Tag: relatii

  • Cum a ajuns politica americană să fie modelată de o alianţă a ginerilor

    Unul dintre prinţi, ministrul finanţelor din Turcia, este ginerele preşedintelui său cu atitudini autoritare şi supraveghează relaţia ţării sale cu Statele Unite, scrie The New York Times. Un altul este ginerele unui magnat turc. Acesta a devenit partener de afaceri al Organizaţiei Trump, iar în prezent face lobby pentru Turcia la administraţia Trump. Iar al treilea prinţ este Jared Kushner, care ca ginere şi consilier de top al preşedintelui Trump are un portofoliu de politică externă foarte vag, dar extins. Lucrând atât individual, cât şi în tandem, cei trei bărbaţi au dezvoltat o linie de comunicare informală, de generaţie următoare, între Trump şi omologul turc al acestuia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care la numai câteva săptămâni de la declanşarea ofensivei militare turce în nordul Siriei contra kurzilor, aliaţi tradiţionali ai americanilor, a fost primit în vizită la Casa Albă.

    Vizita a avut loc într-un moment în care Trump era ţinta criticilor bipartite din partea Congresului pentru o serie de poziţii favorabile lui Erdogan. Legăturile dintre cei trei bărbaţi arată cum conexiunile informale şi deseori nevăzute dintre cei doi preşedinţi au ajutat la modelarea politicii americane
    într-una dintre cele mai instabile părţi ale lumii.
    Erdogan a prezis într-un interviu televizat în acest an că un dialog privat între Berat Albayrak, ginerele său şi ministrul finanţelor, şi Jared Kushner va pune în curând „pe traseul normal” relaţiile tensionate dintre Washington şi Ankara. „Podul funcţionează bine în acest mod“, a spus Erdogan.  „Diplomaţia prin poarta din spate”, şi-a descris Albayrak legăturile cu Kushner.Politica lui Trump faţă de Turcia i-a încurcat pe colegii republicani din Congres ai acestuia pe mai multe fronturi. Preşedintele şi-a surprins de două ori propriii consilieri, o dată convenind în timpul convorbirilor telefonice cu Erdogan să retragă trupele americane din nordul Siriei şi a doua oară, la începutul lunii octombrie, când şi-a pus în practică promisiunea făcând loc forţelor turce să atace luptători kurzi sprijiniţi de SUA.

    Criticii spun că administraţia Trump a împiedicat aplicarea unei  pedepse mai dure unei bănci turceşti controlate de stat care nu a respectat sancţiunile americane împotriva Iranului. De asemenea, Trump a amânat impunerea de sancţiuni împotriva Turciei, membru al NATO, pentru instalarea sistemelor de apărare antirachetă cumpărate de la Rusia.
    Vorbind recent la o prezentare găzduită de Morgan Stanley, John R. Bolton, fost consilier de securitatei naţională, a spus că Trump confundă adesea relaţiile personale cu relaţiile naţionale atunci când vine vorba de stabilirea politicii. El a menţionat ca exemplu reticenţa preşedintelui de a-l înfrunta pe Erdogan cu impunerea de sancţiuni Turciei pentru achiziţionarea de arme ruseşti.
    În ceea ce priveşte rachetele ruseşti, sancţiunile bancare şi alte chestiuni, Erdogan şi-a folosit atât ginerele cât şi pe partenerul de afaceri turc al lui Trump, Mehmet Ali Yalcindag, ca emisari la administraţia americană. Uneori legăturile au fost făcute de Kushner, spun oficiali turci şi documente publice. În aprilie, spre exemplu, Albayrak a venit la Washington pentru o conferinţă organizată de Yalcindag la Trump International Hotel. În mijlocul evenimentului, Kushner l-a chemat pe Albayrak la o întâlnire improvizată în Biroul Oval, unde Albayrak l-a presat cu succes pe Trump să retragă sancţiunile împotriva Turciei pentru cumpărarea de arme ruseşti. Ambii lideri par să favorizeze conexiunile de familie sau de afaceri pe post de canale de comunicare, în parte, deoarece amândoi împărtăşesc suspiciunea că agenţiile propriilor guverne ar putea conspira împotriva lor. Termenul de „stat profund”, de fapt, a apărut pentru prima dată în Turcia cu zeci de ani în urmă, cu mult timp înainte de deveni o modă printre susţinătorii lui Trump, iar consilierii lui Erdogan spun că acesta l-a câştigat pe Trump insistând pe luptele lor comune împotriva unor astfel de forţe înrădăcinate în interiorul guvernelor lor. „SUA au o ordine cu rădăcini adânci pe care o putem numi stat profund – bineînţeles că obstrucţionează”, a declarat Erdogan în primăvara acestui an, exprimându-şi speranţele că ginerii vor crea o „punte”. „Aceste obstacole sunt una dintre problemele noastre principale.”
    Turcia nu este singurul caz în care Trump a avut în politica externă o abordare informală, de tipul de la familie la familie. Kushner, de exemplu, a jucat un rol în gestionarea relaţiilor cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman din Arabia Saudită, conducătorul de facto şi fiul preferat al regelui. „Trump înlocuieşte relaţiile formale între naţiuni în mai multe cazuri cu relaţii familie-familie sau relaţii acolit-acolit”, spune Eric S. Edelman, fost secretar de apărare şi ambasador al Statelor Unite în Turcia în timpul administraţiei George W. Bush. „Cu siguranţă, Erdogan ar prefera acest tip de relaţie întrucât conduce un regim capitalist propriu”, a explicat Edelman. Erdogan şi Trump pot fi consideraţi cu greu parteneri naturali. Preşedintele turc este un campion al islamului politic care susţine adesea că Occidentul este în declin. Trump este un naţionalist feroce, care a denigrat de multe ori musulmanii şi în special pe islamiştii politici. Liderul american s-a aliat cu unii dintre cei mai mari duşmani ai lui Erdogan – inclusiv cu conducătorii Arabiei Saudite, Egiptului şi Emiratelor Arabe Unite, precum şi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.
    Cu toate acestea, legăturile lui Trump cu Turcia au o istorie de mai bine de un deceniu, începând cu o invitaţie din partea lui Yalcindag de a face afaceri în Istanbul. Ginerele lui Yalcindag, magnatul Aydin Dogan, şi-a propus să construiască doi zgârie-nori şi un centru comercial. Yalcindag, acum în vârstă de 55 de ani, l-a convins pe Trump că afacerea de familie ar trebui să-şi găsească un partener internaţional. Yalcindag a negociat să folosească numele „CNN Turk” pentru reţeaua de televiziuni de ştiri a familiei şi a zburat la New York pentru a-l ispiti pe Trump să-şi împrumute numele turnurilor din Istanbul.

