L’Oréal România- L’Oréal for the Future
Motivaţie: Compania L’Oréal este conştientă de nevoia de a răspunde provocărilor de mediu şi, fiind o companie industrială, a decis că abordarea impactului asupra mediului a întregului proces de fabricaţie reprezintă primul pas. Programul „L’Oréal for the Future” cuprinde cele două dimensiuni a ceea ce înseamnă responsabilitatea pentru L’Oréal: transformarea activităţilor companiei pentru a reduce amprenta asupra mediului şi contribuţia la soluţionarea provocărilor cu care se confruntă lumea. Cu noul program de sustenabilitate, L’Oréal doreşte să arate modul în care companiile pot face parte din soluţionarea celor mai presante provocări de mediu şi sociale.
Descrierea proiectului: În cadrul proiectului global „L’Oréal for the Future”, grupul L’Oréal a lansat un set de obiective ambiţioase de sustenabilitate pentru anul 2030, bazate pe trei piloni strategici: transformarea activităţii companiei pentru respectarea limitelor planetare, implicarea întregului ecosistem de afaceri în acest demers, contribuţia la rezolvarea celor mai urgente nevoi ale planetei şi societăţii. Planul „L’Oréal For the Future” are ţinte măsurabile, concrete şi un plan de acţiune complex, pe 10 ani. Fiind un program de transformare şi nu un proiect punctual, rezultatele generate vor fi de durată, cu un impact puternic asupra mediului şi a comunităţilor. Pentru a contribui la transformarea globală a grupului într-un mod cu impact şi relevanţă locală, L’Oréal România a ales trei direcţii principale de acţiune: aer de calitate, un mediu mai curat, comunităţi informate şi sprijinite. Pornind de la strategia globală a grupului, L’Oréal a gândit un plan de acţiune pentru România, după ce a realizat două tipuri de analiză: un studiu naţional despre percepţia românilor asupra acţiunilor de CSR şi sustenabilitate şi monitorizarea conversaţiilor şi preocupărilor din societate despre sustenabilitate şi alte subiecte apropiate, pentru completarea concluziilor studiului. Alături de resursele oferite de grup, acestea sunt cele care au condus la cele trei direcţii strategice alese pentru L’Oréal România, dar şi cele care se află la baza tuturor acţiunilor L’Oréal din următorii 10 ani.
Rezultate: Până în 2030 compania estimează că 100% din flota auto va avea modele auto hibrid şi hibrid uşor, transportul intern va fi optimizat pentru a reduce emisiile de CO2, 100% dintre locaţiile L’Oréal România vor funcţiona cu energie regenerabilă şi întreaga emisie de gaze cu efect de seră va fi redusă cu 50% pe produs finit vs. 2016, aceste rezultate traducându-se printr-un aer mai curat. Pentru un mediu mai curat, deşeurile din locaţii vor fi sortate, tratate şi reciclate în proporţie de 100%, toate ambalajele produselor vor fi din plastic reciclabil sau de origine biologică, soluţiile de transport vor fi sustenabile şi va fi redus consumul de apă, precum şi producţia de materiale publicitare. În ceea ce priveşte ajutorul acordat comunităţilor, brandurile companiei vor sprijini iniţiativele de mediu iar fundaţia L’Oréal va oferi finanţare asociaţiilor care sprijină femeile vulnerabile.
Proiectu „ L’Oréal for the Future” face parte din anuarul Business MAGAZIN CSR 2021 – Cele mai responsabile companii din România.
Motivaţie: România se confruntă cu exploatările ilegale de pădure de peste trei decenii. Problema a captat tot mai multe atenţia şi interesul publicului pe măsură ce fenomenul a luat amploare. „Astăzi, ȋn România se taie, ȋntr-un an, aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale”, a declarat ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Costel Alexe, într-o conferinţă şi un comunicat de presă transmis pe 22 noiembrie 2019, citat de companie. Reprezentanţii businessului amintesc şi de o declaraţie a preşedintelui României, Klaus Iohannis, făcută în decembrie 2019: „Datele sunt, ca să zic aşa, de speriat. O cantitate egală de lemn cu cea care se taie legal, se taie şi ilegal. Cam jumătate se taie legal şi cam jumătate se taie ilegal, ori asta trebuie să înceteze.” În iulie 2020, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României privind gestionarea pădurilor. În România, fenomenul tăierilor ilegale de arbori este unul răspândit şi recunoscut de documente oficiale, de instituţii şi de oficialii statului. La Vodafone, unul dintre pilonii de responsabilitate socială vizează protejarea mediului. Posibilitatea de a folosi tehnologia şi comunicaţiile în scopul prevenirii tăierilor ilegale de arbori şi impactul viitor al proiectului au fost factori determinanţi pentru demararea proiectului de către Vodafone România în parteneriat cu ONG-ul specializat în problematica defrişărilor ilegale Agent Green, cu furnizorul soluţiei de gardieni digitali, start-up-ul nonprofit Rainforest Connection şi cu proprietarul pădurii în care s-a făcut implementarea, Zabola Estate.
