BusinessMagazin

Tag: reciclare

  • Aluminiu luminos

    Căutând o soluţie de gestionare a deşeurilor rezultate din procesul de fabricaţie, producătorul belgian de corpuri de iluminat arhitectural Delta Light a apelat la un studio olandez de arhitectură şi design, MVDRV, care să-i ofere idei de reciclare a unor bucăţi de material. Compania dorea să recicleze decupajele de aluminiu rămase din procesul de producţie al corpurilor de iluminat, iar cu ajutorul MVDRV a creat o gamă de lămpi din profile de aluminiu, astfel asamblate încât să scoată în evidenţă frumuseţea unor piese care în mod normal rămân ascunse privirii. Spre deosebire de culoarea ternă a aluminiului, lămpile din gama High Profile sunt viu colorate în nuanţe de verde, roz, albastru, dar nu numai, scrie Dezeen.

     

  • Cu casa la reciclat

    Multe case vechi fac loc unora noi, dar nu dispar, ci se transformă, evitând astfel poluarea cauzată de aruncarea resturilor provenite din demolări la gunoi.

    Aşa se face că au apărut diverse organizaţii în Statele Unite ale Americii care se ocupă de preluarea materialelor provenite de la case foarte vechi (de regulă construite cam până la 1940) oferite de diverşi donatori şi comercializarea lor. Pe lângă materialele de construcţie în sine se caută cămine, dulapuri, uşi sau ferestre, scrie Financial Times.

    Organizaţiile de acest tip, ca Historic Hudson, Historic Ithaca ori Historic Albany Foundation, nu preiau orice materiale şi mai ales din cele cărora nu le pot verifica provenienţa, ci preferă obiecte mai deosebite care-i atrag şi pe iubitorii de antichităţi, iar unele chiar se ocupă de restaurarea lor înainte de vânzare. Materialele recuperate pot fi folosite ca atare sau transformate în altceva, de exemplu uşile pot deveni tăblii de masă.

    Cei care doresc să scape de vechea casă trebuie să se ocupe singuri de demolarea sau demontarea ei şi de recuperarea materialelor pe care să le aducă la depozitele special amenajate de unde vor fi vândute celor interesaţi. Demontarea poate costa şi 25.000 de dolari, dar materialele şi accesoriile recuperate pot valora şi 250.000 de dolari, conform organizaţiilor care se ocupă de preluarea şi comercializarea lor.

    Chiar dacă în cele mai multe cazuri „reciclarea” se bazează pe bunăvoinţa donatorilor persoane fizice sau chiar a dezvoltatorilor, pe alocuri există şi sprijin legislativ, casele vechi construite până la o anumită dată trebuind neapărat demontate şi nu demolate.

     

  • Creaturi mai degrabă negative din mitologia scandinavă, trolii pot ajunge să fie nişte uriaşi blânzi atunci când beneficiază de imaginaţia unui artist

    Creaturi mai degrabă negative din mitologia scandinavă, trolii pot ajunge să fie nişte uriaşi blânzi atunci când beneficiază de imaginaţia unui artist. Mai precis, sculptorul danez Thomas Dambo creează troli uriaşi care sunt apoi instalaţi în special în zone de pădure sau în natură, în diverse locuri de prin lume.

    Pentru asamblare, trolii necesită o echipă întreagă, artistul apelând pentru această sarcină la voluntari de prin partea locului. Uriaşele statui sunt alcătuite din sute de piese mici, la rândul lor confecţionate din lemn reciclat, crengi sau alte deşeuri, artistul considerând că astfel transformă gunoiul altora în ceva care protejează pământul. Trolii realizaţi de Dambo au legătură cu specificul zonei în care sunt amplasaţi şi reprezintă atracţii turistice, multă lume dorind să-şi facă selfie-uri cu ei.

  • Copacul eco digital. Cum pot fi automatizate operaţiunile specifice managementului deşeurilor

    Despre reciclare, sustenabilitate şi proiecte „green”, vorbim tot mai mult. Datele referitoare la modul în care se face, concret, reciclarea, la noi în ţară, nu sunt însă la fel de prezente precum discuţiile. De la această ipoteză au pornit cei patru antreprenori care au lansat EcoTree, prima platformă digitală ce conectează companiile din diverse domenii de cele care oferă servicii de reciclare, colectând în acelaşi timp şi informaţii despre cum se reciclează în România.

