BusinessMagazin

Tag: rectificare

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries:Rectificarea aduce la suprafaţă un mare adevăr: 20% din birocraţi pot fi concediaţi

    Explicaţia pe care ministrul Eugen Teodorovici a oferit-o pentru masacrarea unui miliard de lei din bugetul destintat cofinanţării proiectelor europene de infrastructură este demnă de o piesă de teatru absurd. Spune domnul ministrul de Finanţe: tăiem aceşti bani pentru că s-a făcut o planificare greşită şi s-a absorbit mai puţin decât era planificat în decembrie 2014.

    Dar ultimul responsabil de absorbţia dezastruoasă era chiar fostul ministru al Fondurilor Europene, însuşi Eugen Teodorovici, cel care, în 2015, coordona autoritatea de management a programului operaţional pentru transporturi (AMPOST).

    În schimb, guvernul condus de premierul Ponta majorează bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cu circa 120 de milioane de lei, cel al SIE cu aproape 25 milioane lei, al SRI cu peste 20 milioane, iar al SPP cu circa 15 milioane lei. Expunerea de motive la ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară nu oferă aproape nici un fel de explicaţii pentru aceste cheltuieli, în consecinţă nu pot să nu întreb: majorarea bugetului SIE are vreo legătură cu suspiciunea, neelucidată nici până acum, că domnul Ponta a fost ofiţer acoperit al acestui serviciu?

    Internele, conduse de generalul Gabriel Oprea, obţin 565 de milioane de lei, din care 303 milioane sunt destinate unor creşteri salariale. Acesta este ministerul unde se înregistrează cele mai mari creşteri de cheltuieli salariale. Nu pot decât să admir, cu ghilimelele de rigoare, modul în care Gabriel Oprea şi-a asigurat loialitatea subordonaţilor: salarii mărite şi pensii speciale.

    În schimb, ministerul Apărării pierde bani, circa 96.000 de lei. Pare puţin, dar dacă ne gândim la conflictul din Ucraina şi la angajamentul luat de toate partidele ca, din 2017, să se aloce Apărării 2% din PIB, această tăiere relativ minoră arată seriozitatea promisiunilor guvernului Ponta. Ministerul are dreptul la „credite de angajament” în valoare de câteva sute de milioane de lei, dar până când vor fi contractate, dacă se va întâmpla acest lucru, mai este mult…
    Trăgând linia, putem spune că rectificarea arată şi cum se pregătesc partidele din jurul lui Victor Ponta de alegerile din 2016.

    În primul rând, îşi asigură fidelitatea prea-puternicelor servicii secrete şi a ministerului de Interne, dar abandonează efortul de absorbţie a fondurilor europene, precum şi investiţiile în infrastuctură. În al doilea rând, se reia fără ezitare greşeala din 2008 a guvernării Tăriceanu şi se pompează fonduri masive în salariile bugetarilor.

    Cheltuielile cu salariile au crescut deja cu 5,2%, arată nota de fundamentare la rectificarea bugetară, iar după planificata lege a salarizării, vor exploda. Culmea este că însuşi ministrul de Finanţe ne-a explicat de ce este nevoie de atât de mulţi angajaţi în ministere: „Sunt foarte mulţi din sistemul de stat care la ora – nu la 4.00, poate chiar mai devreme – au spart uşa. Iar dacă stau la serviciu, poate o oră doar alocă pentru ceea ce fac ei la serviciu”. Circa 20% din actuala administraţie este ineficientă în funcţiile pe care le ocupă, iar unele structuri din ministere sunt inutile, putând fi concentrate într-o singură unitate la nivelul ministerului de Finanţe, a mai spus Teodorovici. Dacă vom face un calcul simplist, înseamnă că, din 1,2 milioane de bugetari, circa 240.000 ar trebui concediaţi, cu toate economiile care ar rezulta de aici.

    Dacă guvernul Ponta ar fi fost serios în dorinţa sa de a reduce taxele şi impozitele prin noul Cod Fiscal, ar fi dat un semnal politic prin ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară. Ar fi putut începe să reducă cheltuielile salariale sau risipa din zona de „asistenţă socială”, adesea o formă prin care primarii controlează alegătorii săraci. Ar fi putut opri sponsorizarea unor servicii secrete scăpate de sub controlul civil şi care se extind, politic şi economic, de la o zi la alta. Dar domnul Ponta nu a făcut nimic pentru ca viitorul Cod Fiscal să fie viabil, ceea ce îmi arată că nu doreşte decât să intre într-o bătălie politică împotriva adversarilor din PNL. Rectificarea bugetară nu este decât o înşiruire de pomeni către alegătorii pe care PSD vrea să îi cumpere, primii pe listă fiind agenţii secreţi şi poliţiştii.
     