Descrierea proiectului: Soluţia de pădure inteligentă implementată de Vodafone are la bază sistemul dezvoltat de start-up-ul non profit Rainforest Connection. Sistemul comunică cu reţeaua Vodafone şi constă într-o serie de dispozitive numite gardieni digitali, prevăzuţi cu senzori acustici care captează o gamă variată de sunete din mediul înconjurător. Datele captate sunt trimise, prin internet, către o platformă aflată în cloud, dotată cu inteligenţă artificială. Aplicaţia analizează în timp real informaţia primită şi, dacă sunt detectate zgomote precum cele de drujbă sau de motor care ar putea indica eventuale activităţi suspecte, trimite tot în timp real alerte către o aplicaţie instalată pe telefoanele pădurarilor şi/sau către un centru de monitorizare zonal sau naţional. Soluţia le permite administratorilor pădurilor să asculte în timp real ce se întâmplă şi să intervină prompt în caz de pericol. Dispozitivele sunt instalate în segmentul superior al arborilor, într-un mod neinvaziv, sunt dotate cu panouri solare proprii care le asigură alimentarea cu energie şi sunt protejate de intemperii. Un singur dispozitiv are o rază de acoperire de 1.000 de metri şi poate preveni defrişarea a peste 3.000 de metri pătraţi de pădure. Echipa de proiect a fost formată din specialişti Vodafone, Rainforest Connection şi Agent Green. Pentru implementarea proiectului au fost necesare şase luni de zile pentru instalare, adaptarea soluţiei la nevoile şi specificaţiile clientului, pentru testare şi optimizare.

Motivaţie: România are cea mai mică rată de donatori de sânge la nivel de UE. Statistic, una din zece persoane are nevoie cel puţin o dată în viaţă de transfuzie sanguină. În România, în 2020, erau mai puţin de 1,5% donatori, conform datelor statistice comparativ cu 2019. Cu toate acestea, numărul donărilor din perioada august-septembrie a crescut cu aproximativ 20% faţă de lunile iunie-iulie 2020. În timpul verii, numărul donatorilor scade, iar în perioada de pandemie a scăzut şi mai mult, deşi numărul pacienţilor şi al patologiilor care au necesitat transfuzie a rămas constant/în unele perioade a înregistrat creşteri. În primele 6 luni ale lui 2020, doar 169.000 de persoane au donat sânge, majoritatea donatori recurenţi, dintre aceştia 23.310 în Bucureşti. O singură unitate de sânge donat poate salva până la 3 vieţi.
Descrierea proiectului: Rompetrol, în parteneriat cu toate centrele de transfuzii din ţară şi Fundaţia pentru SMURD, a lansat o campanie de comunicare şi recunoaştere/mulţumire/premiere a donatorilor. Campania s-a desfăşurat în lunile august şi septembrie 2020, a implicat toată reţeaua de benzinării Rompetrol şi a presupus că fiecare donator din această perioadă putea veni în orice benzinărie din ţară, iar în baza carnetului de donator putea ridica o gustare şi băutură din zona de shop, în mod gratuit. Comunicarea s-a desfăşurat pe mai multe canale proprii şi externe/media şi a avut că scop implicarea stakeholderilor companiei, de la şoferi, angajaţi, la publicul general.
De altfel, risipa alimentară reprezintă o risipă de resurse limitate, precum energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor. Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice şi de mediu ridicate, ci şi consecinţe etice. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriţi. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populaţia UE) nu îşi permiteau o masă de calitate o dată la două zile.
Descrierea proiectului: Pentru a contribui la un viitor sustenabil, Auchan România, împreună cu partenerii săi, au extins programul de reciclare a uleiului uzat început în octombrie 2019 pe termen nelimitat, astfel toate cele 33 de hipermarketuri Auchan devenind puncte de colectare pentru consumatorii casnici. Prin această iniţiativă de responsabilizare, Auchan invită consumatorii casnici să aducă în hipermarketurile sale uleiul alimentar folosit în propriile gospodării, evitând aruncarea acestuia pe canalizare. În felul acesta, se elimină şi efectele dăunătoare pe care uleiul le are asupra solului şi apelor, precum şi apariţia unor costuri suplimentare pentru întreţinerea şi curăţarea staţiilor de epurare.
Descrierea proiectului: În 2020, NEPI Rockcastle a introdus în premieră pentru întreg lanţul de centre comerciale atât din România, dar şi în cele nouă ţări în care grupul este prezent, un proiect de colectare selectivă şi administrare a deşeurilor la sursă. Implementarea campaniei de conştientizare şi educare a consumatorului a fost gândită în două etape, sub conceptul „Natura unui MULŢUMESC”, adresată atât clienţilor, cât şi retailerilor din centrele comerciale. Campania are drept scop educarea publicului pentru un stil de viaţă prietenos cu natura şi răspunde pilonului de sustenabilitate al NEPI Rockcastle la nivel de grup.
Descrierea proiectului: PepsiCo a lansat în 2020 la nivel european, inclusiv în România, rPET, sticla obţinută din PET 100% reciclat. PET-ul 100% reciclat este un tip de plastic alimentar de înaltă calitate, utilizat pe scară largă la fabricarea sticlelor şi a ambalajelor şi care poate reduce cu până la 40% emisiile de gaze cu efect de seră faţă de plasticul virgin. Investiţia iniţială în proiect este de 4 milioane de dolari. PepsiCo va investi anual 16,4 milioane de lei pentru a face tranziţia către plasticul reciclat, ce are un cost mult mai ridicat, însă contribuie la îndeplinirea obiectivului declarat, acela ca plasticul să nu mai ajungă niciodată deşeu.