BusinessMagazin

Tag: relatii

  • Mesajul lui Morgan Freeman care te va face să vezi viaţa cu alţi ochi: „Am milioane de dolari în bancă, dar…”

    Atinge asta o coarda sensibilă în ţine? Eşti deprimat? Eşti trist? Aproape că am spus adevărul… dar spun asta pentru că vreau că ceva să se schimbe. Nu spun că nu poţi avea succes pe plan financiar. Spun doar să ai un scop mai mare în viaţă pe lângă fugă după bani.

    Sufletul tău ţipă că tu să răspunzi chemării tale adevărate. Ai posibilitatea să schimbi ceva dacă redefinesti ce înseamnă cu adevărat succesul pentru ţine. Poţi transformă relaţiile dureroase şi poţi construi alte relaţii frumoase. Te poţi ierta şi îi poţi ierta pe cei care ţi-au greşit şi te-au rănit. Poţi deveni un lider povatuindu-i pe alţii.

    Cine vrei să fii?
    Îţi poţi reechilibra priorităţile în viaţă. Îţi poţi vindecă şi salva căsnicia şi poţi recrea o iubire mai puternică decât ai crezut vreodată că este posibil. Poţi deveni cel mai bun părinte posibil la orice vârstă, chiar şi la 86 de ani… dar nu aştepta până atunci. Vei fi întotdeauna gata să faci mai mulţi bani, dar nu poţi face mai mult timp, scrie b1.ro

    Într-o zi, la fel că şi mine, vei muri. Pentru ce anume vrei că oamenii să îşi amintească de ţine? Ce poţi face pentru alţii pentru a face lumea un loc mai bun? Care este adevăratul tău scop pe acest pământ?

    Cu toţii vom muri într-o bună zi, însă doar câţiva oameni ajung să trăiască cu adevărat. Poţi să ieşi din umbră.. poţi găsi lumina. Ai fost făcut pentru măreţie.

    Ai fost făcut pentru mai mult decât ce faci pentru a îţi câştigă existenţa. Eşti o fiinţă menită să inspire şi să ajute lumea. Să înţelegem asta o dată pentru totdeauna.

    Astăzi, păşeşte în această lume în care există iubire adevărată… şi, în cele din urmă, îţi vei da seama că iubirea este, de fapt, ce ţi-ai dorit toată viaţă.

    Iubeşte mai mult şi mai mult, în fiecare zi, în orice mod… şi niciodată nu renunţă. Indiferent de cât de plin de provocări va fi destinul tău în viaţă, lumea are nevoie de ţine ACUM mai mult că oricând.

    Împreună cu iubirea, compasiunea, iertarea şi credinţă în umanitate vom învinge răul o dată pentru totdeauna.

    Această este o narare a lui Morgan Freeman. Actorul nu este pe moarte, doar a dorit să transmită un mesaj important.