    Zgârie-norii, care s-au dat în folosinţă în 2012 sub numele Trump Towers Istanbul, plătesc Organizaţiei Trump doar o taxă de licenţă – 5-10 milioane de dolari pe an în primii ani de la deschidere şi până la 100.000 – 1 milion de dolari pe an în ultimii ani.
    Clădirile au fost primele turnuri rezidenţiale şi comerciale din Europa pe care a fost atârnat numele Trump şi ambele familii le-au considerat un succes. Erdogan, pe atunci prim-ministru, a tăiat panglica la ceremonia de inaugurare. Trump, fiica sa cea mai mare, Ivanka Trump, şi soţul ei, Kushner, au participat cu toţii la deschidere alături de Yalcindag, care a devenit prieten de familie.
    „Fiica mea iubeşte Turcia şi iubeşte Istanbulul şi i-a plăcut întotdeauna să vină aici, a fost aici de multe ori“, a spus Trump la ceremonia de la Istanbul. „Marele ei prieten este Mehmet”, a adăugat el, referindu-se la Yalcindag, despre care a spus că  „a făcut o muncă incredibilă”. El l-a lăudat pe Erdogan ca fiind „un om bun”, care este „foarte respectat în întreaga lume şi in Statele Unite”.
    În ultimul deceniu, Yalcindag s-a văzut cu Trump de cam trei-patru ori pe an, potrivit unei persoane apropiate familiei.
    Trump, în timp ce candida pentru funcţia de preşedinte, a recunoscut că relaţiile sale personale i-au influenţat atitudinea faţă de Turcia.
    Când Trump s-a angajat să interzică musulmanilor să intre în Statele Unite, Erdogan a solicitat pentru scurt timp eliminarea numelui Trump de pe turnurile din Istanbul, dar nu şi-a pus în practică ameninţarea.
    Consilierii lui Erdogan au presupus că Trump va pierde alegerile în 2016. Însă Yalcindag a zburat 10 ore pentru a fi alături de Trump şi familia sa la New York Hilton Midtown, în timp ce voturile erau numărate.
    Disperată să ajungă la preşedintele nou ales a doua zi, ambasada Turciei la Washington a apelat în cele din urmă la Yalcindag pentru numărul de telefon de la sediul echipei lui Trump – începutul noului rol al lui Yalcindag de relaţie de legătură cu Ankara. Erdogan îl cunoştea pe acesta din cercurile de afaceri turceşti, iar el a colaborat cu ginerele lui Erdogan la o campanie de influenţare a presei din Turcia. Pentru a întări legăturile cu familia Trump, Erdogan l-a numit pe Yalcindag ca preşedinte al unui grup de afaceri administrat de stat care face lobby la  Washington în numele guvernului de la Ankara.

    Preşedintele anterior al grupului, Ekim Alptekin, s-a pus rău cu procurorii americani plătind peste 500.000 de dolari firmei de consultanţă a generalului în retragere Michael T. Flynn, care a devenit primul consilier pentru securitate naţională al lui Trump. Procurorii au spus că Alptekin îl plăteşte pe Flynn pentru a face lobby la guvernul turc şi, în cele din urmă, l-au inculpat pentru că a încălcat regulile privind activitatea de lobby şi că a minţit anchetatorii. (Alptekin nu s-a întors în Statele Unite pentru proces.) Preluând după victoria lui Trump rolul de reprezentant al Consiliului de Afaceri Turco-American, organizaţie sponsorizată de stat, Yalcindag a început să călătorească frecvent la Washington. Consiliul şi-a organizat pentru prima dată conferinţele anuale la hotelul Trump din Washington, generând venituri de sute de mii de dolari pentru hotel în timp ce aducea în calitate de vorbitori pe cei mai buni oficiali ai administraţiei Trump.
    În timpul unei vizite din acest an, Yalcindag a făcut, de asemenea, opriri la Capitol Hill şi la Departamentul de Stat, dar nu doar pentru a face lobby în privinţa politicii comerciale, ci şi cu o serie de alte probleme.