    EcoTree este un marketplace ce are rolul să automatizeze cât mai mult din operaţiunile specifice managementului deşeurilor. Practic, platforma digitală pune în legătură companiile cu nevoi de reciclare, cu furnizorii acestor servicii. În plus, stochează datele clienţilor şi emite documentele necesare procesului de reciclare. „În mod tradiţional, procesul se desfăşura astfel: companiile căutau furnizorii serviciilor prin intermediul motoarelor de căutare, alegeau oferta de colectare selectivă şi trebuia să întocmească documentele scriind de mână”, explică Bogdan Andronache, cofondator şi CEO al EcoTree. Un demers destul de anevoios dacă ne gândim la exemplul unui retailer care se numără printre clienţii platformei: „Unul dintre marii retaileri din România, care are 47 de puncte de prezenţă în mai multe judeţe şi lucrează cu aproximativ 60 de companii, trebuie să completeze aproximativ şase documente pentru fiecare comandă – dacă vorbim despre 400 de comenzi, va avea 2.400 de documente completate în relaţia cu 60 de furnizori”.

    Scopul şi viziunea fondatorilor este ca prin intermediul platformei, prin colectarea datelor referitoare la reciclare, oamenii nu doar că vor recicla mai mult, ci vor putea, prin analiza istoricului acestor date, să îmbunătăţească fluxul deşeurilor, astfel încât să scadă cantitatea acestora, precum şi costurile ce ţin de reciclare.

    În acest moment, platforma se adresează doar clienţilor companii: „Este mult mai uşor să ne adresăm companiilor, atât datorită cadrului legislativ existent în materie de reciclare, cât şi pentru că vorbim despre o platformă aflată la început de drum – vrem să punem la punct un flux digital pentru colectarea selectivă”.

    Fondatorii proiectului, Bogdan Andronache şi asociatul său, Alexandru Petrescu (director de operaţiuni), alături de alţi doi cofondatori, Dan Simotea şi Marius Cîrstea, toţi cu experienţe profesionale diferite (Bogdan Andronache a lucrat pentru unul dintre cei mai mari integratori IT de pe piaţa locală), se află la prima experienţă antreprenorială cu EcoTree: „Suntem complementari, unii mai tehnici, ceilalţi orientaţi pe zonele de business şi marketing”.

    Ei şi-au propus din start să construiască un business în zona „verde”, după ce au sesizat potenţialul acestei nişe.  Şi, pentru că orice plan bun de afaceri începe cu documentarea, în 2017 au prospectat domeniul deşeurilor reciclabile şi au observat că lipsesc tocmai datele de care aveau nevoie pentru a-şi începe proiectul antreprenorial. „Aveam nevoie de informaţii legate de deşeuri – tipurile acestora, unde se generează, unde există nevoia ş. a. m. d. Şi acum lipsesc datele – este foarte complicat pentru oricine îşi doreşte să întocmească un plan de afaceri în domeniul acesta.”

    Şi-au propus să înceapă astfel tocmai de la adresarea acestei probleme, pentru ca în viitor să existe un loc de unde clienţii să pornească şi să îşi verifice ipotezele de lucru.

    Până acum, pentru a-şi finanţa proiectul au avut două runde de investiţii, conduse de Sparking Capital, cu ajutorul Seedblink şi de alţi angel investors, iar totalul investiţiilor a ajuns la 650.000 de euro. Monetizarea e de tipul utilizator/lună, iar costul folosirii platformei de către clienţi ajunge la câteva zeci de euro, variind în funcţie de funcţionalităţile folosite de aceştia. „Ne-am propus ca anul acesta să ajungem la venituri recurente lunare de 40.000 de euro şi la 100 de clienţi companii, descrie Andronache obiectivele financiare pentru anul acesta.