  • „Căutăm angajaţi în outsourcing” – şi în următorii cinci ani

    Am lucrat timp de un an într-o companie care oferea servicii de relaţii cu clienţii mai multor companii din România şi nu numai. Experienţa a fost plăcută, dar targeturile greu de atins. Dacă în etapa de training eram la început aproximativ 20 de persoane, după terminarea acesteia am intrat în producţie vreo şase, iar la un an după, rămăsesem singurul din grupa mea de training care mai era în companie”, povesteşte Răzvan, în vârstă de 26 de ani, care face parte din rândul celor 125.000 de angajaţi care lucrează în prezent în industria serviciilor de externalizare.
    El a renunţat la activitatea de relaţii cu clienţii pentru a lucra într-o altă companie care oferă servicii de externalizare a procesului de vânzări pentru o companie din telecom. A considerat mişcarea drept o evoluţie a carierei sale, datorită programului mai relaxat şi unor beneficii salariale mai bune.
    „Pot spune că am lucrat în companii care ofereau servicii de externalizare timp de aproape trei ani în total. Am considerat fiecare schimbare de job sau poziţie ca pe o ascensiune, atât din punctul de vedere al dezvoltării profesionale, cât şi din punctul de vedere al situaţiei materiale”, mai spune tânărul.
    Exemplul lui Răzvan este relevant pentru una dintre principalele probleme ale pieţei locale de outsourcing – mutarea angajaţilor de la o companie la alta – şi ilustrează şi competiţia acerbă pentru recrutare a companiilor de profil.
    „În ceea ce priveşte fluctuaţia de personal (în industria de outsourcing – n. red.), trebuie făcută diferenţa între cât stau angajaţii în companii şi cât stau în industrie. Este important de menţionat că industria este extrem de atractivă pentru cei care îşi caută un job, iar faptul că te muţi dintr-o companie în alta este de fapt o evoluţie pentru tine”, explică Bogdan Pelinescu, preşedintele Asociaţiei Business Service Leaders România (ABSL).
    România ocupă primul loc în ceea ce priveşte pieţele mature de outsourcing, cu peste 265 de companii care activează în aceasta, potrivit unui studiu al celor de la Cushman & Wakefield.
    „Nu deţinem acest loc datorită numărului mare de companii de pe piaţă. Studiul ia în calcul mai multe aspecte şi le ponderează importanţa în topul prezentat. Sunt foarte importante şi stabilitatea economică, accesul la o infrastructură IT propice şi alţi factori. Din rândul pieţelor mature, România este considerată a fi destinaţia predilectă pentru companiile care doresc să îşi deschidă un centru de servicii partajate”, observă şi Cătălin Iorgulescu,  vicepreşedintele ABSL.
    Industria de outsourcing a generat venituri de aproximativ 4 miliarde de euro în 2017, potrivit unui alt studiu, realizat de ABSL în parteneriat cu compania de audit şi consultanţă fiscală KPMG. Potrivit acestuia, 96% dintre companiile care oferă servicii de externalizare consideră România un loc propice pentru investiţii şi chiar ar recomanda-o şi altor potenţiali investitori.
    „Investiţiile vor fi în creştere. În ultimii ani am observat o creştere a numărului estimat de angajaţi din această industrie cu două cifre. Poate creşterea nu va fi la fel de accelerată în următorii doi-trei ani, pentru că atingem un grad de maturitate”,  descrie Cătălin Iorgulescu evoluţia numărului de angajaţi din industria serviciilor de externalizare.
    Potrivit reprezentanţilor ABSL, numărul angajaţilor care vor lucra în această industrie ar putea creşte cu circa 100.000 în următorii cinci ani, iar veniturile pieţei locale de outsourcing se vor dubla. Pe termen mai lung, ei previzionează că numărul angajaţilor din industrie ar putea ajunge chiar la 300.000.
    Totuşi, reprezentanţii ABSL previzionează o dublare a numărului angajaţilor care lucrează în outsourcing, iar argumentele lor sunt calităţi ale angajaţilor români, precum forţa de muncă motivată, bine pregatită, gradul bun de cunoaştere a limbilor străine, precum şi competitivitatea la nivel de costuri şi apropierea culturală de valorile europene ale angajaţilor români. Pe de altă parte, competiţia în ceea ce îi priveşte pe angajaţii din piaţa serviciilor de externalizare este una extrem de puternică: potrivit studiului citat, pe o scară de la 1 la 10, participanţii au acordat, în medie, 9,1 pentru nivelul de competiţie.
    În acest moment, cel mai căutaţi sunt oamenii care îmbină alte aptitudini cu cunoaşterea limbilor străine, limba germană fiind una dintre cele aflate la mare căutare, ca şi franceza, pentru care se pot oferi bonusuri salariale semnificative.
    În medie, un angajat într-o companie de outsourcing petrece în cadrul acesteia între 1 şi 5 ani, însă, potrivit lui Iorgulescu, ponderea celor care rămân în industrie este mult mai mare.
    „Fluctuaţia de personal este în creştere, iar acesta este şi motivul pentru care ajutăm pe cât putem educaţia din România, astfel încât să fie cât mai mulţi oameni pregătiţi pentru ce avem nevoie. Un exemplu este un program masteral pe care l-am construit în colaborare cu ASE”, descrie Cătălin Iorgulescu una dintre măsurile luate pentru creşterea bazei de talente a industriei.
    „Datorită numărului mare de jucători în domeniu, a devenit o piaţă foare transparentă, toată lumea ştie cine pe cine angajează. Nici nu mai trebuie să faci head-hunting, că deja ştii unde trebuie să te duci în caz că vrei să faci o schimbare”, a mai spus Bogdan Pelinescu.
    Printre greutăţile pe care le-au întâmpinat jucătorii din piaţa de outsourcing românească s-au numărat şi schimbările politice dese, 70% dintre respondenţii studiului realizat de ABSL în parteneriat cu KPMG considerând că acestea au îngreunat activitatea companiilor.
    „Cred că în principal s-a făcut referire la schimbarea de anul trecut din zona fiscalităţii, care a dat peste cap multe planuri de business şi bugete, pentru că în domeniul acesta practic salariile reprezintă o pondere semnificativă în bugetele organizaţiilor şi orice schimbări la nivelul acestora vor schimba o parte din planurile companiei. Mai multă transparenţă şi planificare ar ajuta. Şi consultare: când există dialog, există şi soluţii mai bune”, a mai spus preşedintele ABSL.
    În evaluarea pe care companiile au făcut-o principalelor locaţii în care îşi derulează activitatea, criterii precum disponibilitatea spaţiilor moderne de birouri, infrastructura oraşului şi imaginea acestuia au obţinut punctaje mari. În schimb, cele mai scăzute note au fost acordate cooperării cu autorităţile locale. „Iaşiul e în creştere în mod vizibil. Alături de acest oraş, Timişoara şi Clujul sunt alternative viabile şi probate de către piaţă în ultimii şapte ani. Noi încurajăm investitorii, în măsura în care este propice pentru ei, să aleagă şi oraşe din al doilea eşalon, întrucât Bucureştiul are o capacitate limitată de a deservi aceste firme şi acum, după cum observăm, tendinţa de a schimba locul de muncă devine din ce în ce mai accentuată, prin urmare e bine pentru toată lumea să atragem talentul din mai multe oraşe. În plus, susţinerea autorităţilor poate fi mai uşor de obţinut în oraşe mai mici”, a mai spus vicepreşedintele ABSL. De asemenea, pot fi avantajate din punct de vedere lingvistic oraşele din est, unde sunt şanse mai mari de a găsi vorbitori de limbă rusă, sau cele din vest, care ar putea livra mai mulţi vorbitori de maghiară sau germană.