    La o întrunire a Departamentului de Stat, agenda sa a inclus presiuni pentru extrădarea din Pennsylvania a clericului Fethullah Gulen, acuzat de Erdogan că a orchestrat tentativa de lovitură de stat împotriva sa din 2016; presiuni ca Statele Unite să soluţioneze fără zgomot cazul sancţiunilor împotriva băncii turce printr-o amendă limitată; presiuni pentru vânzarea de rachete Patriot pentru a reduce nevoia Turciei de alternative ruseşti şi de asemenea pentru o ocupaţie turcească a Siriei de Nord. Uneori, Yalcindag a ameninţat că Turcia s-ar putea apropia de Moscova. „Ar fi păcat să pierzi un aliat de lungă durată”, a spus el.
    Albayrak, în vârstă de 41 de ani, este adesea menţionat în Turcia pur şi simplu cu titlul de „mirele”.  Fiul unui jurnalist apropiat lui Erdogan, Albayrak a locuit la New York la începuturile carierei sale. El a obţinut o diplomă de afaceri la Universitatea Pace în timp ce lucra pentru divizia americană a unuia dintre cele mai mari conglomerate din Turcia, Calik Holding.
    S-a căsătorit cu fiica preşedintelui, Esra, în 2004 şi a fost numit director executiv al Calik trei ani mai târziu.
    În 2015, Erdogan l-a ajutat pe Albayrak, pe atunci de 37 de ani, să câştige un loc în Parlament şi l-a numit ministru al energiei. Însă influenţa lui Albayrak a crescut şi mai rapid după ce o facţiune de lideri militari a încercat o lovitură de stat împotriva lui Erdogan în iulie 2016. Albayrak s-a alăturat socrului său într-un avion care zbura în cerc peste Turcia în timp ce Erdogan îşi folosea iPhone-ul pentru a-şi aduna susţinătorii. (Un interviu în direct realizat prin FaceTime cu CNN Turk, fondat de Yalcindag, l-a ajutat să întoarcă norocul.)
    După ce a supravieţuit tentativei de lovitură de stat, Erdogan a răspuns prin eliminarea celor pe care-i considera duşmani şi prin reducerea la tăcere a disidenţilor. Albayrak a fost vârful de lance al campaniei.

    Ginerele a fost repede ridicat la rolul de ministru al finanţelor. Albayrak a căpătat atât de multă putere încât unii, inclusiv membri ai cabinetului, l-au descris drept premierul din umbră. El a ajutat la orchestrarea preluării unei mari părţi a presei de ştiri din Turcia, din care o mare parte este acum sub controlul fratelui său mai mic, Serhat Albayrak. (Ambii fraţi au lucrat îndeaproape cu Yalcindag.)
    În acelaşi timp, Berat Albayrak – care, spre deosebire de socrul său, vorbeşte fluent engleza – a preluat controlul relaţiilor cu Washingtonul.
    Printre misiunile sale a fost să obţină extrădarea lui Gulen, liderul religios învinovăţit de Erdogan că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016. În luna septembrie a acelui an, Albayrak s-a întâlnit cu Flynn la New York pentru a discuta o campanie pentru solicitarea extrădării lui Gulen în Turcia. Acest efort a condus la acuzaţii penale împotriva a două persoane prezente la şedinţă, Flynn şi Alptekin.
    În acelaşi timp, Departamentul de Justiţie a investigat a doua bancă de stat ca mărime din Turcia, Halkbank, pentru un efort uriaş, care a durat mai mulţi ani, de a ocoli sancţiunile SUA împotriva Iranului. Procurorii au spus că banca a transferat în Iran miliarde de dolari la schimb pentru petrol şi gaze.
    Erdogan şi Albayrak, spun anchetatorii americani, au aprobat personal schema de evitare a sancţiunilor chiar şi după ce oficialii din Statele Unite au arestat un comerciant de aur turco-iranian cu rol în această afacere. (Oficialii turci spun că guvernul lor a respins public sancţiunile asupra Iranului considerând că această politică americană nu este obligatorie pentru Turcia.)
    Pe măsură ce procurorii avansau cu cazul, Albayrak l-a presat pe secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, să nu impună noi pedepse asupra Halkbank.
    „Am avut o întâlnire pozitivă cu omologul nostru din SUA“, a spus Albayrak jurnaliştilor din Turcia după o discuţie cu Mnuchin la sfârşitul anului trecut. „Le-am spus că Halkbank nu a încălcat sancţiunile”, a adăugat el. „Avem aşteptări pozitive.”
    Erdogan a denunţat acuzaţiile împotriva băncii ca fiind o altă „tentativă de lovitură politică” împotriva sa şi i-a cerut lui Trump să închidă ancheta. În cea mai mare parte a anului 2019, banca a negociat cu Departamentul de Justiţie pentru a evita alte acuzaţii, efort care s-a încheiat în octombrie, pe fondul scandalului provocat de ofensiva turcă din nordul Siriei, când banca a fost pusă sub acuzare. Cei doi gineri prezidenţiali se cunosc cel puţin din 2018. În calitate de ministru al energiei, Albayrak a promovat legături economice mai strânse cu Israel şi, până în 2018, a vizitat Casa Albă pentru a discuta cu Kushner planuri de pace pentru Orientul Mijlociu. Cei doi s-au întâlnit din nou în februarie la Ankara. Kushner era în prima sa vizită oficială pentru a discuta despre Orientul Mijlociu cu Erdogan şi Albayrak. După aceea, Erdogan i-a cerut lui Kushner să participe la o a doua întâlnire cu Albayrak pentru a discuta despre comerţ, potrivit unei persoane implicate în negocieri.
    Kushner a pus atunci la cale o călătorie oficială de cinci zile în Turcia, în septembrie, pentru secretarul comerţului, Wilbur Ross, cu scopul de a promova comerţul extins, chiar dacă congresmenii de la Washington solicitau sancţiuni economice ca răspuns la achiziţia de către Turcia de arme ruseşti. O purtătoare de cuvânt a lui Ross a declarat că eforturile sale sunt „în aşteptare” după incursiunea turcă în Siria.

