR; nu sunt corecte sau pot crea confuzii. Redăm în continuare postatea lui Cristian Bichi:

    Afirmaţie nr. 1 (A1): “Nu numai că plătim nişte taxe foarte mari, dar nici nu încasăm niciun fel de dobândă pentru acest aur financiar care este deţinut într-o bancă din Anglia”.

    Comentariu:. Ar fi fost de dorit mai multă claritate. Instituţia respectivă nu este o bancă oarecare, ci însăşi banca centrală britanică (Banca Angliei), care se află în centrul pieţei londoneze de aur, cea mai mare piaţă de aur fizic din lume. O parte din aurul României se află în custodie la această bancă centrală. Pentru prestarea de astfel de servicii, Banca Angliei nu plăteşte dobândă niciunui client al său (bănci centrale şi bănci comerciale specializate), ci încasează o taxă de păstrare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Purtătorul de cuvânt al BNR explică, din nou, situaţia rezervei de aur a României. De data asta, lui Eugen Teodorovici

    „Banca Naţională a României a făcut un apel public săptămâna trecută prin care îi îndemna pe toţi cei care se pronunţă în legătură cu rezerva de aur a României să consulte documentele oficiale ale băncii. Cu toate acestea, într-o declaraţie recentă, Ministrul de Finanţe, dl. Eugen Teodorovici, a ridicat câteva probleme pe acest subiect, al căror răspuns se găseşte deja în documentele menţionate sau în alte luări de poziţie ale reprezentanţilor BNR”, a afirmat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o declaraţie transmisă joi.
     
    Printre lucrările reprezentanţilor Băncii centrale sunt următoarele: Alina Constantinescu, „Despre risc şi randament în administrarea rezervei de aur a ţării”; Victor Andrei, „Despre administrarea rezervei de aur a României”.
     
    Astfel, costurile de custodie a aurului din străinătate, precum şi alte informaţii legate de rezerva de aur şi valută sunt prezentate an de an în Raportul anual al BNR. Ultimul raport, cel pentru 2017, le prezintă în „Capitolul 16 – Situaţiile financiare ale BNR”. Pentru anul 2017, costurile de custodie au fost de 309 mii lei (Raport Anual 2017, pagina 275).
     
  • Obiectul celui mai recent scandal: Rezervele internaţionale ale României, valute şi aur, au depăşit în februarie 36 miliarde euro

    La 28 februarie, rezervele valutare la BNR se situau la nivelul de 32,49 miliarde de euro, o creştere cu aproximativ 1,8% (aproape 570 de milioane de euro) faţă de 31 ianuarie.
     
    În cursul lunii februarie, intrările au fost de 1,195 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), alimentarea contului Comisiei Europene (696 milioane euro) şi altele.
     
    În schimb, ieşirile au fost de 626 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
     
    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,873 miliarde de euro.
     
  • Băsescu: Ultima frământare lui Dragnea şi a şoferului lui Voicu a devenit rezerva de aur a României

    ”Oare se pregăteşte instalarea unei dictaturi? Ultima frământare lui Dragnea şi a şoferului lui Voicu (senatorul Şerban Nicolae) a devenit rezerva de aur a României, adică aducerea în ţară a celor 60 de tone de aur depozitate în banca Angliei cu scopul de a fi „văzute” de toată lumea, ca un element de credibilitate a ţării. Nu cred că este atât de prost informat, încât să nu ştie că pentru investitori şi băncile care ne împrumută, expunerea rezervei de aur şi a rezervelor valutare este esenţială pentru credibilitatea României”, a scris pe Facebook Traian Băsescu.
     
    El prezintă şi o posibilă explicaţie pentru care Dragnea şi Nicolae au propus un proiect de lege pentru repatrierea rezervei de aur.
     
    ”Şi atunci ce l-o fi lovit de vrea aurul la Bucureşti? Am o singură explicaţie: Daddy, adică Dragnea, şi şoferul lui Voicu, adică Şerban Nicolae ştiu că adesea regimurile dictatoriale sunt sancţionate prin blocarea resurselor financiare ale statului aflate în străinătate, fie că este vorba de aur, conturi în valută sau alte active, prin decizii unilaterale ale statelor democratice până la restabilirea funcţionării statului de drept. Oare se pregăteşte Dragnea, Nicolae şi clica lor să impună prin legi un regim dictatorial în perioada următoare şi de teama sancţiunilor vor să aducă rezerva de aur în ţară? Mă întreb şi eu”, conchide Băsescu.
     
    Reacţia lui Traian Băsescu vine după ce preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi senatorul Şerban Nicolae au depus, miercuri la Senat, în procedură de urgenţă, un proiect prin care Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv peste 56 de tone de aur, reiese din datele actuale.
     
  • Italienii caută bani pentru buget: Populiştii de la Roma vor să treacă rezervele de aur pe numele guvernului şi atacă încă o dată banca centrală

    Legea proprietăţii asupra rezervelor de aur – a căror valoare totală se ridică la 103 miliarde dolari – a fost prezentat de euroscepticul Claudio Borghi din La Liga şi conturează relaţiile deja tensionate dintre Banca Centrală a Italiei şi coaliţia de guvernare.
     
    În plus, propunerea a atras criticile opoziţiei şi ale presei, care au explicat că o astfel de lege ar permite guvernului să se folosească de rezervele de aur pentru a-şi acoperi cheltuielile promise.
     
    Borghi a respins ulterior acuzaţiile. Acesta susţine de fapt că ambiguitatea dreptului de proprietate asupra aurului poate crea o problemă legală în cazul în care banca centrală este dată în judecată.
     
    El spune că dacă cineva ar da în judecată banca centrală şi ar câştiga procesul, acea parte ar putea obţine remuneraţii compensatorii sub formă de aur.
     
  • Omul de afaceri care a dus apa minerală pe rafturile americanilor cu un preţ peste Evian

    Dacă Scoţia este ţara whisky-ului, dacă Franţa se vinde prin vinurile Bordeaux, iar Grecia vinde brânză feta şi măsline, România are o putere foarte mare în ce priveşte apele minerale; noi credem că România are un avantaj intangibil în acest domeniu industrial”, crede Jean Valvis, antreprenorul român care a transformat în doar câţiva ani Aqua Carpatica în cel mai bine vândut brand de apă minerală plată din ţară.

    În 2018, vânzările Aqua Carpatica au ajuns la aproximativ 75 milioane euro, pe fondul unui consum ridicat şi al dezvoltării brandului pe o poziţie premium şi în pieţele externe.

    „Suntem pe piaţă din 2011 cu Aqua Carpatica, iar în termeni consolidaţi, anul trecut am ajuns la un nivel de 70-75 milioane euro cu businessul. Ne bazăm pe calitatea superioară în lupta cu multinaţionalele, care au cifre de afaceri mult mai mari şi organizaţii corporatiste bine construite de 40-50 de ani“, a explicat Jean Valvis în cadrul ZF Live.

    Businessul Aqua Carpatica a crescut în 2018 cu peste 20% potrivit calculelor Business MAGAZIN, în condiţiile în care pentru anul 2017 vânzările au fost estimate la circa 60 milioane euro. Creşterea înregistrată este astfel dublă faţă de nivelul de creştere al pieţei, care s-a plasat, potrivit omului de afaceri, la 10% anul trecut. „Segmentul de ape minerale a crescut cu 10-12% în acest an. Consumul per capita creşte, cel puţin în cazul brandului Aqua Carpatica, peste acest nivel. Luăm cotă de piaţă şi din stânga, şi din dreapta“, adaugă Valvis.

    Aqua Carpatica a spart barierele ţării, ieşind în ţări europene precum Germania şi Marea Britanie, şi s-a dus dincolo de graniţele bătrânului continent, spre Japonia, SUA şi Dubai, iar în fiecare ţară Valvis ţinteşte acelaşi raft premium ca şi în România.

    Mai mult, compania a intrat şi în lanţurile Whole Foods, deţinute de gigantul Amazon. „Aqua Carpatica este deja în 14 ţări şi vrem să mergem selectiv. Cu cât merge mai bine, cu atât extindem mai mult. SUA şi Anglia sunt cele mai bune pieţe externe pentru noi. În California de Nord, avem 18 puncte de vânzare în magazinele Whole Foods ale Amazon“, spune Valvis.

    „It`s water love!” este sloganul cu care Valvis duce Aqua Carpatica mai departe în pieţele internaţionale. „De doi-trei ani facem eforturi extraordinare, construim campaniile, avem brand story şi mergem cu acest slogan şi această idee de «Apa care te iubeşte înapoi»”.

    În parcursul său antreprenorial, Valvis vrea să transforme apa, prin Aqua Carpatica, în brandul de ţară al României şi le cere guvernanţilor să bugeteze investiţii şi în brandingul naţional, pentru a încuraja exportul şi a reduce astfel deficitele.

    „Zero de la stat pentru branding. Nu am reuşit să conving clasa politică, să înţeleagă că exportul este unul dintre parametrii principali ai dezvoltării pentru creşterea economică. Consumul, investiţiile directe şi exportul. Pentru ca ţara ta să meargă bine, trebuie să meargă exportul.”

    El îşi hrăneşte convingerea şi pariul pe izvoarele din Carpaţi plecând de la premisa unei calităţi incomparabile, în ceea ce priveşte rezervele de apă minerală, cu cea din ţări europene mari precum Germania.

    „O spun cu toată tăria: rezervele de apă minerală calitativ superioară faţă de multe alte ţări sunt aici sub munţii Carpaţi. Rezervele sunt uriaşe şi nu avem doar cantitate, dar avem şi rezerve de apă minerală fără nitraţi, nepoluate cu îngrăşământ. În scurt timp, Grecia, Olanda, Germania vor avea o mare problemă cu cantitatea de apă potabilă, pentru că au mari probleme cu pânza freatică. Noi avem prilejul acesta cu munţii, cu pădurea, cu o populaţie fabuloasă de urşi şi de lupi, care menţin ecosistemul”, explică el.

    Şi pentru că zeci de ani de experienţă antreprenorială l-au învăţat pe Jean Valvis să nu aştepte iniţiativa guvernanţilor, el va lansa în perioada următoare un film despre România, care îl va ajuta să îşi susţină politica de promovare la export. „Trebuie să existe un concept pe spatele României. Construiesc un film acum, cu bani privaţi, despre imaginea ţării”, spune antreprenorul.

    Însă cât de departe îţi poţi dori să duci un brand de apă şi ce faci cu el mai departe?

    „Vreau să cresc până nu mai am apă”, spune Valvis. „Eu am început proiectul Aqua Carpatica, dar acesta este un proiect al României, care va merge mai departe. Se va continua cu fiii mei, nepoţii mei şi va merge în continuare ca un diamant al României.”

    Brandingul reprezintă principalul pilon de creştere pe care se bazează Valvis şi povesteşte că a fost nevoit chiar să îşi creeze un departament special pentru a-şi putea susţine imaginea în toate pieţele pe care le adresează.

    „Dacă ar fi să promovez un model de business ca antreprenor, ar fi acela de a creşte salarii şi de a specializa oamenii încontinuu. Am creat un departament de digital marketing pentru că agenţiile nu sunt pregătite şi pentru că situaţia reală îmi impune să vin cu soluţii de digital marketing pentru California sau Melbourne sau Dubai. Există acum pagina Aqua Carpatica în arabă pentru piaţa din Dubai. Cine îmi dă mie acest serviciu în România? Este mai uşor să creez o echipă, care este bine plătită şi pe care încerc să o ţin lângă mine.”

    El îşi bazează afirmaţiile pe o experienţă antreprenorială complexă încât Jean Valvis este fostul proprietar al brandului Dorna, pe care l-a transformat în urmă cu un deceniu în lider de piaţă înainte de a-l vinde către Coca-Cola. Mai mult, acesta a deţinut şi brandul de lactate LaDorna, pe care l-a vândut francezilor de la Lactalis. În urma acestor tranzacţii, Business MAGAZIN l-a descris pe omul de afaceri drept „creatorul de branduri”.

    Cu brandul de vinuri Sâmbureşti, business în care a intrat acum mai bine de 10 ani, el a depăşit pragul de 6 milioane euro şi volumul de un milion de sticle. „Vinurile Sâmbureşti au avut o creştere de 15-18% în ultimul an, iar businessul total pe vinuri este de 6-7 mil. euro. Producem 1,2 milioane sticle pe an.“

    Antreprenorul a anunţat în cadrul ZF Live un proiect de investiţii suplimentar de 2 milioane de euro pentru Sâmbureşti. „Vom crea o linie superpremium şi vom incrementa această gamă de Chateau Valvis încă mai sus, unde selecţia se va face nu prin presarea unor ciorchini întregi, ci boabă pe boabă. Va fi o colecţie de rezervă deosebită.“

    Antreprenorul greco-elveţian, „bucovinean de adopţie”, cum îi place să se numească, a prins şi mai multă încredere în brandul Sâmbureşti după ce a câştigat o competiţie internaţională importantă la care a participat cu Feteasca Neagră.

    „Doresc să fac aceste investiţii în vinuri pentru că vinurile de Sâmbureşti sunt apreciate. Am câştigat acum cu Feteasca Neagră la Bordeaux medalia de aur, iar acolo se duc 2.000-2.400 de concurenţi, şi noi încercă şi dovedim că, în anumite varietăţi şi soiuri, România nu e deloc mai prejos decât vinurile franţuzeşti.”
    Valvis spune că educaţia şi sănătatea sunt două domenii în care România este deficitară şi în care este loc de mai multe investiţii, atât din partea statului, cât şi din mediul privat. În segmentul de sănătate, chiar el ar putea fi următorul care pune banii pe masă şi investiţia pe hartă.

    „Pe lângă educaţie, este o altă nevoie aici în societate. Vreau să fac o unitate în domeniul medical, în domeniul bolilor, un spital”, spune Valvis. „Consider că este un subiect care doare ţara. Şi ar trebui să fie imediat politici care să gestioneze plecarea oamenilor din ţară. Să facem cumva să nu pierdem doctorii,
    IT-iştii, ei sunt bani investiţi din bugetul românesc şi care pleacă în alte pieţe. (…) E clar că trebuie să întorci ceva societăţii, nu poţi sta bogat şi fericit, iar oamenii de lângă tine să fie săraci, nefericiţi şi bolnavi. Asta nu are sens în nicio religie, în niciun context, nicăieri. De aceea trebuie făcut ceva şi la nivel privat (în domeniul sănătăţii – n.red.)”, adaugă Valvis.

    Jean Valvis susţine că, în prezent, problemele României ţin de criza politică din ţară şi de autonomia băncii naţionale. „Criza aceasta a noastră, cu deciziile luate prin OUG care nu sunt de fapt ordonanţe, cu diminuarea rolului parlamentului, cu opoziţia care nu e chiar opoziţie, cu schimbările repetate de cod fiscal, astea sunt chestii puternice care nu ne consolidează ca să ne putem bate în continuare, dar totuşi, ca antreprenor cu un diamant în mâini, trebuie să faci abstracţie şi să te ocupi de treaba serioasă. (…) Economic, eu aş fi cerut autonomia băncii naţionale pentru ca banca să poată ţine moneda la nivel.“