  • Cum se face business în România? „În comparaţie cu alte locuri, când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile sunt importante”

    Mostafa El Beltagy a preluat, la începutul lunii martie, funcţia de consumer business unit director al Vodafone România. El a povestit, pentru Business MAGAZIN, cum se diferenţiază mediul de business local de altele, care este strategia companiei şi cum este să conduci un departament cu mai bine de 900 de angajaţi. 

    “România intra în atribuţiile mele şi în funcţia deţinută anterior la Vodafone, din perspectiva regională, prin urmare am mai venit aici începând de anul trecut. Dar m-am stabilit aici în mod oficial la sfârşitul lunii martie”, povesteşte  povesteşte El Beltagy.

    Anterior venirii la Bucureşti, Mostafa El Beltagy a deţinut poziţia de head of Vodafone Group marketing global projects, cu sediul la Londra, rol din care a coordonat cele mai mari nouă pieţe europene în care este prezent operatorul telecom. El face parte din echipa Vodafone din 2009 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Vodafone Egipt şi Vodacom Africa de Sud.

    Ceea ce i-a plăcut încă de la început la mediul local de business a fost caracterul prietenos al oamenilor de aici. „În comparaţie cu alte locuri în care am fost, atunci când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile dintre oameni sunt importante, cruciale chiar pentru a face lucrurile să meargă. Există deschiderea pentru a discuta despre ce este de făcut, pe când în alte culturi am întâlnit mai multă reticenţă faţă de oameni nou-veniţi sau faţă de idei venite din exterior. Nu contează la ce maturitate a ajuns businessul, există întotdeauna ceva de făcut.”

    Mostafa El Beltagy spune că a întâlnit deja mulţi oameni de afaceri, antreprenori, precum şi start-up-uri precum Zonga (platformă de muzică online) şi crede că aici există o cultură a mediului de afaceri puternică.

    „Vorbind despre piaţa actuală, cred că situaţia nu atrage noi jucători; e o piaţă foarte competitivă, cu unele dintre cele mai mici preţuri din Europa, infrastructura e superbă – una dintre cele mai bune reţele din grupul Vodafone, poate una dintre cele mai bune din lume”, spune managerul. „Prin urmare, la o asemenea calitate a reţelei cu un asemenea nivel al preţurilor aici, ca investitor, aş plasa banii în altă parte şi nu aş veni pe o piaţă deja aşezată şi competitivă”, descrie el piaţa pe care activează.

    Cum se face business în România? „În comparaţie cu alte locuri, când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile sunt importante”

  • Care sunt diferenţele între angajaţii români şi cei din alte ţări? Ce spune un manager de multinaţională care are în subordine 900 de angajaţi

    “România intra în atribuţiile mele şi în funcţia deţinută anterior la Vodafone, din perspectiva regională, prin urmare am mai venit aici începând de anul trecut. Dar m-am stabilit aici în mod oficial la sfârşitul lunii martie”, povesteşte  povesteşte El Beltagy.

    Anterior venirii la Bucureşti, Mostafa El Beltagy a deţinut poziţia de head of Vodafone Group marketing global projects, cu sediul la Londra, rol din care a coordonat cele mai mari nouă pieţe europene în care este prezent operatorul telecom. El face parte din echipa Vodafone din 2009 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Vodafone Egipt şi Vodacom Africa de Sud.

    Ceea ce i-a plăcut încă de la început la mediul local de business a fost caracterul prietenos al oamenilor de aici. „În comparaţie cu alte locuri în care am fost, atunci când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile dintre oameni sunt importante, cruciale chiar pentru a face lucrurile să meargă. Există deschiderea pentru a discuta despre ce este de făcut, pe când în alte culturi am întâlnit mai multă reticenţă faţă de oameni nou-veniţi sau faţă de idei venite din exterior. Nu contează la ce maturitate a ajuns businessul, există întotdeauna ceva de făcut.”

    Mostafa El Beltagy spune că a întâlnit deja mulţi oameni de afaceri, antreprenori, precum şi start-up-uri precum Zonga (platformă de muzică online) şi crede că aici există o cultură a mediului de afaceri puternică.

    „Vorbind despre piaţa actuală, cred că situaţia nu atrage noi jucători; e o piaţă foarte competitivă, cu unele dintre cele mai mici preţuri din Europa, infrastructura e superbă – una dintre cele mai bune reţele din grupul Vodafone, poate una dintre cele mai bune din lume”, spune managerul. „Prin urmare, la o asemenea calitate a reţelei cu un asemenea nivel al preţurilor aici, ca investitor, aş plasa banii în altă parte şi nu aş veni pe o piaţă deja aşezată şi competitivă”, descrie el piaţa pe care activează.