    Erdogan a salutat reuniunea din februarie a ginerilor ca fiind un posibil moment de cotitură. Cu toate acestea,  când Trump a pus public în discuţie eliminarea anumitor avantaje comerciale pentru Turcia din cauza achiziţionării de rachete ruseşti, Erdogan părea nedumerit.
    „Trump şi-a trimis ginerele în Turcia pentru a discuta despre relaţiile economice, l-am acceptat pe acest ginere, care s-a aşezat alături de ginerele nostru şi a vorbit în detaliu“, a spus Erdogan, sugerând că ameninţarea lui Trump a fost „o provocare pentru minte”.
    Până în aprilie, relaţiile s-au tensionat din nou, în parte în urma achiziţionării de către Turcia a sistemelor anti-rachete de la ruşi. Iar Erdogan era din ce în ce mai frustrat de rolul american în nordul Siriei, unde o forţă militară americană mică proteja o miliţie condusă de kurzi.
    Erdogan considera miliţia ca fiind o extensie a mişcării naţionaliste kurde din Turcia. El a vrut ca militarii turci să-i împingă departe de graniţă pe luptătorii kurzi. La o discuţie telefonică cu Erdogan în decembrie 2018, Trump a acceptat brusc să-şi retragă militarii şi să îi lase pe turci să preia controlul – doar pentru a reveni asupra deciziei sub presiunea Pentagonului.
    Pe acest fundal, cei trei gineri ar fi trebuit să participe la o conferinţă, în aprilie, la Washington, a grupului de afaceri sponsorizat de stat condus de Yalcindag.
    Albayrak venise pregătit să se întâlnească cu Mnuchin, dar Kushner a aranjat ca toţi trei să i se alăture lui Trump în Biroul Oval. Imagini ale întâlnirii l-au propulsat pe Albayrak mai sus pe scena politică de la Ankara, iar el le-a spus jurnaliştilor turci că Trump a arătat „înţelegere” cu privire la rachetele ruseşti.
    „A fost o reflexie a dragostei, iubirii şi sentimentelor calde reale ale domnului Trump, atât faţă de Turcia, cât şi de preşedintele nostru“, a spus Albayrak pentru CNN Turk după întâlnirea din Oficiul Oval. „Domnul Jared Kushner a acţionat cu căldură, a precizat Albayrak. Cei doi gineri au convenit să continue „diplomaţia pe poarta din spate, încercând să protejeze relaţia economică a celor două ţări“.
    Cu doar două săptămâni mai înainte, vicepreşedintele Mike Pence vizitase Ankara ducând cu el un avertisment sever că acceptarea rachetelor ruseşti ar putea declanşa o retrogradare a statutului Turciei în cadrul NATO.
    Când primele rachete ruseşti au ajuns în Turcia în iulie, Comitetul pentru relaţii externe din Senat a emis o declaraţie bipartită prin care i-a cerut lui Trump „să aplice pe deplin sancţiunile cerute de lege”. Secretarul de stat, Mike Pompeo, şi-a exprimat încrederea că sancţiunile vor fi aplicate.
    Însă un purtător de cuvânt al lui Erdogan a declarat presei turceşti că, după întâlnirea din Biroul Oval cu Albayrak, Trump s-a angajat să-şi folosească „puterea pentru a interveni în această problemă” şi să se opună sancţiunilor.
    Până la sfârşitul lui iulie, Trump părea să îşi îndeplinească acest angajament.
    „Avem o situaţie complicată”, a declarat Trump jurnaliştilor, repetând argumentul lui Erdogan potrivit căruia sub administraţia Obama Turciei „nu i s-a permis” să cumpere rachete Patriot americane în locul versiunii ruseşti.
    „Atunci, imediat ce el cumpără altceva, toată lumea spune: «O.K. Le poţi cumpăra»”, a explicat Trump, exprimând înţelegere pentru Ankara. „Nu aşa se fac afacerile.”
    Spre disperarea publică a multor republicani care solicitau sancţiuni, Trump le-a cerut în schimb republicanilor din Senat „flexibilitate”. El a subliniat că rachetele nu erau încă operaţionale şi a cerut timp pentru mai multe discuţii. (Trump a anulat vânzarea planificată a mai mult de 100 de avioane de vânătoare F-35 către Turcia, dar administraţia poartă discuţii continue despre primirea Turciei înapoi în programul F-35.)
    Apoi, în timpul unei convorbiri telefonice din 6 octombrie, Trump a acceptat din nou pe neaşteptate dorinţele preşedintelui turc, fiind de acord să scoată trupele americane din nordul Siriei, făcând astfel loc incursiunii turceşti împotriva forţelor kurde susţinute de americani.
    În faţa unei crize interne, Trump a ameninţat la un moment dat că va „distruge” economia Turciei, doar pentru a-şi retrage ameninţările cu o nouă rundă de sancţiuni, iar într-un final l-a invitat pe Erdogan la Casa Albă. Departamentul de Justiţie a depus acuzaţii penale împotriva Halkbank. Însă Departamentul Trezoreriei nu a impus penalităţi. Când Erdogan a aterizat luna aceasta la Washington, ginerele său a fost alături de el. Yalcindag îi aştepta.