    În ceea ce priveşte profilul celor care accesează serviciile lor, ei sunt reprezentaţi mai ales de multinaţionale, care sunt, după cum observă Bogdan Andronache, foarte riguroase în ceea ce priveşte procedurile de mediu, atât prin prisma legislaţiei existente în domeniu, dar şi pentru că de la grupul internaţional primesc obiective destul de mari de reciclare ca ţintă, chiar mai mari decât cele impuse la nivel european. „Avem însă şi clienţi mai mici, start-up-uri care sunt responsabile şi vor să pornească pe o cale solidă, să vadă ce deşeuri generează, pe măsură ce cresc de la an la an şi vor să le fie uşor, nu vor să completeze hârtii, şi-au pornit businessul digital 100%.” De asemenea, toţi sunt din Bucureşti (cu excepţia retailerului menţionat, care are unităţi răspândite în toată ţara) şi sunt din domenii diverse: producţie, retail, FMCG, auto. „Credem că abordarea noastră permite, pe termen mediu, să se observe că există o problemă referitoare la felul în care se face colectarea selectivă – şi pornind de la datele noastre, ar putea să fie găsită o rezolvare”, descrie Bogdan Andronache perspectiva sa asupra felului în care se face reciclare la nivelul întregii ţări.

    El spune că suntem undeva la 16% când vine vorba de gradul de reciclare la nivel naţional, însă nu crede că acesta este într-adevăr procentul real: „Cred că este mai mare de atât, cel puţin când vine vorba de companii, de B2B, procentul în care se face reciclare este mai mare. Problema o avem la persoane fizice, unde depindem de foarte mulţi actori: autorităţile locale, legi centrale, consilii judeţene, companiile de salubritate, persoanele fizice şi întâmpinăm şi o serie de alte provocări, dar sperăm să găsim o soluţie şi aici lucrând cu autorităţile şi cu toţi cei implicaţi în acest domeniu.”

    Adaugă că principalele obstacole care ţin de activitatea lor se leagă de faptul că trebuie să îi facă pe clienţi să înţeleagă responsabilitatea vizavi de deşeurile pe care le generează, dar şi importanţa de a le urmări şi de a înţelege valoarea acestora: „Am întâlnit companii care plătesc în neştire servicii de colectare şi le spunem ca în loc să plătească pentru acest tip de servicii, pentru ca acele deşeuri să ajungă la groapă, să primească bani – şi nu puţini – pentru ca deşeurile să fie duse la fabrici de reciclare. Schimbarea aceasta de mentalitate este cea mai mare provocare pe care o avem”.

    În continuare, vor să atragă şi o nouă rundă de investiţii, iar cu ajutorul acesteia, să dezvolte modelul şi în alte părţi din Europa. „Credem cu tărie că pe pieţele vestice va fi adoptat serviciul mult mai uşor, acolo modelul de colectare selectivă este mult mai apreciat şi se află într-o altă etapă, astfel că valoarea acestui serviciu este mai uşor de înţeles.” Există platforme similare în Vest, dar Andronache spune că e vorba despre o nişă la început de drum, a platformelor digitale care rezolvă ceva fie în zona de waste management, fie pentru a-i pune pe clienţi în legătură cu furnizorul, digitalizarea documentelor etc. „Există platforme disponibile, însă sunt insuficiente pentru a dinamiza piaţa. Ne dorim să aducem din România o soluţie complexă.” Estimează că pentru a face acest pas au nevoie de o investiţie de în jur de 2 milioane de euro. Ţintesc o nouă rundă de finanţare spore finalul anului – în conformitate cu rezultatele pe care le vor obţine şi după stabilirea exactă a planurilor de expansiune.

    Care este viitorul businessurilor verzi în România? „Din punctul meu de vedere – şi sunt într-un grup de astfel de businessuri greentech în toată lumea –, nu doar în România, ci peste tot în lume aceste afaceri au un potenţial extraordinar. În primul rând, faţă de orice alt segment, faptul că reuşeşti să rezolvi o problemă socială sau de mediu îţi aduce un plus în a obţine finanţare. Uniunea Europeană are axe strategice pe zona aceasta; aşadar e un mare avantaj să rezolvi o problemă de mediu şi socială, este şi o direcţie profitabilă. Domeniul este la început acum, dar eu cred cu tărie că businessurile green şi cele care rezolvă probleme sociale vor fi mult mai profitabile decât celelalte.”

    Iar ca sfat pentru cineva care îşi doreşte să înceapă o astfel de afacere, Bogdan Andronache spune că ar trebui să pornească de la problemele cu care se confruntă comunitatea în care antreprenorul se află şi cu o echipă care crede în vizunea sa. „De asemenea, e important şi să aibă curaj. Piedici, aş zice descurajări, vei întâlni şi nu doar în România, important este să crezi în tine şi să mergi mai departe.”

    Bogdan Andronache, cofondator şi CEO, EcoTree: „Din punctul meu de vedere, nu doar în România, ci peste tot în lume aceste afaceri au un potenţial extraordinar. În primul rând, faţă de orice alt segment, faptul că reuşeşti să rezolvi o problemă socială sau de mediu îţi aduce un plus în a obţine finanţare. Uniunea Europeană are axe strategice pe zona aceasta; aşadar e un mare avantaj să rezolvi astfel de probleme, reprezintă şi direcţii profitabile. Domeniul este la început acum, dar eu cred cu tărie că businessurile green şi cele care rezolvă probleme sociale vor fi mult mai profitabile decât celelalte.”

     

  • Drumul spre o economie verde

    Trei tendinţe din 2021 care vor continua şi în 2022:

     

    1. Guvernul a adoptat pe 4 octombrie 2021 o hotărâre care pune bazele Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), iar după adoptarea Hotărârii de Guvern, într-un interval de 90 de zile, trebuie depuse documentele pentru obţinerea licenţei de către compania care va constitui administratorul SGR. Sistemul Garanţie-Returnare presupune că orice consumator va plăti o garanţie de 0,50 lei atunci când va cumpăra o băutură de la un comerciant. După golirea ambalajului, pentru a putea recupera garanţia, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial. Garanţia este în valoare de 0,50 lei pentru fiecare ambalaj achiziţionat.

    2. Pe drumul către o economie verde, o serie de antreprenori pariază pe magazinele zero waste, acele locuri unde mergi la cumpărături fără a pleca şi cu ambalaje inutile acasă.

    3. Tot mai multe companii aleg să-şi instaleze în fabrici, depozite, spaţii de activitate surse de energie regenerabilă, devenind prosumatori, pentru a reduce cheltuielile cu factura la energie.

    Declaraţia verde a anului:

    „Legislaţie avem, dar nu prea avem colectare selectivă. De ce nu avem? Pot să spun că este o vină comună prin prisma faptului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie nu neapărat la finanţarea zonei de reciclare, ci la zona de colectare. Acolo sunt problemele.” – Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass, companii specializate în reciclare, la una din videoconferinţele ZF Economia verde din 2021.

  • CSR 2021: SAGA Goes Green

    Reciclad’OR

     

    Motivaţie: Pentru a-i încuraja pe festivalieri şi artişti să devină eco-friendly şi să reducă impactul asupra mediului, prin reciclarea şi refolosirea deşeurilor realizate 100% din deşeuri reciclabile, reprezentanţii festivalului SAGA au lansat componenta „SAGA GOES GREEN”, alături de partenerii strategici Reciclad’OR, Rematholding Co, Rom Waste Solutions, dar şi împreună cuONG-urile Let’s Do It, Romania! şi WWF-România.

     

    Descrierea proiectului: Reciclad’OR a fost prezentă la prima ediţie SAGA Festival, cel mai mare festival de Electronic Dance Music din România, eveniment care a avut loc la Romaero, în perioada 10-12 septembrie 2021. În cadrul festivalului, atât vendorii de mâncare, cât şi de băuturi, au folosit produse sustenabile, prietenoase cu mediul, iar pentru organizare, echipa de producţie a folosit combustibili alternativi, pentru a reduce amprenta de carbon. În plus, festivalierilor li s-a recomandat să folosească mijloace de transport în comun, ride-sharing, trotinete sau biciclete, ca resurse alternative. Toţi participanţii au fost încurajaţi să ducă la bar paharele din plastic folosite, iar gestul sustenabil a fost răsplătit cu premii surpriză.

     

    Rezultate: Cele cinci scene ale festivalului şi cei peste 100 de artişti au atras în cele trei zile de festival 45.000 participanţi/ zi, iar cantitatea deşeurilor reciclabile colectate a ajuns la 40.000 kg.