    Referitor la tehnologia 5G şi disponibilitatea acesteia pe piaţa locală, Mostafa El Beltagy se rezumă la a spune că aceasta nu este esenţială pentru videostreaming sau pentru o calitate mai bună a clipurilor pe YouTube, facilităţi acoperite foarte bine şi de reţeaua actuală 4G, ci pentru procese cu latenţă redusă (procesarea unui volum mare de date, low latency – n.red.). El oferă ca exemplu realitatea virtuală şi realitatea augmentată în timp real, unde tehnologia 5G „ar putea face diferenţa“. Nu va semăna însă cu trecerea de la 2G la 3G sau de la 3G la 4G, care a fost o „adevărată revoluţie“, spune el.

    Când vine vorba despre stilul său de leadership, spune că pentru el este esenţial să discute cu oamenii cu care lucrează, iar astfel reuşeşte să dobândească o perspectivă mai bună legat de tot ceea ce trebuie să facă pentru business.

    „E greu să ai o relaţie personală cu 900 de oameni, dar îmi petrec o bună parte a timpului pe teren, mergând în magazine, întâlnindu-mă cu angajaţii, discutând cu ei. Atunci când conduci un departament cu atât de mulţi oameni e uşor să rămâi distant, într-un turn de fildeş, dar e mult mai bine să iei feedback de la ei, să rămâi aproape de ei, pentru că oamenii sunt cel mai valoros capital al companiei.”

    El observă că în România există foarte mulţi oameni bine pregătiţi, iar acest lucru este evident şi prin numărul mare de specialişti care pleacă să lucreze în Europa, crede managerul de la Vodafone.

    „Asta ne face munca puţin mai grea, pentru că nu concurăm pentru talentul local care lucrează doar în România, ci şi pe alte pieţe din Europa.“

    Referindu-se la strategia de dezvoltare a Vodafone, Mostafa El Beltagy vorbeşte în primul rând de expansiunea către gospodării şi familii şi în al doilea rând beneficiile aduse de noile tehnologii. „Între IoT şi 5G, cred că trebuie să ne aşteptăm la tot mai multe inovaţii. Sunt surse de entuziasm pentru viitorul nostru, pentru ce ar putea fi noi servicii pentru clienţi, dar şi surse de venit pentru noi.“

    În luna mai, Vodafone Group Plc. a semnat un acord pentru preluarea operaţiunilor Liberty Global din România, Germania, Republica Cehă şi Ungaria, în urma unei tranzacţii cu o valoare totală de 18,4 miliarde de euro, ce face parte din strategia companiei de a investi semnificativ în ţările din Europa în care operează. Entitatea formată în urma achiziţiei va permite clienţilor Vodafone şi UPC România să aibă acces la oferte convergente de servicii mobile, de internet în bandă largă şi TV, precum şi la servicii dedicate persoanelor juridice. Tranzacţia nu va include operaţiunile UPC România de televiziune prin satelit, Focus Sat. În urma achiziţiei, Vodafone va avea una dintre cele mai mari infrastructuri din Europa de reţea de nouă generaţie (next generation network, NGN), cu 54 de milioane de gospodării care beneficiază de servicii prin cablu/fibră prin propria reţea şi o acoperire NGN totală de 110 milioane de gospodării şi companii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu alţi operatori, devenind unul dintre cei mai importanţi furnizori din Europa de servicii de telecomunicaţii fixe şi convergente pentru clienţii persoane fizice şi juridice.

    Vodafone va intra însă pe piaţa de servicii fixe (internet şi TV) înainte de a primi acordul pentru achiziţia companiei de cablu UPC, prin semnarea unui acord care îi oferă acces la reţeaua de fibră optică a Telekom România, potrivit ZF.

    El Beltagy spune că relaţia clienţilor cu Vodafone trebuie să devină la fel de simplă precum relaţia lor cu servicii precum Google sau Uber. El speră că pe viitor clienţii vor avea o plajă mult mai mare de facilităţi sau servicii pe care să poată să le optimizeze singuri. Cu toate acestea, managerul de la Vodafone este de părere cu interacţiunea umană e critică: „Sunt diferenţe între o companie care nu are nevoie de oameni şi noi depindem de relaţiile între oameni, acele relaţii pe care nu le poţi înlocui în spaţiul digital.Dar trebuie să simplificăm tot ceea ce poate fi simplificat, acesta e un element central al strategiei noastre de business“.

    Cum a perceput însă trecerea de la un coordonarea unui grup de 9 pieţe la conducerea unui birou local? „Eşti mult mai implicat în operaţiuni atunci când conduci un birou local, te gândeşti mult mai mult la cum se vor face lucrurile; atunci când deţii o poziţie la nivel de grup, trebuie să îţi pui în permanenţă întrebarea: «ce urmează?», pentru că ai businessuri care funcţionează deja. Trebuie să te gândeşti la noi strategii, la intrarea pe noi pieţe. În cazul gândirii la nivel de grup, trebuie să ştii unde vei fi peste trei ani, în cazul unui birou local te gândeşti mai mult la cum îţi poţi depăşi concurenţa azi, cum îmi ating ţinta de vânzări“, remarcă Mostafa El Beltagy.

    Familia sa a ajuns în România doar de câteva zile. Până acum a avut multe întâlniri pe partea de business. „Mă simt foarte confortabil aici, există un soi de cultură de tip mediteranean similară cu cea din Italia sau Egipt, prin urmare am sentimentul că nu sunt foarte departe de casă”, descrie El Beltagy experienţa sa din România.

    Veniturile din servicii raportate de Vodafone pentru întreg anul fiscal 2017-2018 au ajuns la 723,6 milioane de euro, în creştere cu 2,5%, în termeni organici, faţă de anul precedent, potrivit datelor prezentate de companie. Vodafone România a înregistrat, în total, 9,6 milioane de clienţi la 31 martie 2018, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,1% faţă de anul anterior. Din numărul total de clienţi, 8,9 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    La 31 martie 2018, abonaţii Vodafone România reprezentau 41% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii serviciilor preplătite, 59%.

    Ponderea abonaţilor în baza totală de clienţi mobili a crescut cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent. Consumul de date mobile a crescut cu peste 80% în anul fiscal încheiat la 31 martie 2018.

  • De la Londra la Bucureşti

    “România intra în atribuţiile mele şi în funcţia deţinută anterior la Vodafone, din perspectiva regională, prin urmare am mai venit aici începând de anul trecut. Dar m-am stabilit aici în mod oficial la sfârşitul lunii martie”, povesteşte  povesteşte El Beltagy.

    Anterior venirii la Bucureşti, Mostafa El Beltagy a deţinut poziţia de head of Vodafone Group marketing global projects, cu sediul la Londra, rol din care a coordonat cele mai mari nouă pieţe europene în care este prezent operatorul telecom. El face parte din echipa Vodafone din 2009 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Vodafone Egipt şi Vodacom Africa de Sud.

    Ceea ce i-a plăcut încă de la început la mediul local de business a fost caracterul prietenos al oamenilor de aici. „În comparaţie cu alte locuri în care am fost, atunci când vii în România oamenii sunt mult mai primitori, se vede că relaţiile dintre oameni sunt importante, cruciale chiar pentru a face lucrurile să meargă. Există deschiderea pentru a discuta despre ce este de făcut, pe când în alte culturi am întâlnit mai multă reticenţă faţă de oameni nou-veniţi sau faţă de idei venite din exterior. Nu contează la ce maturitate a ajuns businessul, există întotdeauna ceva de făcut.”

    Mostafa El Beltagy spune că a întâlnit deja mulţi oameni de afaceri, antreprenori, precum şi start-up-uri precum Zonga (platformă de muzică online) şi crede că aici există o cultură a mediului de afaceri puternică.

    „Vorbind despre piaţa actuală, cred că situaţia nu atrage noi jucători; e o piaţă foarte competitivă, cu unele dintre cele mai mici preţuri din Europa, infrastructura e superbă – una dintre cele mai bune reţele din grupul Vodafone, poate una dintre cele mai bune din lume”, spune managerul. „Prin urmare, la o asemenea calitate a reţelei cu un asemenea nivel al preţurilor aici, ca investitor, aş plasa banii în altă parte şi nu aş veni pe o piaţă deja aşezată şi competitivă”, descrie el piaţa pe care activează.

    Referitor la tehnologia 5G şi disponibilitatea acesteia pe piaţa locală, Mostafa El Beltagy se rezumă la a spune că aceasta nu este esenţială pentru videostreaming sau pentru o calitate mai bună a clipurilor pe YouTube, facilităţi acoperite foarte bine şi de reţeaua actuală 4G, ci pentru procese cu latenţă redusă (procesarea unui volum mare de date, low latency – n.red.). El oferă ca exemplu realitatea virtuală şi realitatea augmentată în timp real, unde tehnologia 5G „ar putea face diferenţa“. Nu va semăna însă cu trecerea de la 2G la 3G sau de la 3G la 4G, care a fost o „adevărată revoluţie“, spune el.

    Când vine vorba despre stilul său de leadership, spune că pentru el este esenţial să discute cu oamenii cu care lucrează, iar astfel reuşeşte să dobândească o perspectivă mai bună legat de tot ceea ce trebuie să facă pentru business.

    „E greu să ai o relaţie personală cu 900 de oameni, dar îmi petrec o bună parte a timpului pe teren, mergând în magazine, întâlnindu-mă cu angajaţii, discutând cu ei. Atunci când conduci un departament cu atât de mulţi oameni e uşor să rămâi distant, într-un turn de fildeş, dar e mult mai bine să iei feedback de la ei, să rămâi aproape de ei, pentru că oamenii sunt cel mai valoros capital al companiei.”

    El observă că în România există foarte mulţi oameni bine pregătiţi, iar acest lucru este evident şi prin numărul mare de specialişti care pleacă să lucreze în Europa, crede managerul de la Vodafone.