  • Banca Naţională a României va lansa o monedă din argint cu tema relaţiilor diplomatice cu China

    Moneda are o valoare nominală de 10 lei, din argint 999‰, cu un diametru de 37 mm şi o greutate de 31,103 g.

    Aversul monedei prezintă imaginea Castelului Bran, edificiu istoric simbolic pentru România, inscripţia în arc de cerc „ROMÂNIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” şi stema României.

    Reversul monedei redă o parte din Marele Zid Chinezesc, construcţie istorică simbolică pentru Republica Populară Chineză, inscripţia circulară ,,STABILIREA RELAŢIILOR POLITICO-DIPLOMATICE ÎNTRE ROMÂNIA ŞI REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ” şi anul stabilirii relaţiilor dintre cele două ţări ,,1949”.

     

    Tirajul maxim pentru această emisiune este de 500 monede din argint.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revolta unui şef de companie: „Românii sunt artişti în a face doar schimbări de formă”

    Success Academy a fost fondată în 2016 de către omul de afaceri Ovidiu Atanasiu alături de trei asociaţi. De aproape două decenii, Atanasiu s-a implicat constant în proiecte de dezvoltare a echipelor din zona de business – vânzări, management, relaţii cu clienţii – prin programe de training şi consultanţă. În urmă cu şapte ani, Mirela Ursu (fondator al centrului de pregătire pentru examenele de limba engleză Flying Colours) i-a propus să lanseze împreună un proiect pe zona de dezvoltare a copiilor şi adolescenţilor.

    „Am refuzat de fiecare dată, ştiind care este gradul nostru de încărcare în proiectele de business. Pe de altă parte, şi noi primeam semnale de la adulţii pe care îi aveam în sala de training. «Dacă ştiam asta la 14 ani…», ne spuneau. Nu ştiu cum s-au aliniat planetele şi am acceptat.”

    În primul an de activitate, cifra de afaceri generată de Success Academy a fost de 200.000 de lei şi a crescut constant: 326.000 de lei în 2017, 462.000 de lei în 2018, iar în primele şase luni ale acestui an a ajuns deja la 395.000 de lei. În ceea ce priveşte profitul, acesta a avut de asemenea o evoluţie crescătoare, de la 10% în primul an la 17% în cel de-al doilea şi 24% în al treilea an. Pentru anul acesta, reprezentanţii businessului se aşteaptă la venituri de 800.000 de lei.

    La începuturile businessului, resursele organizatorice precum sălile de training utilate complet şi materialele necesare desfăşurării activităţii le-au fost puse la dispoziţie de către partenerii de la Flying Colours. Investiţiile realizate de-a lungul anilor s-au ridicat la 50.000 de euro, fonduri direcţionate în principal în amenajarea de noi spaţii pentru training, licenţe, materiale, tehnică de calcul şi traininguri. „Am avut un focus continuu pe dezvoltare. Cu experienţa pe care am câştigat-o în 27 de ani de business, am putut anticipa aproape toate momentele care ar fi putut deveni critice. Am ştiut de la început că vom avea un volum foarte mare de informaţie. Ne trebuia organizare. De aceea am investit încă de la început in sisteme de management al clienţilor, al activităţilor. Am investit în sisteme de management al cursanţilor. Am automatizat procesele astfel încât să eficientizăm la maximum efortul şi resursele interne. Am externalizat contabilitatea, marketingul şi IT-ul.”

    În prezent, Success Academy are 250 de cursanţi, iar de-a lungul celor patru ani de activitate numărul copiilor şi adolescenţilor care au urmat cursurile acesteia a fost de 400. Grupele de studiu sunt axate pe două programe, structurate pe două niveluri de maturitate: juniori (11-14 ani) şi adolescenţi (15-18 ani). Cel de juniori este structurat pe doi ani de lucru, iar cel de adolescenţi se întinde pe patru ani. Copiii provin din licee de stat sau private şi, în proporţie de 80%, provin din familii în care cel puţin unul dintre părinţi este antreprenor sau corporatist, „deci înţeleg cel mai bine ce facem. Sunt părinţii care înţeleg foarte bine ce înseamnă dezvoltare personală şi leadership. Sunt părinţi care au participat la rândul lor la traininguri şi intuiesc valoarea pe care o aduce programul”.

    În ciuda structurii programului, antreprenorul spune că „vârsta este pentru noi doar orientativă. Un copil cu un nivel ridicat de maturitate va intra în programul de adolescenţi chiar dacă vârsta i-ar spune să fie la juniori. Am avut multe situaţii de acest gen, în special la fete, ele fiind mai mature la această vârstă în comparaţie cu băieţii. Ideea este că un copil poate intra la Success Academy la Juniori şi poate absolvi pas cu pas până finalizează anul IV de adolescenţi.”

    Preţul cursurilor Succes Academy este apropiat de cel al meditaţiilor cumulat pe un an de zile, mai precis 1.090 de euro/an în cazul cursurilor de juniori, care au câte o sesiune de 2 ore în fiecare weekend, în care au şi şcoală. Programul respectă vacanţele copiilor şi sărbătorile legale libere. Adolescenţii au câte două sesiuni de câte 2 ore săptămânal. Preţul pentru adolescenţi este 1.845 euro/anul de studiu.

    Reprezentanţii businessului nu au luat încă o decizie în direcţia unei extinderi, concentrându-se momentan pe consolidare. „Problema pe care o vedem este de a menţine nivelul de calitate. Vrem să ne extindem reţeaua de traineri şi apoi să luăm în calcul deschiderea unei noi filiale în altă zonă geografică.”
    Echipa Success Academy este formată din 12 traineri, dintre care jumătate se ocupă de cursurile în limba română, iar ceilalţi şase, de cele în limba engleză. Cursurile academiei se desfăşoară în weekend, iar câştigul trainerilor depinde de numărul sesiunilor susţinute. De pildă, un trainer care susţine într-o zi trei sesiuni de câte 2 ore fiecare, adică 8 zile pline, poate câştiga 1.680 de euro într-o lună. Businessul are şi patru angajaţi pe latura organizatorică şi administrativă.

    Cea mai mare provocare în dezvoltarea academiei a fost adaptarea conţinutului la vârsta şi mentalitatea cursanţilor, spune Atanasiu. „Un an de zile am lucrat la asta şi încă mai îmbunătăţim programul. Este un proces dinamic, dar extrem de consumator de timp, energie şi inspiraţie ca să găseşti «formula magică» pentru a ajunge la mintea şi sufletul tinerilor din academie.” De asemenea, adaugă el, o provocare uriaşă a fost şi „găsirea trainerilor care să poată să-şi dea jos mintea de adult şi să se adapteze la copiii cu care lucrăm. Traineri care să nu se mai ia aşa de în serios cum o fac de obicei în trainingurile cu adulţii şi care să se poată poziţiona pe plan egal cu cei tineri.”

    A căutat traineri care să aibă experienţă reală de business, dar mai ales care să nu aibă nici cea mai vagă legătură cu atitudinea clasică de profesor, şi asta pentru că „nu poţi să livrezi sesiunile pe principiile clasice ale şcolii“, susţine fondatorul Success Academy. Şi menţinerea contactului permanent cu părinţii a reprezentat un test, însă Atanasiu spune că „avem constant întâlniri cu părinţii, culegem feedback continuu de la ei. Nu putem funcţiona altfel, dacă ne dorim rezultate. 250 de copii înseamnă în mod real 500 de părinţi cu care trebuie să comunici”.

    Nu în ultimul rând, provocările vin şi din situaţiile speciale ale tinerilor. „Au probleme diverse. Mari, enorme pentru vârsta lor. La nivel de relaţii, la nivel de rezultate şcolare, la nivel de comunicare, la nivel de încredere de sine. Şi nu se simt ascultaţi. Trebuie să ne facem timp să fim lângă ei şi să le punem atent întrebările astfel încât să îşi conştientizeze situaţia din toate perspectivele şi să aleagă cea mai bună soluţie la problemele lor. Şi cu rezultate clare.” El spune că tinerii din ziua de astăzi vor să înveţe, vor să afle lucruri, sunt conştiincioşi, responsabili, dar pe subiectele ce le ating interesul. Avem în faţă o nouă generaţie, total diferită de cum am fost noi, şi nu ştim cum să ne raportăm la ea. „Nu ştim cum să ne comportăm cu ea, nu ştim să-i înţelegem nevoile şi contextul general în care se dezvoltă. Noi suntem cei care greşim dramatic în relaţia cu ea.”

    Pe viitor, planurile de investiţie vizează o serie de studii dedicate problemelor adolescenţilor, deoarece, crede Atanasiu, „orice furnizor de learning îşi sugrumă businessul dacă nu investeşte în zona de research & development. Îşi stoarce piaţa şi apoi observă că nu mai are ce să ofere clienţilor. Multe companii de training şi-au atins astfel pragul de competenţă. Sau de incompetenţă. Se ajunge în blocaj la un anumit moment.”

    Când vine vorba de competiţie, Ovidiu Atanasiu spune că activează într-o piaţă foarte fragmentată şi aglomerată. „Sunt zeci, poate sute de furnizori mici de diverse programe pentru copii şi adolescenţi. Conceptul de dezvoltare personală este văzut foarte larg. Astăzi se face dezvoltare personală şi prin excursii în pădure. Prin muzică, balet, pictură, teatru, fotografie sau orice altceva vă vine în minte. Cu certitudine putem include în concept toate activităţile posibile. Noi ne-am poziţionat diferit prin tot ceea ce facem. Promisiunea noastră este să dezvoltăm tinerii în zonele cerute de trecerea lor spre maturitate.”

    În opinia lui Atanasiu, mediul academic românesc nu va trece în viitor prin vreo schimbare de fond. „Românii sunt artişti în a face doar schimbări de formă, de tipul clasa 0 se va numi de acum clasa I şi clasa a XII-a devine clasa a XIII-a. De aceea, nu cred că vom vedea schimbări spectaculoase”, concluzionează el.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Simona Cristina Ciubuc, demand & supply planning business partner Nescafé South East Market (Nestlé România)

    Simona Cristina Ciubuc este demand & supply planning business partner în cadrul Nescafé South East Market, rol din care coordonează o echipă formată din opt persoane. Ea consideră că momentul în care a preluat coordonarea echipei de demand & supply planning, în urmă cu aproximativ cinci ani, reprezintă cea mai mare reuşită profesională a ei.

    Ciubuc spune că un moment de cotitura în cariera sa a fost în anul 2006, când, după absolvirea Facultăţii de Finanţe-Bănci, specializarea Burse de Valori, din cadrul Academiei de Studii Economice,  a avut de ales între revenirea în Piteşti, oraşul unde a crescut, şi continuarea jobului pe care îl avea în Bucureşti. A ales cea de-a doua variantă „datorită oportunităţilor pe care le oferă, nu numai în plan profesional, dar şi în cel personal”, spune ea. 

    Un al doilea pas important a fost decizia de a abandona domeniul automotive şi de a începe un proiect în logistică şi demand forecasting (prognozare a cererii – n.red.) „Acesta a fost şi pasul care, ulterior, m-a adus la Nestlé România.” Spune că deopotrivă cel mai greu, dar şi cel mai frumos moment din parcursul său profesional a fost începutul în cadrul companiei Nestlé. „Am avut nevoie de cunoştinţe suplimentare. A fost o perioadă extrem de solicitantă, dar tot atât de frumoasă. De-a lungul timpului am descoperit şi alte dimensiuni ale profesiei mele. Am învăţat să ascult, să creez legături între oameni şi să fiu deschisă. Toţi avem nevoie de aliaţi şi de parteneri.” 

  • Pakistanul reduce nivelul relaţiilor diplomatice cu India şi suspendă schimburile comerciale

    Premierul Pakistanului, Imran Khan, a convocat miercuri o reuniune de urgenţă a Comisiei pentru Securitate Naţională, din care fac parte şefii principalelor instituţii civile şi militare.

    “Comisia a discutat despre situaţia generată de acţiunile unilaterale şi ilegale ale Indiei. S-a decis reducerea nivelului relaţiilor diplomatice cu India şi suspendarea comerţului bilateral. Aranjamentele bilaterale vor fi revizuite”, a transmis Administraţia de la Islamabad, conform cotidianului Times of India.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Relaţiile poliţişti-informatori în Caracal. “Alexandra putea fi salvată. Pentru duşmăniile de aici a păţit-o”

    – În 25 iulie, după ora 11.00, Alexandra sună de 3 ori la 112 să îşi anunţe propria răpire

    – adjunctul IPJ Olt de la acea vreme Nicolae Alexe cere ajutorul lui Remus Rădoi, cunoscut drept „Codiţă“, care are o firmă de pază

    – Poliţistul cere informaţii cu privire la o maşină argintie ce părea un BMW break, apoi s-a răzgândit vorbind despre un Renault Megane break.

    – Codiţă îl îndrumă către două locaţii, iar poliţiştii ajung în localitatea Redea, la două imobile unde stau rivali din clanul Oacă.

    – În 30 iulie, Nicolae Alexe, fost adjunct IPJ Olt, spune într-o intervenţie la Antena 3: “Am continuat în mod direct verificările şi am solicitat sprijinul poliţiştilor rutieri cărora le-am distribuit fotografia, iar ulterior prin surse proprii am fost informat de un colaborator că un autoturism identic s-ar afla într-o parcare a unui supermarket din Caracal. (…) Am trimis imediat să verifice, însă acest autoturism avea mici detalii ce nu corespundeau autoturismului pe care îl căutam”.

    – Alexe a sunat de mai multe ori la colaboratorul său, dar nu a obţinut locaţia corectă. I-a oferit în schimb date din anchetă.

    – În cele din urmă, cu o întârziere de 19 ore, poliţiştii ajung în faţa casei lui Gheorghe Dincă, dar nu intră. “Domnii procurori au spus că nu suntem siguri că persoana respectivă este autorul, nu ştim sigur că se află în acea locaţie victima, fapt pentru care au spus că au mai făcut mai devreme 3 percheziţii în care nu au reuşit să identificăm nici o probă referitoare la acest lucru şi că au rezerve”, explică Alexe.

    Adjunctul Poliţiei Olt a fost acuzat că a apelat la grupări de interlopi, în loc să meargă la superiorii săi. Cazul Alexandra a scos la iveală că ajutorul oferit de Remus Rădoi nu a fost o excepţie şi că au mai fost şi alte dosare.

    ,,Am văzut în Occident cum poliţia, atunci când există un astfel de caz, dă un număr de telefon la care oamenii să sune să dea informaţii. Mi se pare că trăiesc într-o altă lume ciudată. Ca cetăţean, mi se pare firesc, aş face-o şi neîntrebat. Conform regulamentului de organizare şi funcţionare, care merge pe Legea 333/2013, noi suntem obligaţi să colaborăm cu organele de anchetă ori de câte ori suntem solicitaţi. Avem o licenţă pe care o luăm o dată la 3 ani de la SRI şi IGPR şi când încălcăm condiţiile licenţierii, avizării, suntem pasibili de a ni se ridica această licenţă”, a spus Remus Rădoi, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul lui Morgan Freeman care te va face să vezi viaţa cu alţi ochi: „Am milioane de dolari în bancă, dar…”

    Atinge asta o coarda sensibilă în ţine? Eşti deprimat? Eşti trist? Aproape că am spus adevărul… dar spun asta pentru că vreau că ceva să se schimbe. Nu spun că nu poţi avea succes pe plan financiar. Spun doar să ai un scop mai mare în viaţă pe lângă fugă după bani.

    Sufletul tău ţipă că tu să răspunzi chemării tale adevărate. Ai posibilitatea să schimbi ceva dacă redefinesti ce înseamnă cu adevărat succesul pentru ţine. Poţi transformă relaţiile dureroase şi poţi construi alte relaţii frumoase. Te poţi ierta şi îi poţi ierta pe cei care ţi-au greşit şi te-au rănit. Poţi deveni un lider povatuindu-i pe alţii.

    Cine vrei să fii?
    Îţi poţi reechilibra priorităţile în viaţă. Îţi poţi vindecă şi salva căsnicia şi poţi recrea o iubire mai puternică decât ai crezut vreodată că este posibil. Poţi deveni cel mai bun părinte posibil la orice vârstă, chiar şi la 86 de ani… dar nu aştepta până atunci. Vei fi întotdeauna gata să faci mai mulţi bani, dar nu poţi face mai mult timp, scrie b1.ro

    Într-o zi, la fel că şi mine, vei muri. Pentru ce anume vrei că oamenii să îşi amintească de ţine? Ce poţi face pentru alţii pentru a face lumea un loc mai bun? Care este adevăratul tău scop pe acest pământ?

    Cu toţii vom muri într-o bună zi, însă doar câţiva oameni ajung să trăiască cu adevărat. Poţi să ieşi din umbră.. poţi găsi lumina. Ai fost făcut pentru măreţie.

    Ai fost făcut pentru mai mult decât ce faci pentru a îţi câştigă existenţa. Eşti o fiinţă menită să inspire şi să ajute lumea. Să înţelegem asta o dată pentru totdeauna.

    Astăzi, păşeşte în această lume în care există iubire adevărată… şi, în cele din urmă, îţi vei da seama că iubirea este, de fapt, ce ţi-ai dorit toată viaţă.

    Iubeşte mai mult şi mai mult, în fiecare zi, în orice mod… şi niciodată nu renunţă. Indiferent de cât de plin de provocări va fi destinul tău în viaţă, lumea are nevoie de ţine ACUM mai mult că oricând.

    Împreună cu iubirea, compasiunea, iertarea şi credinţă în umanitate vom învinge răul o dată pentru totdeauna.

    Această este o narare a lui Morgan Freeman. Actorul nu este pe moarte, doar a dorit să transmită un mesaj important.

  • Dragnea, despre relaţia rece cu Dăncilă: O să analizăm după alegeri/ Eu am relaţii personale cu femeia pe care o iubesc

    “Eu mă aştept ca fiecare să nu uite de ce au fost puşi unde au fost puşi.

    Eu am relaţii personale cu femeia pe care o iubesc. Nu discut despre relaţii personale. O să analizăm după alegeri, pentru că nu stă nimeni să vadă asta.

    E un sfat pentru oricine: să nu uite pentru ce a fost pus acolo. A fost pusă acolo pentru a implementa un program de guvernare. Dacă fiecare membru al guvernului ţine minte asta şi nu consideră că i-a crescut şi capul, atunci o să fie un ministru bun şi eficient” ,a spus Liviu Dragnea, la Adevărul Live, întrebat fiind de relaţia cu Viorica Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenoriat la feminin: Regulile după care se ghidează în business Cristina Căpitanu, cofondator Lemon Interior Design

    •   Cristina Căpitanu a intrat, împreună cu sora ei, Elena Oancea, în businessul decoraţiunilor şi mobilierului de interior, iniţial în retail, iar ulterior evoluând într-un butic de design; afacerea lor, Lemon Interior Design, se adresează mai ales persoanelor fizice; au lucrat însă la cerere şi pentru amenajarea unor spitale, spaţii de birouri şi restaurante.
    •   Cristina Căpitanu spune că principala regulă după care s-a ghidat în carieră este corectitudinea; de asemenea, de-a lungul timpului a învăţat că flexibilitatea este un atu.
    •   De flexibilitate consideră că este nevoie de altfel pentru a reuşi în mediul de business din România pentru adaptarea deopotrivă la nevoile pieţei şi ale clienţilor.
    •   Consideră că un business sănătos şi de succes, mai ales în domeniul furnizării de servicii, se bazează pe oferirea unui serviciu impecabil, iar aceasta trebuie să fie o constantă; la aceasta mai adaugă perseverenţa, dorinţa de a face lucrurile în fiecare zi mai bine decât ieri, multă muncă şi viziune.
    •   Pe tinerii antreprenori îi sfătuieşte să fie dedicaţi scopului lor, să se perfecţioneze şi să se reinventeze tot timpul. 

    Profilul Cristinei Căpitanu a apărut în catalogul „100 Cele mai puternice femei din business”.

  • Liderul socialiştilor europeni, AVERTISMENT pentru PSD: Vom lua în calcul îngheţarea relaţiilor cu partidul lui Dragnea

    „În timpul întrevederii PSE, preşedintele Serghei Stanishev a reinterat că PSE are în continuare îngrijorări cu privire la statul de drept în România. I-a informat pe prim-miniştrii, comisarii şi liderii de partid că până când Guvernul român nu va clarifica angajamentul pentru statul de drept şi nu va urma recomandările Comisiei Europene, conducerea PES va lua în calcul îngheţarea relaţiilor cu PSD, până la o discuţie formală la următoarea reuniune a conducerii PES din iunie, unde va fi discutat statutul de membru al PSD. El a concluzionat spunând că, până atunci, nu va fi organizat niciun eveniment PES alături de PSD”, a declarat Serghei Stanişev, în cadrul reuniunii de miercuri a socialiştilor europeni.
     
    La întrunirea PSE de miercuri au participat Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans, precum şi alţi socialişti europeni.
     
    Afirmaţiile lui Stanişev vin şi după ce Frans Timmermans, candidatul Partidului Socialiştilor Europeni la funcţia de preşedinte al CE, a avertizat vinerea trecută, că Partidul Social-Democrat din România riscă excluderea din PSE din cauza situaţiei statului de drept.