     

     


     

  • CSR 2021: Parada micilor biciclişti

    Reciclad`OR

     

    Motivaţie: Bicicleta este, în momentul de faţă, nu doar alternativa ideală la mijloacele de transport în comun, ci şi una din cele mai sănătoase modalităţi de a ne menţine în formă, indiferent de vârstă. Iar rolele, trotinetele, skate-urile, completează peisajul mobilităţii de care avem nevoie. „Parada Micilor Biciclişti” este o invitaţie la un stil de viaţă sănătos, prin sport şi protejarea mediului înconjurător.

     

    Descrierea proiectului: Aflat la cea de-a şasea ediţie, evenimentul organizat de RecicladăOR şi Asociaţia GO4FUN, în colaborare cu Fiterman Pharma şi cu sprijinul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov(APM IF ), s-a desfăşurat în perioada 1 – 30 iunie 2020, pe paginile de Facebook  RecicladăOR, GO4FUN Romania şi Parada Micilor Biciclişti. Organizatorii au pregătit concursuri săptămânale, sesiuni de informare şi responsabilizare, concursuri fulger ş.a. pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani. De data aceasta, micii biciclişti, rolleri, skateri şi trotinetişti din toată ţara au fost premiaţi online, iar activitatea lor în aer liber a creionat Harta României în mişcare. „Pedalezi, reciclezi, filmezi şi eşti premiat” este primul îndemn adresat copiilor şi părinţilor, deopotrivă.

     

    Rezultate: „Parada Micilor Biciclişti” a devenit un eveniment cu tradiţie în România, bucurându-se de participarea a peste 5.000 de participanţi la fiecare ediţie.

  • CSR 2021: Programul de reciclare a uleiului

    Auchan Retail România

     

    Motivaţie: Programul răspunde la iniţiativa organizaţiilor ecologiste alertate de efectele negative asupra mediului: un singur litru de ulei alimentar aruncat în canalizare poluează un milion de litri de apă, aceasta reprezentând cantitatea necesară pentru ca 1.370 de adulţi să supravieţuiască timp de un an. Scopul companiei este de a motiva oamenii să adopte un stil de viaţă mai responsabil şi mai ecologic, oferind o modalitate simplă de colectare şi reciclare, în loc să polueze mediul prin aruncarea uleiului uzat în chiuvetă, una dintre cele mai comune obiceiuri în rândul românilor. Uleiul acoperă suprafaţa lacurilor, mărilor şi oceanelor, formând un film pe suprafaţa apei care împiedică oxigenul să ajungă la plantele acvatice şi la vieţuitoare. Drept urmare, mor din lipsă de oxigen. Aceste consecinţe merg mai departe, în timp, în reducerea biodiversităţii şi a insecurităţii alimentare a omenirii. De aceea, colectarea uleiului într-un mediu supravegheat şi reciclarea acestuia în biocombustibil reduc efectele grave asupra mediului.

     

    Descrierea proiectului: Pentru a contribui la un viitor sustenabil, Auchan România, împreună cu partenerii săi, au extins programul de reciclare a uleiului uzat început în octombrie 2019 pe termen nelimitat, astfel toate cele 33 de hipermarketuri Auchan devenind puncte de colectare pentru consumatorii casnici. Prin această iniţiativă de responsabilizare, Auchan invită consumatorii casnici să aducă în hipermarketurile sale uleiul alimentar folosit în propriile gospodării, evitând aruncarea acestuia pe canalizare. În felul acesta, se elimină şi efectele dăunătoare pe care uleiul le are asupra solului şi apelor, precum şi apariţia unor costuri suplimentare pentru întreţinerea şi curăţarea staţiilor de epurare.

    Din punct de vedere tehnic, uleiul folosit se colectează, după răcire, într-un recipient transparent de plastic. Recipientele din plastic sunt, de asemenea, colectate pentru reciclare. În funcţie de cantitatea predată, clienţii sunt recompensaţi cu produse din partea furnizorilor parteneri Auchan. Uleiul colectat este predat companiei Respiră Verde, lider naţional în materie de colectare, valorificare şi eliminare finală a uleiurilor şi grăsimilor comestibile uzate, pentru a fi condiţionat printr-o serie de procese de încălzire, decantare şi filtrare.

     

    Rezultate: Până la 31 august 2021, s-au colectat 236.000 de litri de ulei, iar 236 milioane de litri de apă au fost astfel salvaţi. Implicarea a peste 160.000 de clienţi dovedeşte impactul puternic pe care acest program l-a avut în rândul clienţilor Auchan România. Efectele depozitării necorespunzătoare a deşeului de ulei de gătit uzat au fost înţelese de comunitatea clienţilor Auchan, aceştia fiind dispuşi, în număr mare, să-şi schimbe comportamentul de consum într-un mod mai responsabil şi mai ecologic. Potrivit reprezentanţilor companiei, rezultatele au depăşit aşteptările iniţiale încă din primele săptămâni ale programului, iar numerele continuă să crească.

  • CSR 2021: Azi pentru Mâine

    Sistemul Coca-Cola România

     

    Motivaţie: Fiecare dintre noi poate contribui la un mediu mai curat, cu un obicei simplu, în fiecare zi: colectarea separată a deşeurilor. Acesta este şi mesajul platformei naţionale „Azi pentru Mâine”, iniţiată de Asociaţia CSR Nest şi finanţată de Fundaţia Coca-Cola, care îşi propune educarea şi implicarea persoanelor fizice şi juridice în colectarea separată a deşeurilor, cu scopul de a face din acest lucru un obicei, ca verigă importantă în vederea îndeplinirii principiilor economiei circulare.

     

    Descrierea proiectului: „Azi pentru Mâine” s-a lansat în vara lui 2019 cu proiecte de educare şi implicare a publicului în diferite zone de acţiune – precum cele de colectarea separată a deşeurilor pe litoral sau cele adresate elevilor din sudul ţării. Proiectul intervine concret, pe două direcţii – educare şi asigurarea de infrastructură de colectare separată – prin trei componente: „Azi pentru Mâine în Comunitate”, „Azi pentru Mâine pe Plajă” şi „Azi pentru Mâine în Şcoală”. Prin componenta „Azi pentru Mâine în Comunitate”, platforma aduce împreună toţi actorii relevanţi care pot conlucra pentru implementarea sistemului de colectare separată, oferindu-le persoanelor fizice şi juridice posibilitatea de a crea parteneriate cu autorităţile locale şi operatorii de salubritate, pentru a conlucra în sectorul colectării separate a deşeurilor. La rândul său, „Azi pentru Mâine în Şcoală” este un proiect de educaţie derulat în rândul elevilor din ciclul gimanzial, din mediul urban, cu scopul de a creşte nivelul de înţelegere a importanţei colectării separate a deşeurilor şi reciclării acestora. La acest pilon se adaugă şi montarea de infrastructură de colectare separată în fiecare şcoală din proiect. Iar pentru a avea plaje curate şi ape limpezi, „Azi pentru Mâine pe Plajă” înseamnă acţiuni de susţinere a colectării separate pe litoralul românesc, precum şi informarea turiştilor şi a operatorilor economici de pe litoral cu privire la beneficiile colectării şi reciclării pentru mediu şi oameni.

     

    Rezultate: În cadrul „Azi pentru Mâine în Comunitate”, a fost lansat un ghid complex şi documentat pentru implementarea colectării separate, care cuprinde un plan concret de acţiune pentru cetăţeni şi o serie de studii de caz, unde au fost organizate în total 24 de întâlniri şi dezbateri cu actori relevanţi (autorităţi locale, organizaţii relevante), cu scopul de a îmbunătăţi colaborarea şi intervenţia în domeniul colectării separate a deşeurilor la nivel local. Pentru că adulţii responsabili, cu drag de natură şi grijă faţă de ceea ce îi înconjoară, se formează încă de pe băncile şcolii, în cadrul proiectului „Azi pentru Mâine în Şcoală”, desfăşurat în perioada 2020-2021, copiii din 64 de şcoli au învăţat despre reciclare şi au colectat separat peste 41 de tone de deşeuri. De asemenea, ediţia din 2020 a proiectului desfăşurat pe litoral, „Azi pentru Mâine pe Plajă”, s-a încheiat cu performanţe importante: peste 23.500 de kilograme de deşeuri colectate separat, cu sprijinul a 60 de parteneri HoReCa implicaţi în proiect şi amplasarea, pe plaje, a 120 de containere de colectare a deşeurilor, pe trei fracţii. Proiectul a acoperit 17 kilometri de plajă, aproape 50% din litoralul românesc, şi a continuat şi anul acesta.

  • Lungul drum de la idee la acţiune

    Adeseori, reciclarea este un proces cu adevărat anevoios în România, ţară în care termenii de „eco-friendly” şi „sustenabilitate” sunt înţeleşi prea puţin prin comparaţie cu ţările din Vestul Europei. Cum putem face să creştem nivelul de conştientizare în rândul populaţiei şi încotro se îndreaptă legislaţia privind răspunderea extinsă a producătorilor?

    În ultimii ani, mediul local de business a acordat din ce în ce mai multă atenţie legislaţiei de specialitate în urma armonizării legislaţiei naţionale specifice cu cea de la nivelul Uniunii Europene, în vreme ce companiile au început să înţeleagă într-o anumită măsură necesitatea eforturilor de protejare a mediului. De altfel, neglijarea regulilor ar putea avea un impact major asupra situaţiei financiare a respectivelor firme.

    „În anii ce urmează, companiile din România cu responsabilităţi majore privind îndeplinirea obligaţiilor de valorificare a deşeurilor rezultate din ambalajele puse pe piaţa locală, au de trecut un mare examen”, spune Liviu Petcu, director general al Marathon EPR Group, companie specializată în implementarea răspunderii extinse a producătorului (OIREP). În acest sens, în luna octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial „Hotărârea nr. 1074 privind stabilirea sistemului de garanţie – returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile”, care stabileşte cadrul legal şi un termen îndrăzneţ pentru implementarea sistemului.

    „Pentru că obiectivele, stabilite încă din primul an de la implementare, sunt cel puţin provocatoare, ne aşteptăm la o mobilizare fără precedent de resurse umane, materiale şi financiare din partea tuturor actorilor implicaţi: producători, mici şi mari comercianţi, colectori autorizaţi, reciclatori, dar şi Ministerul Mediului, care va fi parte directă din proiect ca acţionar în entitatea ce va gestiona sistemul.”

    Pentru a stimula gradul de conştientizare privind aplicarea legislaţiei de specialitate, abordând între timp subiecte care ţin de răspunderea extinsă a producătorului, gestiunea deşeurilor şi tendinţe de reglementare în domeniu, Marathon EPR a demarat aşa-numitul proiect „Împreună pentru economia circulară”, demarat sub umbrela campaniei „Marathonul Reciclării”. Programul este desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice. Printre obiective se găseşte, în primul rând, îndrumarea persoanelor responsabile din cadrul instituţiilor cu atribuţii de implementare şi control în domeniul managementului deşeurilor prin prezentarea legislaţiei de specialitate într-un mod cât mai simplificat, punând accent pe rolurile şi obligaţiile fiecărei entităţi.

    În prezent, România are obligaţia de a recicla deşeurile de ambalaje în proporţie (obiectiv global) de 65% până în 2025 şi 70% până în 2030, ca urmare a OUG 1/2021, intrată în vigoare pe 19 august. Aşadar, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii de colectare separată a deşeurilor municipale şi asigurarea aplicării legislaţiei specifice din partea tuturor unităţilor administrativ teritoriale.

    Un al doilea ţel este marcat de familiarizarea mediului de afaceri prin abordarea unor subiecte relevante privind obligaţiile prelungite ale producătorilor şi susţinerea tinerei generaţii în dobândirea expertizei necesare unei cariere în domeniul protecţiei mediului. „Românii au început să fie mai receptivi la tot ce înseamnă sustenabilitate şi să pună sub semnul întrebării lucruri pe care înainte le luau ca atare.

    De exemplu, este o înţelegere din ce în ce mai mare legată de faptul că plasticul poluează şi că reciclarea nu este soluţia ideală”, afirmă directorul general al Marathon EPR. Astfel, discuţiile provocate de importanţa reducerii consumului de plastic şi reducerea generării deşeurilor de plastic devin tot mai numeroase şi, totodată, discursul public merge mai des în direcţia schimbărilor climatice şi aduce în discuţie teme precum energia regenerabilă, reducerea emisiilor de CO2 şi economia circulară, despre care Liviu Petcu spune că este o alternativă viabilă la economia liniară „tradiţională”, caracterizată prin consum şi risipă. În consecinţă, economia circulară caută să reducă deşeurile, recuperează resursele la sfârşitul vieţii unui produs şi le întoarce înapoi în producţie, reducând semnificativ impactul asupra mediului.

    În cazul campaniei „Marathonul reciclării”, sensibilizarea şi conştientizarea în rândul cetăţenilor şi instituţiilor a început în mediul digital, continuând cu susţinerea de cursuri şi seminare atât în instituţiile de învăţământ, cât şi în UAT-uri şi ADI-uri (unităţi administrativ-teritoriale, respectiv asociaţii de dezvoltare intercomunitară). Campania s-a extins în 2021 cu proiectul „Împreună pentru economia circulară” şi un board game creat pentru elevii de şcoală primară şi generală, „ce are scopul principal de a-i face pe copii să înţeleagă cum îşi pot reduce impactul asupra mediului, protejând natura” prin evitarea generării deşeurilor de ambalaje, explică Liviu Petcu.

    „Am ajuns la concluzia că informarea pe teme de mediu este necesară pe toate nivelurile, către cetăţeni, către mediul de business, dar şi în instituţiile publice şi de învăţământ. Generaţiile tinere sunt destul de conştiente de impactul pe care îl avem asupra planetei, însă am putea lua exemplul Italiei care a introdus educaţia de mediu ca materie principală în şcoli.” Mai mult, Liviu Petcu este de părere că oamenii trebuie să discute mai mult despre posibilele soluţii de care dispunem pentru a îmbunătăţi situaţia actuală, punând accent pe individ, legislaţie şi mediul local de business.  Între timp, simpla introducere a unor sisteme de tipul garanţie-returnare, care încurajează consumatorii să returneze ambalaje pentru suma de 50 de bani/ambalaj, sau a unei infrastructuri care să încurajeze colectarea reprezintă paşi extrem de importanţi.

    „În general, oamenii sunt deschişi şi dornici să contribuie la binele planetar, dar au nevoie de informare şi infrastructura necesară pentru a o putea face (…) Am observat că nu prea stă în firea cetăţeanului sa facă primul pas, numai că în felul acesta ne vom învârti într-un cerc vicios şi toţi vom avea de pierdut.” În prezent, România are obligaţia de a recicla deşeurile de ambalaje în proporţie (obiectiv global) de 65% până în 2025 şi 70% până în 2030, ca urmare a OUG 1/2021, intrată în vigoare pe 19 august. Aşadar, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii de colectare separată a deşeurilor municipale şi asigurarea aplicării legislaţiei specifice din partea tuturor unităţilor administrativ teritoriale – „capitol la care suntem restanţi, iar efectele sunt dezastroase”. Aşadar, reglementările există, însă oamenii au o problemă cu aplicarea lor, cu precădere în rândul UAT-urilor şi al cetăţenilor. Totuşi, Liviu Petcu consideră că oamenii nu pot fi împiedicaţi să colecteze acasă separat, întrucât deşeul lor va ajunge, cel mai probabil, la o staţie de sortare înainte de a fi depozitat, indiferent cum va fi colectat de către operatorul de salubritate, putând îmbunătăţi semnificativ sistemul. Liviu Petcu are o experienţă de peste 15 ani în multinaţionale şi domeniul telecomunicaţiilor, dedicându-şi ultimii cinci ani antreprenoriatului şi industriei managementului deşeurilor prin rolurile asumate în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

     

    Liviu Petcu are o experienţă de peste 15 ani în multinaţionale şi domeniul telecomunicaţiilor, dedicându-şi ultimii cinci ani antreprenoriatului şi industriei managementului deşeurilor prin rolurile asumate în sistemul răspunderii extinse a producătorului.