    „Asta ne face munca puţin mai grea, pentru că nu concurăm pentru talentul local care lucrează doar în România, ci şi pe alte pieţe din Europa.“

    Referindu-se la strategia de dezvoltare a Vodafone, Mostafa El Beltagy vorbeşte în primul rând de expansiunea către gospodării şi familii şi în al doilea rând beneficiile aduse de noile tehnologii. „Între IoT şi 5G, cred că trebuie să ne aşteptăm la tot mai multe inovaţii. Sunt surse de entuziasm pentru viitorul nostru, pentru ce ar putea fi noi servicii pentru clienţi, dar şi surse de venit pentru noi.“

    În luna mai, Vodafone Group Plc. a semnat un acord pentru preluarea operaţiunilor Liberty Global din România, Germania, Republica Cehă şi Ungaria, în urma unei tranzacţii cu o valoare totală de 18,4 miliarde de euro, ce face parte din strategia companiei de a investi semnificativ în ţările din Europa în care operează. Entitatea formată în urma achiziţiei va permite clienţilor Vodafone şi UPC România să aibă acces la oferte convergente de servicii mobile, de internet în bandă largă şi TV, precum şi la servicii dedicate persoanelor juridice. Tranzacţia nu va include operaţiunile UPC România de televiziune prin satelit, Focus Sat. În urma achiziţiei, Vodafone va avea una dintre cele mai mari infrastructuri din Europa de reţea de nouă generaţie (next generation network, NGN), cu 54 de milioane de gospodării care beneficiază de servicii prin cablu/fibră prin propria reţea şi o acoperire NGN totală de 110 milioane de gospodării şi companii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor cu alţi operatori, devenind unul dintre cei mai importanţi furnizori din Europa de servicii de telecomunicaţii fixe şi convergente pentru clienţii persoane fizice şi juridice.

    Vodafone va intra însă pe piaţa de servicii fixe (internet şi TV) înainte de a primi acordul pentru achiziţia companiei de cablu UPC, prin semnarea unui acord care îi oferă acces la reţeaua de fibră optică a Telekom România, potrivit ZF.

    El Beltagy spune că relaţia clienţilor cu Vodafone trebuie să devină la fel de simplă precum relaţia lor cu servicii precum Google sau Uber. El speră că pe viitor clienţii vor avea o plajă mult mai mare de facilităţi sau servicii pe care să poată să le optimizeze singuri. Cu toate acestea, managerul de la Vodafone este de părere cu interacţiunea umană e critică: „Sunt diferenţe între o companie care nu are nevoie de oameni şi noi depindem de relaţiile între oameni, acele relaţii pe care nu le poţi înlocui în spaţiul digital.Dar trebuie să simplificăm tot ceea ce poate fi simplificat, acesta e un element central al strategiei noastre de business“.

    Cum a perceput însă trecerea de la un coordonarea unui grup de 9 pieţe la conducerea unui birou local? „Eşti mult mai implicat în operaţiuni atunci când conduci un birou local, te gândeşti mult mai mult la cum se vor face lucrurile; atunci când deţii o poziţie la nivel de grup, trebuie să îţi pui în permanenţă întrebarea: «ce urmează?», pentru că ai businessuri care funcţionează deja. Trebuie să te gândeşti la noi strategii, la intrarea pe noi pieţe. În cazul gândirii la nivel de grup, trebuie să ştii unde vei fi peste trei ani, în cazul unui birou local te gândeşti mai mult la cum îţi poţi depăşi concurenţa azi, cum îmi ating ţinta de vânzări“, remarcă Mostafa El Beltagy.

    Familia sa a ajuns în România doar de câteva zile. Până acum a avut multe întâlniri pe partea de business. „Mă simt foarte confortabil aici, există un soi de cultură de tip mediteranean similară cu cea din Italia sau Egipt, prin urmare am sentimentul că nu sunt foarte departe de casă”, descrie El Beltagy experienţa sa din România.

    Veniturile din servicii raportate de Vodafone pentru întreg anul fiscal 2017-2018 au ajuns la 723,6 milioane de euro, în creştere cu 2,5%, în termeni organici, faţă de anul precedent, potrivit datelor prezentate de companie. Vodafone România a înregistrat, în total, 9,6 milioane de clienţi la 31 martie 2018, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,1% faţă de anul anterior. Din numărul total de clienţi, 8,9 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    La 31 martie 2018, abonaţii Vodafone România reprezentau 41% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii serviciilor preplătite, 59%.

    Ponderea abonaţilor în baza totală de clienţi mobili a crescut cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent. Consumul de date mobile a crescut cu peste 80% în anul fiscal încheiat la 31 martie 2018.

