BusinessMagazin

Tag: recolta

  • Podgorie celebră din România. După deţinuţi, a venit rândul elevilor să culeagă strugurii din recolta 2019

    Directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Valea Călugărească, Marian Ion, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că producţia de anul acesta este „foarte proastă” din cauza grindinei şi bolilor.

    „Este un an atipic, de dezastru. Eu nu am întâlnit un asemenea an. A căzut grindină, apoi au fost ploi interminabile. Nu prea avem ce culege. Doar pe unde au scăpat. E compromis totul”, a declarat Marian Ion.

    Potrivit acestuia, anul acesta culegători sunt elevii liceului agricol din Valea Călugărească.

    „Anul trecut au cules deţinuţii. Anul acesta am apelat la elevi, dar nu au ce culege. Au fost la culesul strugurilor albi aproximativ 30 de elevi. Săptămâna aceasta vor veni că culeagă strugurii negri”, a afirmat directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Valea Călugărească.

    La institutul din Valea Călugărească, unde podgoria se întinde pe 54 de hectare, în 2018 a fost înregistrată o producţie de 5 tone la strugurii albi şi de 3,5 tone la strugurii negri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • APOCALIPSA cireşelor: de ce nu vom mai mânca renumitele bunătăţi de Comarna

    Cireşele de Comarna sunt printre cele mai căutate în pieţele din toată ţara. Iar la început de vară sute de tone de cireşe sunt trimise an de an din localitatea ieşeană către fabrici din Uniunea Europeană. Doar că anul acesta, cireşele sunt foarte puţine. După ploile de acum două săptămâni, cireşele au început să mucegăiască, sunt umflate cu apă, iar căldura din ultimele zile le-au făcut să crape. Din cinci fructe de pe o ramură, trei sunt stricate şi una este crăpată.

    „E perioada recoltării şi în momentul recoltării, dacă vremea nu este prielnică, automat ele se depreciază. Anul ăsta au fost mai puţine din prima fază, de la polenizare. Tot din cauza curenţilor, din cauza vremii. Nici în zonele în care au rămas, că am în mai multe zone livezi, cu diferite înclinaţii, cu expunere spre sud, spre vest nu ne putem bucura, nu putem încheia bucuroşi un ciclu de producţie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mihai Niţucă, unul dintre producătorii din Comarna, judeţul Iaşi.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Când sistemul public nu e suficient, intervin companiile. Vodafone a investit peste 800.000 de euro în renovarea şi modernizarea centrelor de transfuzie sangvină din România

    Motivaţie
    România ocupă, conform studiilor, unul dintre ultimele locuri în privinţa numărul donatorilor de sânge constanţi la mia de locuitori. În spitalele din ţară sunt amânate intervenţii chirurgicale, iar persoanele care au nevoie de transfuzii şi produse din sânge întâmpină greutăţi în tratament.
    Anual, peste 600.000 de români au nevoie de sânge şi preparate din sânge. România este într-o criză permanentă de sânge în toate judeţele ţării. În momentele cu încărcătură emoţională, în România apar „vârfuri de donare” în care donatorii asaltează centrele şi iau pe nepregătite personalul medical subdimensionat (logistic, uman).  

    Descrierea proiectului
    Îmbunătăţirea sistemului transfuzional este un proces complex care presupune atât creşterea numărului donatorilor de sânge, cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de donare. O piedică serioasă în procesul de donare era starea deplorabilă în care se aflau centrele de transfuzie sangvină din ţară, potrivit reprezentanţilor Vodafone România. Renovarea şi dotarea lor cu aparatură corespunzătoare au devenit astfel priorităţi.
    În perioada 2014 – 2017, proiectul a acoperit renovarea a 18 din cele 42 de centre de transfuzie sangvină din ţară. Restul de 24 de centre au trecut prin diverse lucrări de renovare şi dotare în perioada 2017 – 2018, finalizarea întregului proiect fiind estimată pentru prima jumătate a lui 2019. Intervenţiile realizate până acum în cele 24 de centre au fost adaptate la necesarul identificat la faţa locului: în 8 centre (din judeţele Argeş, Dolj, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Vaslui şi Vrancea) au avut loc renovarea şi modernizarea traseului donatorului, iar în alte 16 judeţe (Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Brăila, Harghita, Caraş-Severin, Vâlcea, Maramureş, Botoşani, Teleorman, Tulcea, Dolj, Neamţ, Bacău, Timiş, Bihor) a avut loc dotarea cu mobilier medical specific pentru recoltarea sângelui.