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Ponta, înaintea şedinţei PSD: Avem o rectificare bugetară pozitivă

    “Ideea e următoarea, ca să înţeleagă toată lumea, că e cu cifre şi nimeni nu le înţelege. Conform legii bugetului de stat, aprobat de Parlamentul României, în consultare cu instituţiile internaţionale, pe primele 6 luni, România trebuia să aibă un deficit de 13 miliarde de lei, adică să cheltuiască mai mult decât să încaseze”, a spus Ponta, înainte de şedinţa BPN al PSD.

    “Pe primele 6 luni, România are un plus de 4 miliarde de lei, deci nu a cheltuit mai mult decât a încasat, ci a încasat mai mult decât a cheltuit. Asta înseamnă că putem să dăm toţi banii pentru dublarea alocaţiilor pentru copii, care nu era prevăzută în buget, pentru celelalte legi care, de asemenea, nu era prevăzut în buget, şi mă refer la diplomaţi, grefieri, personalul nedidactic şi tot rămânem cu bani. (…) Asta trebuie să înţeleagă oamenii”, a continuat premierul.

    Victor Ponta a adăugat că acest lucru înseamnă că rectificarea bugetară este pozitivă: “Dacă sunt mai mulţi bani decât în legea bugetului de stat, asta înseamnă rectificare pozitivă, ce se taie la Trasnporturi, se taie acei bani care erau prevăzuţi ca şi cofinanţare pentru proiecte care şi aşa nu se mai fac până pe 31 decembrie din motive de suspiciuni, de anchetă, investigaţii. E în fiecare an din ce în ce mai rău”.

    Ponta a mai insistat asupra faptului că sunt bani la buget: “Trebuia să fim cu minus 13 miliarde, suntem cu plus 4 miliarde, deci în limba română şi în toate limbile din lume, asta însemabă rectificare pozitivă, că sunt mai mulţi bani decât sunt în bugetul de stat”.

    Proiectul privind rectificarea bugetară urmează să fie discutat şi aprobat într-o şedinţă specială a Guvernului, programată pentru marţi.

     

  • Ponta, înaintea şedinţei PSD: Avem o rectificare bugetară pozitivă

    “Ideea e următoarea, ca să înţeleagă toată lumea, că e cu cifre şi nimeni nu le înţelege. Conform legii bugetului de stat, aprobat de Parlamentul României, în consultare cu instituţiile internaţionale, pe primele 6 luni, România trebuia să aibă un deficit de 13 miliarde de lei, adică să cheltuiască mai mult decât să încaseze”, a spus Ponta, înainte de şedinţa BPN al PSD.

    “Pe primele 6 luni, România are un plus de 4 miliarde de lei, deci nu a cheltuit mai mult decât a încasat, ci a încasat mai mult decât a cheltuit. Asta înseamnă că putem să dăm toţi banii pentru dublarea alocaţiilor pentru copii, care nu era prevăzută în buget, pentru celelalte legi care, de asemenea, nu era prevăzut în buget, şi mă refer la diplomaţi, grefieri, personalul nedidactic şi tot rămânem cu bani. (…) Asta trebuie să înţeleagă oamenii”, a continuat premierul.

    Victor Ponta a adăugat că acest lucru înseamnă că rectificarea bugetară este pozitivă: “Dacă sunt mai mulţi bani decât în legea bugetului de stat, asta înseamnă rectificare pozitivă, ce se taie la Trasnporturi, se taie acei bani care erau prevăzuţi ca şi cofinanţare pentru proiecte care şi aşa nu se mai fac până pe 31 decembrie din motive de suspiciuni, de anchetă, investigaţii. E în fiecare an din ce în ce mai rău”.

    Ponta a mai insistat asupra faptului că sunt bani la buget: “Trebuia să fim cu minus 13 miliarde, suntem cu plus 4 miliarde, deci în limba română şi în toate limbile din lume, asta însemabă rectificare pozitivă, că sunt mai mulţi bani decât sunt în bugetul de stat”.

    Proiectul privind rectificarea bugetară urmează să fie discutat şi aprobat într-o şedinţă specială a Guvernului, programată pentru marţi.

     

  • Ponta anunţă că Guvernul va efectua în iulie prima rectificare bugetară din acest an

    El a participat, miercuri, împreună cu ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la o întâlnire cu primarii de comune pe tema finanţării proiectelor de infrastructură rurală prin PNDR.

    În contextul în care unii primari i s-au plâns că nu au bani nici pentru confinanţarea proiectelor cu fonduri europene, Ponta a anunţat că în iulie Guvernul va efectua prima rectificarea bugetară.

    “În iulie am rectificare şi pot să vă dau cofinanţări”, le-a spus Ponta primarilor.

