Jurnaliştii Wa Lone (33 de ani) şi Kyaw Soe Oo (29 de ani) se află de mai bine de 16 luni într-un centru de detenţie din localitatea Insein din Myanmar.
Cei doi jurnalişti de la Reuters au fost arestaţi în decembrie 2017 în timp ce lucrau la o investigaţie privind uciderea a 10 locuitori musulmani de etnie rohingya. Ei sunt acuzaţi de încălcarea Actului Secretelor Oficiale.
După ce a auzit un discurs susţinut de fondatorul Microsoft Bill Gates în urmă cu aproximativ 30 de ani, Eric Yuan a decis că vrea să facă parte din boom-ul dot-com din Silicon Valley, potrivit Bloomberg.
Însă antreprenorul chinez s-a lovit de problema intrării în America, în contextul în care guvernul SUA i-a respins de opt ori cererea pentru viză.
În final, după doi ani de respingeri, Yuan, 49 ani, a reuşit să ajungă în SUA şi este acţionar majoritar al companiei de servicii de conferinţe video Zoom Video Communication, care s-a listat la bursa americană săptămâna aceasta şi a strâns 751 milioane dolari în urma IPO-ului.
Yuan şi familia lui au vândut acţiuni în valoare de 57 milioane dolari, pe baza preţului de listare, de 36 dolari per acţiune. Acţiunile companei după prima zi de tranzacţionare pe Nasdaq au ajuns la 62 dolari per acţiune, deţinerile familiei lui Yuan ajungând astfel la 3,2 miliarde dolari, potrivit Bloomberg Billionaires.
Priscila Barolo, purtător de cuvânt al companiei Zoom, a refuzat să comenteze.
Yuan a declarat într-un interviu pentru publicaţia americană că „preţul este prea ridicat” şi că această valoare pune presiune pe companie.
Yuan, CEO al Zoom, se alătură unei liste cu nume precum Sergey Brin de la Alphabet, Jensen Huang de la Nvidia, Elon Musk de la Tesla – reprezentând imigranţi care au devenit miliardari prin intermediul Silicon Valley.
Votul Camerei Comunelor are rolul de recomandare, fără a exista obligativitatea de aplicare a deciziilor de către Guvernul Marii Britanii.
Moţiunea propusă de premierul Theresa May privind aprobarea Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost respinsă de Camera Comunelor cu un raport de voturi de 344 la 286, conform Sky News.
După preluarea controlului asupra procesului Brexit de la Guvern, parlamentarii au avut miercuri seară o serie de voturi „indicative”, în cadrul cărora nicio alternativă nu a obţinut o majoritate.
Printre cele opt variante votate de parlamentari s-a numărat menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, propunere respinsă cu un raport de voturi de 272/264 şi organizarea unui nou referendum, propunere respinsă cu un raport de voturi de 295/268.
Ministrul britanic pentru Brexit, Steven Barclay, a declarat că rezultatele votului indicativ de miercuri a întărit poziţia Guvernului, conform căreia acordul negociat de prim-ministrul britanic Theresa May este cea mai bună variantă.
„Rezultatul procesului prin care a trecut Camera Comunelor întăreşte convingerea noastră că acordul negociat de Guvern este cea mai bună opţiune”, a declarat Barclay.
Planul alternativ propus de Partidul Laburist, care includea „o aliniere strânsă” la piaţa unică şi protejarea drepturilor angajaţilor, a fost respins cu un raport de 307/237.
Curtea Constituţională a admis astăzi neconstituţionalitatea proiectelor de lege iniţiate de senatorul Daniel Zamfir şi adoptate de PSD/ALDE în Parlament.
Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată de 83 de deputaţi din PNL şi USR.
Astfel, legile care prevedeau plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de împrumut şi plafonarea sumelor ce pot fi cerute de recuperatorii de creanţe au fost respinse.
„Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, obiecţie formulată de un număr de 83 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România”, se arată în decizia CCR din 13 martie 2019.
Proiectele senatorului ALDE, pe care el le-a numit „împotriva cămătăriei”, au fost adoptate de Camera Deputaţilor exact în data de 18 decembrie, odată cu apariţia în spaţiul public a celebrei OUG 114, care a adus taxa pe activele bancare.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar este neconstituţională în ansamblul său”, potrivit deciziei Curţii Constituţionale.
Daniel Zamfir nu este la prima înfrângere în faţa Curţii Constituţionale încât Legea privind darea în plată, iniţiată tot de el, a fost amendată de CCR, în timp ce iniţiativa sa cu privire la Legea pentru conversia creditelor în franci elveţieni la cursul stabilit la data acordării a fost anulată de CCR.
Vârsta este, de cele mai multe ori, cauza pentru care acestea sunt respinse la angajare, chiar dacă este rareori invocată. Potrivit analizei, şi bărbaţii după această vârstă întâmpină dificultăţi mai mari în găsirea unui job faţă de cei mai tineri. Cu toate acestea, România este pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte diferenţa între rata de ocupare la femei şi, respectiv, la bărbaţi, de 17,6%. Astfel, şase din zece femei cu vârsta între 20 şi 64 de ani deţin un loc de muncă în România, faţă de aproape opt din zece bărbaţi.
Potrivit Alinei Anghel, cofondator al Great HRs Community şi al proiectului Angajez 45+ (prima campanie naţională împotriva discriminării de vârstă la angajare), părerea angajatorilor potrivit căreia un concediu maternal, de pildă, înseamnă pierderea aptitudinilor are ca efect descalificarea candidatei fără a verifica mai departe această presupunere. Prin urmare, mecanismele psihologice care dictează această abordare din partea unor angajatori trebuie înţelese şi educate, ceea ce îşi propune, printre altele, proiectul Angajez 45+. Potrivit statisticii europene, româncele sunt printre cel mai bine plasate în UE în ceea ce priveşte deţinătorii funcţiei de manageri. Ele ocupă 41% din aceste posturi, restul fiind deţinute de bărbaţi. Media europeană este de 35%.
De asemenea, în România există una dintre cele mai mici diferenţe între salariile managerilor femei şi cele ale bărbaţilor în aceeaşi funcţie. Cu toate acestea, migrarea masivă a populaţiei apte de muncă, precum şi fenomenul de îmbătrânire demografică pun presiune pe piaţa forţei de muncă.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, pe segmentul de vârstă 45 – 54 de ani, femeile înregistrează o rată a şomajului de 2,8%, cu 0,8% mai mare faţă de femeile din segmentul 35 – 44 de ani şi cu 0,2% mai mare faţă de bărbaţii din aceeaşi categorie de vârstă. Totodată, la nivel urban, în rândul celor cu vârsta de peste 45 de ani, bărbaţi şi femei, se înregistrează un şomaj cu 0,4% mai mare decât în rândul celor cu vârsta între 35 şi 44 de ani.