    Rezultate
    În fiecare an, peste 418.000 de persoane donează sânge în spaţiile renovate şi dotate cu aparatură modernă prin proiectul „O şansă pentru viaţă – renovarea şi modernizarea centrelor de transfuzie sangvină din România”. Suprafaţa renovată până acum în toate centrele depăşeşte 33.700 mp.
    În prezent, peste 837.000 de pacienţi din România primesc anual sânge recoltat şi prelucrat în condiţii de siguranţă transfuzională, din centrele de transfuzie renovate şi modernizate. Dotarea centrelor prin acest proiect include 118 paturi de recoltare fixe, 18 scaune de recoltare mobile, 21 de echipamente medicale (centrifugi, hemomixere, frigidere de stocare a sângelui, congelatoare medicale şi echipamente medicale), o canapea pentru sala de aşteptare, 297 de scaune pentru zonele de aşteptare, 38 de mese medicale, 10 dulapuri medicale.

    Venituri din servicii (anul fiscal 2017-2018)
    723,6 mil. euro

    Număr de angajaţi
    3.000

    Valoarea investiţiei
    3,7 mil. lei

  • Maşinărie, în locul oamenilor. Lipsa zilierilor îi forţează pe viticultori să îşi cumpere utilaje moderne de recoltat struguri

    Până în prezent, în judeţul Vrancea au fost achiziţionate patru maşini de recoltat struguri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Adrian Porumb este unul dintre cei mai mari viticultori din judeţul Vrancea. El cultivă peste 160 de hectare de vie în zona Odobeştiului, pământul şi pasiunea pentru viticultură fiind o moştenire de familie. Deşi recoltele sunt bune, Porumb spune că afacerea sa este din ce în ce mai greu de condus deoarece nu găseşte oameni pentru recoltat în zonă şi în judeţele învecinate. De aceea, viticultorul vrâncean a luat o decizie radicală şi recent a cumpărat o maşină de recoltat, cu ajutorul unui împrumut bancar.

    „Problema este cu zilierii, nu găsim. Este din ce în ce mai dificil să găsim oameni. Nouă ne-ar trebui pe sezon în jur de 100 de zilieri. Până acum veneau din Bacău, Oneşti, Vaslui, anul acesta a fost foarte greu de găsit. Chiar când să înceapă campania de recoltat ne-am hotărât să cumpărăm o maşină de recoltat struguri. Am făcut de urgenţă un împrumut în bancă de 230.000 de euro şi am achiziţionat maşina de recoltat struguri. Este adusă din Franţa”, a declarat Adrian Porumb.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzări cu 13% mai mari pentru Jidvei, anul trecut

    Segmentul premium şi superpremium, cu gamele Mysterium şi Owner’s Choice (vinurile Ana şi Maria), au avut cea mai mare creştere, respectiv cu 30% faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte vinul bag-in-box, Jidvei a vândut, în anul 2017, peste 1 milion de litri.

    „În prezent, portofoliul de produse cuprinde, pe lângă vinurile liniştite, vinuri spumante, vinars şi must, Jidvei fiind producătorul cu cea mai diversificată gamă de produse din România”, a spus Cristian Şaitariu, girector general al Jidvei.

    Recoltarea în anul 2017 s-a desfăşurat în perioada 5 septembrie – 9 octombrie, fiind implicaţi 1.100 de oameni pentru culesul manual şi 13 combine pentru culesul mecanizat. În total, din podgoria Târnave, ce se întinde pe o suprafaţă de peste 2.500 ha de viţă-de-vie, s-au recoltat peste 22 milioane kg de struguri. Din această producţie se estimează obţinerea a aproximativ 17 milioane de litri de vin.

    Anul 2017 a marcat cea de-a treia ediţie a campaniei „Vin de casă din must de la Jidvei”, iniţiativă care vine în sprijinul iubitorilor de vin, al celor care păstrează tradiţiile generaţiilor anterioare, al gospodarilor care doresc să obţină acasă un vin de calitate autentic românesc. La această ediţie, s-au vândut 900.000 de litri de must.

    Compania a continuat investiţiile în dezvoltare, acestea fiind direcţionate către achiziţionarea de echipamente şi utilaje pentru viticultură, precum şi către extinderea capacităţii de producţie şi depozitare a cramelor – capacitatea depăşeşte, în prezent, 30 milioane litri. Valoarea echipamentelor achiziţionate pentru lucrările agricole a depăşit 2.5 milioane euro, iar a celor pentru modernizarea cramei Jidvei a fost de aproximativ 4 milioane euro.

    Jidvei deţine plantaţii bază certificate, precum şi o pepinieră de butaşi, denumită „Şcoala de viţă”, care generează peste 500.000 de plante anual, soiurile cultivate fiind integral nobile, atât autohtone (Fetească Regală şi Fetească Albă), cât şi internaţionale (Sauvignon Blanc, Pinot Grigio, Riesling, Syrah ş.a.).

    „Aceasta reprezintă baza genetică sănătoasă pentru întreaga producţie Jidvei. Toate operaţiunile sunt făcute integral în cadrul grupului Jidvei: creşterea butaşilor ce se plantează ulterior în vie, creşterea şi recoltarea strugurilor, vinificaţia şi condiţionarea vinurilor, precum şi procesul de îmbuteliere. Integrarea verticală completă asigură un control total al procesului de producţie, cu beneficii directe şi certe asupra calităţii produselor”, a spus Cristian Şaitariu.

    Grupul Jidvei este cel mai mare producător de vin din România, având 2.500 de hectare de viţă-de-vie şi crame situate la Jidvei, Tăuni, Blaj şi Bălcaciu. Jidvei produce vinuri cu denumire de origine controlată de pe Valea Târnavelor. În zona DOC „TÂRNAVE” – sub denumirea „JIDVEI” se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri şi spumante româneşti, calitatea acestora fiind confirmată de cele peste 300 de medalii obţinute în ultimii ani în cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume.

     

  • Domeniul Muntean a lansat prima gamă de vinuri sub brand propriu

    „Suntem bucuroşi că încă din primul an de activitate am adăugat în portofoliul nostru şi o gamă proprie de vinuri, care să stea alături de vinurile caselor prestigioase pe care le reprezentăm. Ne-am dorit să fie soiuri cunoscute şi apreciate de consumatorii români, care se diferenţiază prin terroir, viziunea oenologului şi nu în ultimul rând, prin povestea şi istoria lor. Filozofia noastră este aceea că pentru a supravieţui în această industrie în care concurenţa este mare, trebuie să arăţi individialitate şi personalitate. Dacă vinul nu poate spune o poveste frumoasă atât în pahar, cât şi pe etichetă, mesajul lui va fi repede uitat. De aceea, am ales ca vinurile noastre să poarte nume de zâne, pentru că ele reprezintă un simbol profund al mitologiei româneşti. Ne bucurăm, că deja au fost primite cu mult entuziasm în piaţă”, a declarat Dan Muntean, fondatorul Domeniul Muntean.  

    Povestea din spatele „Vinurilor de Poveste”

    Zâna Verde este un Sauvignon Blanc obţinut din recolta anului 2016, podgoria Dealu Mare. Primul vin alb produs de Domeniul Muntean se remarcă printr-un stil aromatic specific vinurilor din Lumea Nouă, fructuozitate ridicată şi aciditate plăcută.

    „Terroir-ul îi conferă acestui vin un caracter unic. Via noastră a fost plantată în 2004 şi a ajuns la maturitate, astfel că Sauvignon Blanc-ul îşi găseşte casă bună şi în Dealu Mare, o zonă viticolă cunoscută drept patria vinurilor roşii. Zâna Verde este şi unul dintre cele mai seci vinuri de pe piaţă, întrucât am reuşit să ducem procesul de fermentare aproape până la capăt, astfel că în compoziţia lui se regăsesc doar 0,8 grame de zahăr rezidual pe litru”, a declarat Marius Bratu, Somelier şi Sales & Marketing Manager Domeniul Muntean. 

    Zâna Roză (termen arhaic) este un rose obţinut din soiul Merlot, din recolta anului 2016, care se remarcă printr-o corpolenţă mai ridicată faţă de alte rose-uri şi prin arome de fructe roşii, căpşuni, zmeură.

    Zâna Purpurie este un Cabernet Sauvignon obţinut din struguri din recolta anului 2015, din zona viticolă Dealu Mare.

    „Vinul roşu al gamei noastre este un Cabernet Sauvignon foarte reprezentativ pentru Dealu Mare, zonă viticolă recunoscută pentru acest soi, fiind poziţionată la aceeaşi latitudine cu zona Bordeaux (unde 90% din soiuri sunt Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc şi Merlot). Zâna Purpurie este un vin în care intervenţia oenologului a fost minimă, obţinut din struguri recoltaţi manual, procesaţi prin zdrobire, fermentat la tancuri de inox, care a trecut printr-o maturare la sticlă timp de 6 luni, pentru a îmblânzi taninurile”, a adăugat Marius Bratu.

  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.

  • Pariu pe export

    Opt fermieri, cu vârsta de până în 45 de ani, au mizat pe cartea antreprenoriatului şi au renunţat la statutul de angajaţi la Bucureşti şi Iaşi; ulterior, s-a mai alăturat un alt fermier, astfel încât numărul lor a ajuns la nouă. S-au asociat anul trecut şi cultivă acum nouă plantaţii de cătină certificate ecologic sau în proces de obţinere a acestui certificat. Plantaţiile sunt răspândite în mai multe judeţe din România, localizate în zone neinundabile şi fertile. Împreună, acestea alcătuiesc cea mai mare cultură de cătină ecologică din România, totalizând o suprafaţă de peste 80 de hectare. „Nu ne-a fost uşor să înfiinţăm această cooperativă, pentru că legea cooperaţiei nu este foarte cunoscută şi este dificil să găseşti expertiză în piaţă pentru întocmirea întregii documentaţii. În plus, sunt câteva legi cu completări ulterioare în legislaţie apărute pe parcursul mai multor ani. Am studiat toată legislaţia şi, cu ajutorul unor avocaţi, după şase luni de dezbatere, am reuşit să finalizăm actele de înfiinţare”, a declarat Mădălina Giurescu, membru fondator al Cooperativei Agricole Bio Cătina.

    Suprafeţele deţinute de Cooperativă se găsesc în Vâlcea, Dâmboviţa, Vaslui, Buzău, Olt, Constanţa, Suceava, Arad şi Călăraşi; conform fondatoarei, Cooperativa Bio Cătina deţine cea mai mare suprafaţă de cătină ecologică din România, în timp ce restul pieţei este fărâmiţată în suprafeţe de la 5 la 30 ha. Cooperativa primeşte din ce în ce mai multe cereri de aderare, iar în acest ritm, Giurescu estimează că până la finele lui 2018 suprafeţele cultivate vor însuma 200 ha, dublu faţă de anul acesta. „Este important să creştem, pentru că astfel obţinem o putere de negociere mult mai mare cu marii procesatori şi, deci, condiţii comerciale mult mai avantajoase. Una este să negociezi vânzarea unui TIR cu marfă şi alta este să negociezi 10-20 TIR-uri. Volumul şi constanţa în calitate atrag cu totul alte condiţii comerciale”, explică reprezentanta asociaţiei.

    În ceea ce ţine de estimările financiare, fondatoarea ţine să precizeze că recoltarea nu s-a încheiat încă, iar cantitatea de cătină obţinută diferă de la o fermă la alta în funcţie de anul plantaţiei. Mai mult, anul acesta a fost unul dificil pentru fructe, iar cătina din diferite zone geografice ale ţării a fost afectată de îngheţul din luna martie. În plus, o parte dintre membrii cooperatori nu au recoltat anul acesta, ei urmând să între pe producţie în septembrie 2018. Recolta de anul acesta va fi valorificată fie în toamna aceasta, fie în primăvara lui 2018, când preţul cătinei va înregistra o creştere importantă. „Condiţia este să ai capabilităţi de păstrare în condiţii adecvate, iar pentru cătină asta înseamnă camere frigorifice la -20 grade sau uscătoare de mari dimensiuni pentru deshidratare”, adaugă fondatoarea asociaţiei.

    În acest an, întreaga producţie a cooperativei pleacă mai cu seamă spre ţări scandinave; urmează negocierile cu clienţi interesaţi din piaţa asiatică, dar şi din Germania, Ungaria, şi alte ţări. „Piaţa din Europa este importantă şi ea, însă presiunea pe preţ este un impediment important”, spune Giurescu, care argumentează că preţul pe piaţa europeană este de aproximativ 2.000 de euro pe tona de cătină. „Scopul nostru este să dezvoltăm pieţe noi. Ne gândim ca în viitor să ne dezvoltăm şi în zona de procesare, eventual prin atragerea de fonduri europene, completate de investiţii proprii. Astfel, vom putea aduce o valoare adăugată mai mare membrilor asociaţiei, prin preluarea întregii lor producţii de cătină la un preţ mai mare, care să le ofere o profitabilitate mai bună”, detaliază Mădălina Giurescu planurile de viitor ale cooperativei.

    Investiţia totală în cultura de cătină, la nivelul tuturor membrilor fondatori, depăşeşte 800.000 de euro, iar fermierii speră să-şi amortizeze investiţia după cea de-a treia recoltă, în 2020. În legătură cu acest aspect, Giurescu ţine să precizeze: „Aş dori să dărâm mitul profitabilităţii uriaşe şi peste noapte din culturile de cătină. Sunt multe speculaţii pe internet în privinţa profitabilităţii mari în astfel de culturi, însă vă pot spune că lucrurile nu stau chiar aşa.” În primul rând, explică ea, este nevoie de investiţii foarte mari, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de euro, pentru a asigura facilităţile de condiţionare, sortare şi păstrare a fructelor, sisteme de irigaţii, utilaje şi echipamente etc., fără de care investiţia în cultura propriu-zisă nu are rost. „Investiţia mare aici este şi nu în înfiinţarea unui hectar de cătină, care are într-adevăr un cost investiţional relativ mic, de aproximativ 5.000 euro pe hectar”, spune fondatoarea. În plus, puţini ştiu că recoltarea cătinei se face prin separarea ramurilor de fruct, metoda congelării rapide; astfel, prin tăierea ramurilor se obţine o recoltă o dată la doi ani ori se poate recolta jumătate într-un an şi cealaltă jumătate în anul următor, decalând culturile. Aşadar, fie se înregistrează venituri din doi în doi ani, fie jumătate din totalul productiv anual. „Calculele de rentabilitate trebuie să ţină cont de aceste realităţi. Deci, iată că lucrurile nu stau chiar aşa cum citim pe internet, ci au o cu totul şi cu totul altă dinamică”, adaugă Giurescu.

  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.

  • România a redevenit grânarul Europei: exporturile româneşti de cereale sunt cele mai mari din UE

    „Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu faţă de media înregistrată între 2011 şi 2015)”, arată datele centralizate de administratorii portalului KeysFin.com.

    Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 şi 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producţia globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015).

    Potrivit aceleiaşi surse, firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) şi poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.