  • Ca să duduie iar economia

    Previzibil, partidele au început să ridice pretenţii: Tăriceanu nu s-a sfiit să admită că partidul pe care îl conduce vizează principalele ministere din viitorul guvern, respectiv Ministerul Finanţelor sau Ministerul Economiei, în timp ce şeful UNPR, Gabriel Oprea, a anunţat că îşi propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani, conform cu protocolul PSD-UNPR semnat în 2012, fără însă a confirma că ar condiţiona susţinerea guvernului Ponta de aprobarea acestor proiecte.

    Ponta a anunţat că în perioada 15-19 decembrie va veni în parlament cu noua structură de guvern şi cu proiectul de buget pe anul 2015. În ce priveşte UDMR, vicepreşedintele Laszlo Borbely a explicat că inclusiv dacă partidul său iese de la guvernare, aşa cum a anunţat recent că se va decide la reuniunea reprezentanţilor din 13 decembrie, nu există niciun impediment să voteze totuşi guvernul restructurat.

    Până atunci, guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate în plus peste 4,4 mld. lei, din care aproape 2,3 mld. lei pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari, iar restul în principal pentru plata arieratelor şi a despăgubirilor gestionate de ANRP. Potrivit proiectului, rezultatele de până în prezent argumentează posibilitatea unei creşteri economice pe 2014 de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

    Rectificarea a fost aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi care stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie. Aceasta a determinat Consiliul Fiscal să acuze că rectificarea este ilegală şi că arată incapacitatea guvernului de programare şi execuţie a bugetului. Argumentul că guvernul îşi poate permite această rectificare pentru că bugetul are excedent de 0,29% din PIB la 10 luni ar fi fals, susţine Consiliul, întrucât excedentul nu se datorează unor venituri mult peste estimări, ci nerealizării cheltuielilor de investiţii.

    În privinţa bugetului pe 2015, ministrul bugetului, Daris Vâlcov, a promis din nou că nu vor fi operate niciun fel de majorări de taxe şi impozite şi a menţionat, ca noutate, doar că va fi discutată cu FMI reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. El şi-a menţinut poziţia că nu vor fi majorate taxele inclusiv după debutul negocierilor cu Comisia Europeană şi FMI, în cursul cărora Comisia Europeană a cerut un deficit bugetar de 0,9%, mai mic decât cel asumat iniţial de autorităţile române în cadrul traiectoriei de ajustare fiscală care prevede atingerea unui deficit structural de 1% din PIB în 2015 (acest prag de deficit structural este de fapt esenţa faimosului MTO – Medium Term Objective).

    Nici sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului Vâlcov. Decizia va fi luată de guvern prin ordonanţă de urgenţă. Un indiciu a ceea ce ar urma să se întâmple, în viziunea actualului guvern, l-a dat premierul Victor Ponta, care a apreciat că redevenţele ar trebui reduse pentru explorările şi exploatările offshore, “pentru că altfel nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”. Premierul a mai argumentat că în cazul redevenţelor este necesar un consens cu opoziţia, astfel încât sistemul care va fi adoptat să nu fie schimbat ulterior. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.

     

  • Consiliul Fiscal: De ce este „ILEGALĂ” a treia rectificare bugetară din 2014 a lui Victor Ponta. Rectificarea a fost aprobată în şedinţa de Guvern

     “Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul discută astăzi reîmpărţirea banilor publici.

    UPDATE 14:15 Cea de-a treia rectificare bugetară a fost aprobată.

    UPDATE 13:15  Premierul Victor Ponta a declarat că nu va înţelege niciodată opinia Consiliului Fiscal privind a treia rectificare bugetară din acest an, “care spun să nu plătim ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti”, adăugând că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană agreează această măsură.

    Citit mai multe pe www.gandul.info

  • A treia rectificare bugetară din acest an a fost aprobată. Ce instituţii primesc mai mulţi bani

    La începutul şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a declarat că nu va înţelege niciodată opinia Consiliului Fiscal privind a treia rectificare bugetară din acest an, “care spun să nu plătim ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti”, adăugând că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană agreează această măsură.

    “Putem să nu mai plătim nimic din ce trebuie să plătim în 2015, terminăm anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie să plătim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urmă. Este o decizie cu care sunt de acord Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Nu am să înţeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti. Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi şi este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităţilor locale”, a spus Ponta în şedinţa de guvern, în faţa presei.

    A treia rectificare bugetară din acest an este aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie.

    Rectificarea bugerară încalcă mai multe prevederi legale şi arată incapacitatea Guvernului de programare şi execuţie a bugetului, privind în special investiţiile, potrivit Consiliului Fiscal, care arată totodată că plata în avans a unor drepturi salariale nu va reduce presiunile pe bugetul pe 2015.

    “Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal.

    Argumentul Executivului privind “excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat faţă de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014” este în mod evident fals, întrucât situaţia de excedent bugetar după 10 luni nu se datorează nicidecum unor venituri care să depăşească substanţial estimările, ci pur şi simplu nerealizării cheltuielilor cu investiţii, arată Consiliul.

    Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investiţiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiţii mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.

    “Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situaţia este departe de a reflecta o bună gestiune si execuţie a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacităţi la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiţii publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie”, conform Consiliului.

    Reprezentanţii CF justifică această afirmaţie şi prin modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condiţiile în care programul de investiţii publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

    A treia rectificare bugetară din acest an suplimentează bugetele Justiţiei, Agriculturii, Transporturilor, Educaţiei, Apărării, în principal pentru plata în avans a titlurilor executorii pentru bugetari, dar taie din bugetele Preşedinţiei, Parlamentului, Externelor, Economiei, cu un deficit de 2,2%.

    Rectificarea, efectuată în mod excepţional de Guvern, prin derogare de la lege, este determinată de rezultatele calculate pentru intervalul 1 ianuarie-31 octombrie 2014, care scot în evidenţă un excedent de 0,29% din PIB faţă de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiaşi perioade a anului precedent, conform Executivului.

    Guvernul arată, în proiectul de rectificare, că rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice pe întregul an de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

    Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat vor fi majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat menţinându-se ca valoare nominală la 14,7 miliarde lei şi ca pondere în PIB la 2,2%.

  • A doua rectificare bugetară va fi efectuată săptămâna viitoare. Ponta: Este o rectificare pozitivă

    El a precizat că rectificarea va fi efectuată şi pe baza discuţiilor avute în aceste zile cu experţii Comisiei Europene, la Bruxelles.

    Premierul a asigurat totodată că toate fondurile aferente plăţii drepturilor de natură salarială sau pentru indemnizaţii sunt acoperite.

    “Restul, vedem ce putem să sprijinim şi ce putem să dăm şi pentru sănătate, şi pentru dezvoltare locală”, a adăugat Ponta.

    Reprezentanţii Guvernului şi cei ai BNR s-au aflat, săptămâna trecută, la Bruxelles pentru evaluarea acordului cu FMI, CE şi Banca Mondială, discuţiile având loc în premieră în afara ţării, pe agendă figurând şi cea de-a doua rectificare bugetară din acest an.

    Decizia a fost legată de contextul intern al campaniei electorale, ambele părţi înţelegând ca discuţiile să nu fie folosite în scopuri politice, fiind mai degrabă discuţii tehnice. FMI are ca regulă să nu se implice în politicile interne pe perioada campaniilor electorale, dar era necesar ca această misiune de evaluare să aibă loc”, au declarat atunci pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

     

     

     

  • Guvernul aprobă prima rectificare bugetară din acest an. Ce ministere primesc mai mulţi bani

    Conform proiectului de rectificare prezentat de Ministerul Finanţelor, Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului.

    Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naţionale şi sistemului de intervenţii de urgenţă, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – 166 milioane lei, Apărarea – 400 milioane lei, Economia – 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi 200 milioane lei pentru investiţii de retehnologizare, Educaţia – 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, Transporturile – 356 milioane lei în special pentru restanţele şi subvenţiile CFR, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă – 192 milioane lei, Munca – 42 milioane lei, Cultura – 10 milioane lei.

    Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare.

    De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei.

    Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.

    Consiliul Fiscal apreciază că rectificarea bugetară confirmă o scădere a veniturilor, dacă se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiecţii nu arată clar cum se vor acoperi găurile de încasări din primul semestru şi nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete.

    Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul.

    A doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie.

  • Guvernul aprobă prima rectificare bugetară din acest an. Ce ministere primesc mai mulţi bani

    Conform proiectului de rectificare prezentat de Ministerul Finanţelor, Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului.

    Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naţionale şi sistemului de intervenţii de urgenţă, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – 166 milioane lei, Apărarea – 400 milioane lei, Economia – 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi 200 milioane lei pentru investiţii de retehnologizare, Educaţia – 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, Transporturile – 356 milioane lei în special pentru restanţele şi subvenţiile CFR, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă – 192 milioane lei, Munca – 42 milioane lei, Cultura – 10 milioane lei.

    Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare.

    De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei.

    Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.

    Consiliul Fiscal apreciază că rectificarea bugetară confirmă o scădere a veniturilor, dacă se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiecţii nu arată clar cum se vor acoperi găurile de încasări din primul semestru şi nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete.

    Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul.

    A doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie.