BusinessMagazin

Tag: recolta

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,7%
    scăderea creditului neguvernamental în valută în iulie faţă de luna precedentă, în timp ce creditele în lei au crescut cu 0,7%

    1,86 mld. euro
    sumele transferate în ţară în S1 de lucrătorii români migranţi în străinătate, nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi cu 6,5% mai mare decât în S1 2013, conform BNR

    7,37 mil. t
    recolta de grâu şi secară obţinută de pe 2 mil. ha, faţă de 7,34 mil. t în 2013, în timp ce producţia medie la hectar a fost de 3,65 t, faţă de 3,55 t/ha în 2013

    24,33%
    scăderea numărului înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice în primele 7 luni faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, de la 83.694 la 63.331, conform ONRC

    44 mld. dolari
    costul economic global al dezastrelor din primul semestru, majoritatea de pe urma unor catastrofe naturale (41 mld. dolari), din care companiile de asigurări au acoperit 21 mld. dolari, potrivit SwissRe

    0,4%
    inflaţia din zona euro în luna iulie, faţă de 0,5% în iunie, marcând cel mai redus nivel al inflaţiei din octombrie 2009

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,7%
    scăderea creditului neguvernamental în valută în iulie faţă de luna precedentă, în timp ce creditele în lei au crescut cu 0,7%

    1,86 mld. euro
    sumele transferate în ţară în S1 de lucrătorii români migranţi în străinătate, nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi cu 6,5% mai mare decât în S1 2013, conform BNR

    7,37 mil. t
    recolta de grâu şi secară obţinută de pe 2 mil. ha, faţă de 7,34 mil. t în 2013, în timp ce producţia medie la hectar a fost de 3,65 t, faţă de 3,55 t/ha în 2013

    24,33%
    scăderea numărului înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice în primele 7 luni faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, de la 83.694 la 63.331, conform ONRC

    44 mld. dolari
    costul economic global al dezastrelor din primul semestru, majoritatea de pe urma unor catastrofe naturale (41 mld. dolari), din care companiile de asigurări au acoperit 21 mld. dolari, potrivit SwissRe

    0,4%
    inflaţia din zona euro în luna iulie, faţă de 0,5% în iunie, marcând cel mai redus nivel al inflaţiei din octombrie 2009

  • Robert Rekkers: ”Fermierul poate obţine un credit bazat pe stocul de cereale, aleagând momentul şi preţul optim de vânzare a recoltei”

    Agricover Credit IFN lansează astăzi un produs de creditare ce permite corelarea dobânzii cu preţul cerealelor de la bursa de mărfuri din Paris (Matif), un punct de referinţă pentru comerţul cu cereale.

    Creditul Corelat cu Matif este o soluţie de finanţare adresată fermierilor mari, pentru finanţarea capitalului de lucru de minimum 1 milion de lei. Dobânda este indexată lunar, în funcţie de cotaţia Matif afişată în ultima zi a lunii anterioare şi se încadrează între 2,90% pentru cotaţia Matif mai mică de 155 euro/tonă şi 8,90% pentru cotaţia Matif mai mare de 225 de euro/tonă. (Ex. graficul anexat)

    “Fermierii au dileme în alegerea momentului potrivit pentru valorificarea recoltei, dată fiind variaţia preţului produselor agricole pe bursele internaţionale. Totodată, perioadele de recoltare coincid cu scadenţele de plată ale inputurilor utilizate, de cele mai multe ori fermierii fiind presaţi să vândă stocurile de cereale pentru a achita aceste scadenţe. Preocuparea noastră este să dezvoltăm soluţii de finanţare inovatoare pentru a reduce nesiguranţa fermierilor. Prin urmare, am conceput un produs care, practic, oferă fermierului opţiuni. Astfel, el poate obţine un credit bazat pe stocul de cereale, cu care să achite sumele scadente, ceea ce îi va permite să aleagă  momentul şi preţul optim de vânzare a recoltei”, spune Robert Rekkers, director general al Agricover Credit IFN.

    Anul trecut, numeroşi fermieri mari s-au confruntat cu problema scăderii preţului la grâu ale cărui valori erau estimate în iulie 2013 a fi cele mai mici din ultimii trei ani. Cotaţia Matif de început a recoltei din 2013 a fost de 193 euro/tonă şi a crescut până la 209 euro/tonă în decembrie 2013, fiind urmată de o uşoară scădere în primele 2 luni ale acestui an. în aprilie 2014 a atins cel mai mare preţ, de 212 euro/tonă, urmat din nou de o scădere, ajungând în iunie la preţul de 188 euro/ tonă. Acest tip de fluctuaţii – care pot varia de la 2-3% până la 8-10%, afectează calculele economice ale fermierilor şi constituie unul dintre principalele elemente de îngrijorare.

    ”Soluţia de finanţare pe care o propunem are un mecanism de ajustare a costului dobânzii prin care, urmărind tendinţa preţului Matif al grâului pe toată durata valabilităţii creditului, ne angajăm într-un parteneriat în care împărţim riscul alături de fermieri”, a declarat Robert Rekkers.

    Produsul se adresează fermierilor performanţi care exploatează suprafeţe mari, cota de piaţă actuală a Agricover Credit IFN, în acest segment de clienţi, fiind de 35%. Creditul Corelat cu Matif este o inovaţie pentru piaţa din România şi poate reprezenta un model pentru astfel de produse în viitor.

    |nfiinţată în 2008, Agricover Credit este singura instituţie financiară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Pentru cine scad preţurile

    Aceasta se explică printr-o serie de factori, între care recoltele bune, renegocierea contractelor cu Gazprom care a permis reducerea tarifelor la utilităţi în ţări ca Ungaria, precum şi conflictul dintre Rusia şi Ucraina care a frânat anumite exporturi central-europene către Rusia, ca de pildă produsele alimentare poloneze, accentuând presiunea de scădere a preţurilor şi favorizând creşterea importanţei consumului intern ca motor de creştere economică.

    Cu excepţia României, cred analiştii UniCredit, toate ţările din regiune vor încheia anul acesta cu o inflaţie sub ţintă. Ungaria a intrat deja într-o perioadă cu inflaţie anuală negativă (-0,1% în mai) şi există riscul ca acelaşi lucru să se întâmple şi în Polonia.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    298 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi în primele 4 luni, faţă de 241 mil. euro în aceeaşi perioadă din 2013, în principal pe fondul majorării deficitului veniturilor cu 878 mil. euro

    4,5 mil. tone
    exporturile României de grâu în anul 2013-2014 (până la nouă recoltă), din care 87% către ţările din afara UE, conform BRM

    76,18 mld. euro
    datoria externă pe termen lung la 30 aprilie, în scădere cu 0,9% faţă de 31 decembrie 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 18,31 mld. euro, în scădere cu 4,5%

    1,2%
    cu atât a crescut costul orar al muncii în T1 faţă de acelaşi interval din 2013 în UE, în timp ce în zona euro a crescut cu 0,9%; cea mai mare creştere a fost consemnată în Letonia (7%), iar cea mai mare scădere în Cipru (6,9%)

    7,2%
    creşterea în aprilie a sectorului de construcţii din UE faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după o creştere de 6,4% în martie
    ele 28 de state europene

    215 mil. euro
    investiţiile străine directe din România în luna aprilie, în scădere faţă de luna anterioară, când s-au plasat la nivelul de 288 mil. euro


     

  • Fermierii strâng 8,3 mil. tone de grâu în iulie, cea mai mare recoltă din ultimii 27 de ani

    „Semnele sunt încurajatoare, dar nu trebuie să tragem concluzii până nu se recoltează cel puţin 25% din producţie. Fermierii care nu au investit în pro­tecţia plantelor, în tehnologie, în tratamente vor avea pierderi din punctul de vedere al calităţii pentru că au fost atacuri ale dăunătorilor“, spune Adrian Po­rumboiu, proprietarul grupului Ra­co­va din Vaslui, care va strânge grâu de pe 27.000 de hectare în această vară.

    Prognozele de recoltă sunt făcute periodic prin intermediul aşa-numitelor „crop tours“, analize în teren a den­sităţi, dimensiunii şi stării plantelor sau a umidităţii solului, dar şi cu ajutorul analizelor pe baza datelor furnizate de sateliţi.

    Plusul prognozei de recoltă din acest an vine pe fondul condiţiilor meteo favorabile de toamna trecută şi din primăvară, iar acum singurele elemente care mai pot afecta productivitatea sunt potenţialele ploi abundente la momentul recoltării sau temperaturi foarte ridicate în următoarele săptămâni.

    Citeşe mai multe despre producţia de grâu a României pe www.zf.ro.

  • Pariul anului 2014: consumul, noul motor de creştere economică

    Pe primele două luni, consumul a crescut cu 6,3% (7% în serie brută). Chiar în condiţiile unei creşteri zero a comerţului în martie, cifrele din primele două luni sunt suficiente spre a genera o creştere trimestrială a consumului de peste 4%, cea mai bună din T2 2008 încoace, apreciază analiştii ING.

    Conform acestora, pariul promovării consumului drept motor de creştere pentru 2014 se bazează pe relansarea majorării salariilor reale în sectorul privat, care la rândul său ar urma să fie sprijinită de o inflaţie mai scăzută, care la rândul ei ar urma să fie susţinută de recolta bună a anului trecut.

  • Aurelia Vişinescu a mai lansat un vin: 3 Fete Negre seria 002

    Asamblajul 3 Fete Negre seria 002 este rezultatul celor mai buni struguri din soiul Fetească Neagră din anii de recoltă 2009, 2011, 2012. Vinul este rafinat şi surprinzător, cu buchet intens de fructe negre bine coapte, ciocolată amăruie şi iz vanilic provenite de la lemnul de stejar. Gustul este bogat, cu nuanţe de prună, marmeladă, cafea şi tabac, cu un final lung şi catifelat.

    Strugurii provin din propriile plantaţii situate în treimea inferioară a dealurilor Finţeştilor si Năenilor din Dealu Mare, fiecare an de recoltă aducându-şi propriul aport. Vinurile au fost învechite în butoaie din stejar românesc. 2009 a stat 2 ani şi jumătate în butoaie de stejar 300 de lt din pădurile sudice, 2011 a fost învechit 1 an şi 9 luni în butoaie de stejar  noi de 225 lt din pădurile din vestul ţării,  iar recolta anului 2012 a fost păstrată timp de 10 luni în butoaie de stejar noi de 225 lt din Transilvania. Aşadar, vinul reflectă caracterul soiului românesc Fetească Neagră, influenţa terroir-ului, dar şi amprenta personală a oenologului Aurelia Vişinescu.

    “Sunt bucuroasă că avem în linia ANIMA un soi românesc pentru al treilea an consecutiv. Am ales să cupajez trei ani de recoltă diferiţi de Fetească Neagră pentru că îmi place să inovez şi să experimentez, iar Feteasca Neagră este un soi pe care îl apreciez şi cu care îmi place să lucrez. Îmi doresc să avem ani cu recolte bune, astfel încât să putem asigura continuitatea acestui vin.” – a declarat Aurelia Vişinescu.

    3 Fete Negre Anima seria 002, este disponibil în 6871 sticle numerotate individual şi va fi prezent într-o selecţie de magazine specializate şi restaurante, atât  în Bucureşti, cât şi în câteva oraşe importante din ţară.

    Domeniile Săhăteni a fost înfiinţată în anul 2003 de către Aurelia Vişinescu şi Steve Cacenco. Aurelia Vişinescu a lansat o linie de vinuri care îi poartă numele. Linia Aurelia Vişinescu este formată din mai multe game: Nomad, SIGNUM, Arbora, Artisan, Karakter şi Anima. Astăzi, Domeniile Săhăteni reuneşte 76 ha plantaţii proprii în podgoria Dealul Mare şi o cramă ultramodernă de procesare, îmbuteliere şi maturare.

  • Cum am ajuns campionii Europei la creştere economică

    Prin comparaţie, economia zonei euro a crescut cu 0,1%, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2012 a scăzut cu 0,4%.

    În primele două trimestre, creşterea PIB a fost de 1,5%, respectiv 0,5%. Pe primele nouă luni, PIB a crescut cu 2,7%, peste aşteptările pieţei şi ale creditorilor externi (în jur de 2,2% pentru tot anul 2013, cifră care a servit şi drept bază de calcul pentru bugetul pe 2014).

    “Activitatea în T3 a fost cel mai probabil susţinută de recolta agricolă foarte bună a anului, însă măsura acestei contribuţii a unei recolte aproape la nivel record va fi cunoscută doar la 4 decembrie, când vor fi difuzate statistici detaliate. Ca atare, cifrele de acum trebuie tratate cu un optimism rezervat”, arată Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România.

    Dincolo de agricultură însă, performanţa economică a anului 2013 a avut ca motor principal exporturile. Pe primele nouă luni, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro). În septembrie, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% exprimate în euro) faţă de aceeaşi lună din 2012, iar importurile au avansat cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% în euro). Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (42,0% la export şi 34,6% la import), relevă INSSE.

    Performanţa din intervalul iulie-septembrie a venit la pachet cu o uşoară majorare a inflaţiei, care în octombrie a fost de 0,3%, cea mai mare din ultimele opt luni, în timp ce rata anuală a rămas neschimbată la 1,9% – o dovadă, în opinia analiştilor BCR, că dezinflaţia susţinută de recolta abundentă a anului ar putea fi ameninţată în următoarele luni. Noua prognoză de inflaţie a BCR este 2% pentru decembrie. “Recent anunţatele majorări ale accizelor pentru combustibili şi tutun şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi/litru pentru benzină, în ianuarie 2014, va pune presiune pe inflaţia anului care vine. În absenţa acestor măsuri fiscale, inflaţia ar fi scăzut până la 1% în ianuarie-februarie 2014”, estimează Eugen Şinca, economist al BCR.

    |n privin]a sus]inerii economiei cu bani publici, proiectul de buget pentru 2014, care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, prevede creşterea cheltuielilor totale cu 3,41%, la 119 mld. lei, şi a veniturilor cu 4,8%, la 101 mld. lei. Cele mai importante lucrări de infrastructură prevăzute pentru anul viitor sunt 9 proiecte de autostrăzi, reabilitări de căi ferate, reabilitarea părţii sudice a litoralului, proiectul de lasere de la Turnu-Măgurele, consolidarea Teatrului Naţional şi liniile de metrou Drumul Taberei şi Otopeni.

    Mai mulţi bani decât anul acesta vor primi Ministerul Dezvoltării, MApN, Munca, Agricultura, Educaţia, Transporturile, în timp ce bugetul CNAS va fi mai mic cu 0,14%. ANI, SIE, SPP, STS, CSM vor primi alocări mai mici, iar SRI, CCR şi Preşedinţia vor primi alocări mai mari. În 2014, România va contribui la bugetul UE cu 1,58 mld. euro şi va primi de la UE 8,6 mld. euro.

     

  • Bursa prognozelor: cum stăm cu creşterea economică şi deficitul bugetar

    Pe primele nouă luni, deficitul bugetar a urcat la 1,8% din PIB, respectiv 8,1 mil. lei, din cauza creşterii mai rapide a cheltuielilor în raport cu veniturile, în special a celor din impozitul pe profit şi din TVA, în timp ce cheltuielile de capital nu şi-au revenit, relevând o scădere de 9,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar proiectele cu finanţare europeană s-au redus valoric cu peste 15%.

    Proiectul de buget pentru 2014 este discutat în această perioadă cu delegaţia FMI, în condiţiile în care Guvernul a afirmat că vrea să trimită Parlamentului spre dezbatere proiectul până la 15 noiembrie.