Carte de vizită
¶ Avea doar 16 ani când şi-a început studiile universitare la Academia de Studii Economice din Bucureşti
¶ Călin Fusu a fost unul dintre primii investitori din zona de servicii şi aplicaţii online pe plan local
¶ A fondat grupul Neogen, care deţine în prezent platforma de recrutare online BestJobs, platforma de comerţ online cu produse home & deco Vivre, platforma de E-fulfillment Frisbo şi site-ul de informaţii financiare pentru consumatori Conso
Tag: recrutare
-
Călin Fusu, CEO şi fondator / BestJobs: “Sunt multe poveşti de business care au pornit de la o pasiune comună a fondatorilor sau businessuri care s-au dezvoltat prin prisma unor relaţii construite într-un cadru mai puţin formal. Nu cred că există vreo regulă şi nici vreo reţetă miraculoasă”
-
Microsoft a construit căsuţe în copaci pentru angajaţii companiei de la sediul central din Redmond, Washington – VIDEO
Una dintre căsuţe este inspirată de căsuţele de turtă dulce din povestirile lui Hans Christian Andersen. Cea mai înaltă structură este denumită “cuibul corbului”.
Căsuţele au electricitate, Wi-Fi şi şemineu exterior pentru a menţine căldura.
Reprezentanţii Microsoft spun că motivul pentru care au investit în aceste căsuţe este să îi scoată pe angajaţi din birouri. Mai mult, unele studii arată că munca în mijlocul naturii îmbunătăţeşte creativitatea, concentrarea şi chiar fericirea.
-
Microsoft a construit căsuţe în copaci pentru angajaţii companiei de la sediul central din Redmond, Washington – VIDEO
Una dintre căsuţe este inspirată de căsuţele de turtă dulce din povestirile lui Hans Christian Andersen. Cea mai înaltă structură este denumită “cuibul corbului”.
Căsuţele au electricitate, Wi-Fi şi şemineu exterior pentru a menţine căldura.
Reprezentanţii Microsoft spun că motivul pentru care au investit în aceste căsuţe este să îi scoată pe angajaţi din birouri. Mai mult, unele studii arată că munca în mijlocul naturii îmbunătăţeşte creativitatea, concentrarea şi chiar fericirea.
-
Google recrutează în Bucureşti. Care sunt condiţiile
Cerinţele minime pentru aplicare sunt ca aplicantul să fie în penutlimul an de stiudiu de licenţă sau master. Sunt considerate avanataje experienţele anterior în domeniul vânzărilor, reclamelor, consultanţei, relaţii clienţi, marketing sau zone apropiate.
„Ideea Gmail a veni de la un singur <<googler>>. Acum platforma are pesre 425 de milioane de utilizatori. La Google, fiecare <<googler>> poate avea un impact uriaş, şi nu este diferit pentru cei care se află în internship – aceştia sunt actorii-cheie în inovaţie”, scriu reprezentanţii companiei pe platforma citată.
Responsabilităţile şi detaliile proiectului vor fi comunicate de către companie, bazându-se pe istoricul educaţional al candidatului, pe interesele şi calităţile acestuia.
-
La interviu cu inteligenţa artificială
Dora este primul robot de recrutare de pe piaţa locală, care, prin intermediul inteligenţei artificiale, caută singur candidaţi în mediul online şi îi intervievează conform specificaţiilor angajatorilor. Lansată la 1 martie anul acesta, Dora a avut peste 158.000 de interviuri, iar peste 19.000 de persoane au fost angajate sau sunt în prezent în curs de angajare prin intermediul „ei”, potrivit informaţiilor de pe platforma Happy Recruiter, care foloseşte inteligenţa artificială pentru recrutarea de personal de pe reţelele de socializare.
„Dora este o unealtă a unui recrutor, îl scapă de lucrurile din recrutare care mănâncă cel mai mult timp, de timpul de căutat candidaţi, de a-i verifica în prima etapă dacă s-ar potrivi cu jobul respectiv. În jur de 60% din timpul unui recrutor este scutit de Dora. Aceasta este disponibilă nonstop”, spune Călin Ştefănescu, cofondator al Happy Recruiter.
Potrivit lui, Dora transformă cerinţele unui angajator într-o discuţie cu un candidat. Totodată, robotul face CV-urile pentru candidaţii care nu le au. Dora cere date din CV-uri, însă extrage doar informaţiile esenţiale pentru angajator. Pe de altă parte însă, observă reprezentantul Happy Recruiter, CV-urile nu mai sunt folosite atât de mult, iar recrutorii se uită strict la datele care îi interesează – experienţă, studii, competenţe etc.
„În zona de head-hunting şi top management nu performează atât de bine. Dar pentru alte roluri este incredibilă. În medie, în aproximativ cinci zile companiile îşi găsesc oamenii şi cam în două săptămâni deja sunt angajaţi”, descrie Călin Ştefănescu modalitatea de funcţionare a platformei.
Potrivit lui, robotul Dora a devenit între timp şi poliglot, vorbeşte fluent şi engleza şi olandeza şi deja sunt companii internaţionale care o folosesc ca unealtă în activitatea de recrutare. Aceasta face şi follow-up discuţiilor cu un candidat – îi reaminteşte acestuia data, ora şi locul interviului. Dacă un candidat se retrage, Dora caută automat noi candidaţi, aceştia fiind paşi care economisesc timpul recrutorului.
„Inteligenţa artificială deja a început să lase o amprentă mare în domeniul recrutării. Sunt vreo patru roboţi de recrutare în lume care au început să avanseze şi în alte sectoare. Este un ajutor fantastc, trăim o revoluţie industrială în momentul acesta. Nu ne dăm seama, dar e incredibil cum evoluează şi cât de mult ne ajută”, spune Ştefănescu.
Aşadar, programele dotate cu IA pot colecta informaţii, crea un profil al candidatului şi pot ordona „CV-urile”, astfel să-şi dea seama care persoană ar fi cea mai potrivită pentru job. Această metodă de procesare a datelor devine foarte valoroasă în piaţa HR de astăzi datorită abilităţii sale de a găsi acei candidaţi pasivi, care sunt cei mai doriţi în general, care nu îşi caută în mod activ un alt job sau poziţie şi sunt mulţumiţi de actuala poziţie, lucru care poate fi un semn că acesta este un activ valoros pentru companie.
Programele cu inteligenţă artificială pot realiza şi interviuri, mai ales pentru acei candidaţi care vor să lucreze în afara graniţelor ţării din care sunt şi nu au posibilitatea de a se deplasa pentru interviu. Un exemplu este HireVue, un program dotat cu inteligenţă artificială care foloseşte chestionare prestabilite la care candidatul se poate filma atunci când dă răspunsurile. Acest lucru permite recrutorului să intervieveze un număr mai mare de candidaţi şi mai apoi să selecteze persoanele care să treacă mai departe în procesul de selecţie.
Inteligenţa artificială în recrutare va îmbunătăţi experienţa angajatului şi va duce angajamentul la un nivel personal. În marile corporaţii mulţi dintre angajaţi se pot simţi „pierduţi” sau pot simţi lipsă de motivaţie. De la cereri de concediu neaprobate la sentimentul că nu sunt destul de apreciaţi, aceştia sunt factori care pot produce un declic şi angajatul să plece, lucru care se transpune într-o fluctuaţie de personal, ceea ce generează costuri suplimentare companiilor. Un salariu mare nu face neapărat un angajat fericit. Accesul la o gamă largă de informaţii înseamnă că un angajator are mai multe pârghii de a îmbunătăţi experienţa angajatului. Ţinând cont de datele pe care le poate obţine un program de IA în organizarea mediului de lucru, poate duce la o fluctuaţie de personal scăzută.
„În zona de fluctuaţie şi de retenţie a personalului trebuie să avem în permanenţă în vedere cei 3 M: să Măsurăm, să Monitorizăm şi să facem un Management al fluctuaţiei de personal. Dacă ai tot timpul date clare, atunci ştii şi ce ai de făcut. Fluctuaţia de personal înseamnă şi mulţi bani cheltuiţi de companie. Un om care pleacă din companie înseamnă de 2,3 ori salariul lui brut, pentru că se iau în calcul timpul în care postul este vacant, dar şi perioada de recrutare şi training până când viitorul angajat devine productiv în companie“, a spus Smărăndiţa Schnel, director HR BPO al Telekom România, companie cu peste 6.100 de angajaţi, în cadrul evenimentului ZF HR Conference 2018.
Inteligenţa artificială în zona de resurse umane înseamnă costuri mai reduse pe termen lung. Pe lângă orele suplimentare de muncă, multe companii îşi cheltuiesc banii pe recrutarea „old-school”. Un studiu din 2016 citat de publicaţia Entrepreneur a arătat că angajarea unui om costă compania în medie 4.129 de dolari în Statele Unite.
Amazon avea aproape 550.000 de angajaţi în trimestrul al treilea din 2017, iar cu un an înainte avea puţin mai mult de 300.000 de angajaţi, potrivit CNN. Timp de un an, compania a angajat aproape 250.000 de oameni, fapt ce ar fi generat un cost de aproximativ 1 miliard de dolari doar pentru recrutări într-un an (la un cost mediu de 4.129 dolari pentru angajarea unei persoane).
Acest calcul a fost făcut în baza prezumţiei că Amazon nu foloseşte programele cu IA în procesul de recrutare. Se estimează că, într-un astfel de scenariu, Amazon ar fi putut economisi până la 1 miliard de dolari printr-un proces de recrutare automatizat, susţine Barbara Van Pay, CEO al Smart HR Consultancy, într-un articol al publicaţiei internaţionale Entrepreneur.
Cu toate acestea, tehnologiei IA îi lipsesc câteva atuuri când vine vorba de recrutare, cum ar fi abilitatea de a oferi feedback în urma unui interviu. Alte mari minusuri pentru inteligenţa artificială sunt lipsa empatiei şi interacţiunea umană. Inteligenţa artificială vede date acolo unde omul vede emoţie şi acest lucru nu se va schimba prea devreme, este de părere Barbara Van Pay, CEO al Smart HR Consultancy, într-un articol publicat de entrepreneur.com.
„Din cauza conceptului cu origini în filmele de la Hollywood, multe organizaţii se sperie de ideea de a lăsa pe mâna unui robot anumite proceduri din businessul lor, însă ziua în care inteligenţa artificială va prelua controlul asupra lumii pare să fie departe. Având un potenţial de nedescris în vederea creşterii eficienţei, împreună cu un cost prietenos pe termen lung, se pune întrebarea: merită să foloseşti beneficiile IA pentru nevoile tale de recrutare? Este alegerea potrivită pentru business?”, întreabă Barbara Van Pay. Piaţa roboţilor software creşte într-un ritm alert, urmând ca în acest an să atingă valoarea de 1,1 miliarde de dolari, de la 325 de milioane de dolari în 2016, potrivit unui studiu al companiei de cercetare Forrester, citat de ZF.
-
Studiu BestJobs: Un sfert dintre angajatori caută să recruteze studenţi până la finalul anului
Jumătate dintre angajatori estimează că vor scoate la concurs până la 10 poziţii noi pentru care vor recruta exclusiv studenţi până la finalul anului, iar alţi 23%, între 10 şi 20 de poziţii noi pentru studenţi, conform studiului desfăşurat de BestJobs pe un eşantion de 320 de companii mici, medii şi mari din România. Pentru fiecare poziţie deschisă, companiile caută să angajeze între 1 şi 5 studenţi, iar cele mai multe job-uri vor fi în domenii precum customer service (25%), logistică şi producţie (16%), vânzări (10%), marketing şi comunicare (8%), dar şi domenii mai complexe, precum inginerie (9%) şi IT (9%).
„Pe o piaţă a forţei de muncă tot mai săracă în specialişti, recrutarea de studenţi reprezintă o soluţie care aduce multiple avantaje pe termen lung. În primul rând, ei vor dobândi abilităţi practice încă de pe băncile facultăţii şi astfel vor avea aptitudinile necesare după absolvire. Tinerii sunt dornici să înveţe, sunt deschişi la nou şi au o putere de adaptare foarte ridicată. În plus, competenţele lor digitale sunt mult mai ridicate decât la generaţia anterioară, ceea ce reprezintă iar un avantaj, într-un mediu economic tot mai tehnologizat. Pe de altă parte, există şi dezavantaje, precum interesul lor fluctuant pentru un anumit domeniu sau angajator, lipsa maturităţii care să ducă la asumarea unor decizii profesionale, ceea ce poate conduce la o reticenţă din partea companiilor de a-i recruta, dar, în definitiv, toţi am trecut prin asta şi e bine să privim mai ales avantajele, care sunt mai importante”, spune Mădălina Dan, clients manager în cadrul BestJobs.
În perspectivă, chiar dacă angajatorii îşi doresc forţă de muncă tânără, aceştia nu sunt dispuşi să ofere neapărat un program de lucru flexibil celor care vor totuşi să-şi continue studiile. Cei mai mulţi angajatori (62%) spun că recrutează studenţi pe un program de lucru full-time şi doar 19% dintre companii menţionează un program flexibil sau part-time (19%).
În ceea ce priveşte formarea profesională a noilor candidaţi, cele mai multe companii (60%) aleg să le ofere angajaţilor studenţi training-uri cu specialişti din cadrul companiei, în timp ce 16% oferă cursuri de specializare mai complexe, în afara companiei. Doar 1% dintre angajatori oferă angajaţilor lor oportunităţi de a-şi completa studiile cu programe de masterat, doctorat sau cursuri de management plătite.Pachetul salarial pentru studenţi, similar celui oferit angajaţilor cu studii finalizate
Cei mai mulţi angajatori (44%) spun că pretenţiile salariale ale studenţilor variază între 2.000 şi 3.000 de lei pentru un job full-time şi fără experienţă anterioară în domeniu. Alte 36% dintre companii declară că studenţii aşteaptă salarii cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei.
Despre pachetul salarial oferit candidaţilor studenţi, peste jumătate dintre angajatori (51%) spun că acesta este la acelaşi nivel cu pachetul salarial al unui angajat cu o poziţie similară, dar cu studiile finalizate. În acelaşi timp, 19% dintre companii spun că oferă un salariu cu până la 10% mai mic studenţilor, în t imp ce 13% oferă chiar şi cu 25% mai puţin decât în cazul unui angajat cu studii finalizate.
-
BestJobs: 1 din 4 angajatori intenţionează să recruteze studenţi în următoarele trei luni
„Pe o piaţă a forţei de muncă tot mai săracă în specialişti, recrutarea de studenţi reprezintă o soluţie care aduce multiple avantaje pe termen lung. În primul rând, ei vor dobândi abilităţi practice încă de pe băncile facultăţii şi astfel vor avea aptitudinile necesare după absolvire. (…) În plus, competenţele lor digitale sunt mult mai ridicate decât la generaţia anterioară, ceea ce reprezintă un avantaj, într-un mediu economic tot mai tehnologizat.”, spune Mădălina Dan, Clients Manager în cadrul BestJobs.
-
UiPath, prima companie de IT pornită în România care va ajunge la 1.200 de angajaţi în India
„Vom creşte de cinci ori numărul de oameni pe care îi avem în India şi vom ajunge la 1.200 de oameni până la finele anului 2019. Vom intra în opt noi oraşe şi ne vom extinde prezenţa în centrele din Bengaluru, Mumbai şi Gurgaon“, a declarat Raghunath Subramanian, preşedinte şi CEO al UiPath pentru India şi regiunea APAC citat de publicaţia Economic Times din India. „Noua finanţare de 225 mil. $ obţinută de UiPath va juca un rol important în expansiunea noastră în India“, a adăugat el.
Momentul este unul istoric pentru o companie cu origini româneşti, în condiţiile în care România s-a luptat mulţi ani să fie percepută drept o „Indie“ a Europei, respectiv să câştige proiecte pe piaţa globală de IT lucrând pentru export. România obţine şi acum 3 din cele 4 mld. de euro ale industriei de soft şi de servicii de IT dezvoltând produse şi livrând servicii pentru multinaţionale din pieţele mari, în special pentru ţările din vestul Europei şi SUA.