  • „Dacă aveam bani, relaţii şi oameni, şi eu făceam afacerea aia“

    Nici nu ştim să punem bine zerourile

    Este a doua companie americană, după Apple, care atinge această capitalizare pe o piaţă bursieră unde încrederea investitorilor în viitor este destul de mare.
    Un trilion de dolari nu este o cifră mare, ci este foarte mare. Amazon a avut în 2017 venituri de 177 de miliarde de dolari, cu un profit brut de 65 de miliarde de dolari şi un profit net de 3 miliarde de dolari.
    În 2004 Amazon a avut vânzări de 6,92 miliarde de dolari, dar la începutul anilor ’90, când a apărut, nimeni nu-şi mai aminteşte ce încasări anuale avea. Amazon s-a listat la bursă în 1997. Ca o comparaţie – disproporţionată –, valoarea de piaţă a celei mai mari companii din România – Petrom – este de 4,7 miliarde de dolari, la venituri anuale de 4,9 miliarde de dolari şi la un profit de 600 de milioane de dolari.
    Jeff Bezos, cel care a creat Amazon, a pornit de la o librărie online şi construit un monstru care înghite totul în jur.
    În România, Amazon are de peste zece ani un centru IT la Iaşi, iar acum deschide un centru în Bucureşti. Încă nu şi-a exprimat interesul pentru piaţa de retail din România, unde eMAG, deţinut de fondul de investiţii sud-african Naspers şi de antreprenorul român Iulian Stanciu, este lider, cu peste 1 miliard de dolari vânzări anuale.
    Până la urmă, Jeff Bezos nici nu a avut o idee genială:
    o librărie online.
    Ce mare idee a fost asta, pentru că oricare dintre noi ar fi putut să o aibă şi chiar am fi putut să facem acelaşi lucru dacă am fi avut bani, dacă am fi avut relaţii, dacă am fi avut oameni, dacă am fi fost americani, dacă băncile ne-ar fi dat bani, dacă statul ne-ar fi ajutat, dacă clienţii ar fi dat buzna.
    Toţi avem idei de business, nu una pe zi ci mai multe, dar niciuna nu ni se pare atât de valoroasă încât să renunţăm la jobul curent, la confortul unui program stabil, la rutina unui salariu lunar plătit la timp, pentru a încerca să vedem dacă suntem în stare să punem în practică ceea ce considerăm noi că ar fi o idee de business.
    Aici se face diferenţa. Nu trebuie să ai o idee genială, ci trebuie să ai o idee pe care să fii în stare să construieşti un business, să o pui în practică şi să o execuţi. Lumea este plină de librării online, aproape aşa a fost şi în anii ’90, când a început Jeff Bezos afacerea Amazon, dar bani au câştigat numai cei care au reuşit să viseze şi să aibă cifre mari, cei care au construit tot sistemul, începând de la prezentare, căutare, referinţe, până la curierul care îţi aduce produsul în casă.
    Dacă ideea unei librării online am fi avut-o cu toţii, mă îndoiesc că logistica din spate ar fi fost în mintea noastră. Asta e şi ideea, să avem o idee dar să o construiască alţii, iar noi să stăm să numărăm banii.

    Cele mai multe afaceri eşuează din cauza execuţiei
    Şi Netflix ar fi fost o idee bună pentru noi, având în vedere că fiecare a traficat casete pe vremea lui Ceauşescu şi a fost un mic distribuitor între apartamente.
    Acum 20 de ani sau acum 10 ani, aproape nimeni nu şi-ar fi pus banii pe Amazon, ci pe Petrom, pentru că, în timp ce retailerul american online îşi număra pierderile, producătorul român de petrol îşi număra sutele de milioane de euro câştig. Dacă ne uităm la cifre, un profit de 3 miliarde de dolari la o capitalizare de 1 trilion de dolari pare un nonsens investiţional.
    În business, rutina execuţiei este totul, chiar şi în condiţiile în care inventezi un produs original. Amazon nu este un producător, ci este un distribuitor care duce marfa din punctul A în punctul B şi face marketing. Nici nu-l interesează cine produce, ci cum produce, asta apropo de faptul că un producător este cel mai important jucător
    într-un lanţ.
    Data viitoare când aveţi idei, luaţi exemplul lui Jeff Bezos. 

  • Călin Fusu (CEO BestJobs): „Marea este mereu în schimbare – fii pregătit şi încearcă mereu să rămâi la suprafaţă”

    Călin Fusu este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români şi unul dintre primii investitori din zona de servicii şi aplicaţii online pe plan local. Originar din Republica Moldova, omul de afaceri avea doar 16 ani când a şi-a început studiile universitare la Academia de Studii Economice Bucureşti, absolvind Facultatea de Relaţii Internaţionale în 1995. Cinci ani mai târziu, a fondat grupul Neogen, care deţine în prezent platforma de recrutare online BestJobs; platforma de comerţ online cu produse home & deco Vivre; platforma de E-fulfillment Frisbo; şi site-ul de informaţii financiare pentru consumatori Conso. 


    Care sunt hobby-urile dvs.?

    Am făcut multe lucruri de-a lungul timpului care mi-au plăcut şi m-au pasionat. Sailingul este un hobby pe care l-am descoperit recent şi de atunci privesc marea cu alţi ochi. Nimic nu se compară cu senzaţia pe care o ai atunci când opreşti motorul şi tot ce auzi este vântul în velele pline şi zgomotul valurilor care se sparg de barcă. A devenit rapid muzica mea preferată.
    Ce corespondenţe există între hobby-urile dvs. şi afaceri?

    Sunt multe similarităţi între sailing şi lumea afacerilor. Poate cea mai importantă dintre ele o rezumă foarte bine Roosevelt în „A smooth sea never made a skilled sailor”. Apoi, sailingul te învaţă să lucrezi în echipă şi să prioritizezi, pentru că deciziile pe care le iei în condiţii de stres au impact imediat şi foarte evident. Este şi un exerciţiu bun de leadership, pe o barcă este foarte important ca fiecare membru al echipajului să-şi cunoască foarte bine rolul şi impactul pe care îl are în cadrul întregii echipe. Şi ca să forţez puţin şi o metaforă aici, în cazul BestJobs, ne place să credem că oferim oamenilor busola pentru a naviga pe oceanul de oportunităţi profesionale.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri/pentru afacere?

    În cazul meu nu aş vedea o corelaţie decât în măsura în care un hobby, oricare ar fi el, îţi oferă şansa de a întâlni oameni şi locuri noi, de a crea relaţii interumane pornind de la o pasiune comună. Mai departe, fireşte, se pot lega inclusiv relaţii de business. Sunt multe poveşti de business care au pornit de la o pasiune comună a fondatorilor, sau businessuri care s-au dezvoltat prin prisma unor relaţii construite într-un cadru mai puţin formal. Nu cred că există vreo regulă şi nici vreo reţetă miraculoasă. Nu aş sfătui pe nimeni să se apuce să joace golf doar pentru că este un sport practicat de mulţi milionari (cel puţin aşa am auzit :)) şi astfel ideea/businessul lor va avea acces direct la finanţare.

    Care sunt regulile din hobby-urile dvs. folositoare în afaceri? Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în hobby-urile dvs. şi afaceri?

    Blue ocean strategy – creează un model de business în care concurenţa este irelevantă. În borcan cu concurenţa sau în oceanul albastru al unei noi pieţe, în care eşti unic? Pentru asta trebuie să produci valoare incontestabilă, să gândeşti înaintea trendurilor şi să priveşti orice lucru din perspectiva clientului.
    Marea este mereu în schimbare – fii pregătit şi încearcă să rămâi la suprafaţă.

    Ce tip de sport/hobby nu aţi practica niciodată?

    Curling.

  • Un actor de 87 de ani divorţează de soţia de 27 de ani. Motivul e CONTROVERSAT

    Cei doi s-au căsătorit în urmă cu trei ani. Krasko, care a jucat în peste 140 de filme sovietice şi ruseşti, îşi dorea un copil cu Natalia. Tânăra, nu doreşte, însă, să rămână însărcinată. Actorul mai are cinci copii din relaţiile anterioare.

    Natalia provine dintr-o familie săracă şi, potrivit lui Krasko, ea nu îşi doreşte un copil deoarece nu doreşte ca acesta să aibă o soartă ca a ei. Actorul nu are o situaţie financiară foarte bună, iar Natalia nu vrea să crească singură un copil după ce soţul ei va muri.

    Krasko plănuieşte să se întoarcă, după divorţ, la cea de-a treia soţie, Natalia Vyal, cu care are doi copii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AMCHAM România: Parteneriatul Strategic SUA – România reprezintă un cadru favorabil pentru intensificarea relaţiilor bilaterale în plan economic

    “România este un partener şi aliat valoros pentru Statele Unite, şi colaborarea excelentă de care ne bucurăm în plan politic şi diplomatic se reflectă în creşterea investiţiilor americane în România. O prezenţă şi mai mare a companiilor americane în România este întotdeauna binevenită, şi, în acest sens, misiunea noastră, alături de parteneri precum AmCham, continuă să promoveze nevoia unui climat de afaceri stabil şi predictibil” a declarat Ambasadorul SUA Hans Klemm.

    “O agenda ambiţioasă pentru relaţiile bilaterale în plan economic a fost una prin priorităţile mandatelor noastre ca Ambasadori, şi în continuare este nevoie de eforturi susţinute de promovare a oportunităţilor de investiţii pe care Romania le oferă. Astfel de iniţiative, deopotrivă publice şi private, trebuie să includă pe de o parte o mai bună comunicare cu investitorii americani, şi pe de altă parte, instrumente de facilitare a unui acces direct al antreprenorilor români pe piaţa americană” a declarat Ambasadorul României în SUA, George Maior.

    Şefii celor două misiuni diplomatice au reafirmat angajamentul reciproc pe care SUA şi România îl demonstrează prin acţiuni ce susţin obiectivele agendei şi colaborării transatlantice.

    AmCham Romania, împreună cu organizaţiile partenere din cadrul reţelei AmChams in Europe promoveză dezvoltarea relaţiilor economice transatlantice şi susţine eforturile României de a avea o contribuţie mai ridicată în dinamica schimburilor economice dintre cele mai importante blocuri comerciale la nivel global.


     

  • Noul prim-ministru australian promite stabilitate şi schimbări generale

    „Treaba noastră este să ne asigurăm că vom repara atât relaţiile interne din pardit, cât şi pe cele din Parlament”, a declarat Morrison în prima sa apariţie publică.

    „Noua generaţie a conducerii Partidului Liberal este de partea voastră”, le-a transmis acesta cetăţenilor australieni.

    Cetăţenii australieni sunt revoltaţi de instabilitatea politică din ţară din ultimii zece ani, perioadă în care niciun prim-ministru nu şi-a dus la final mandatul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro