BusinessMagazin

Tag: RBS

  • Barclays, RBS şi alte bănci britanice ar putea plăti despăgubiri URIAŞE unor clienţi

    Băncile, între care se mai află Lloyds Banking Group şi HSBC Holdings, au alocat circa 740 de milioane de lire sterline pentru acoperirea despăgubirilor, dar analiştii consideră că necesarul de plată va fi mult mai mare, după de Autoritatea pentru Servicii Financiare a anunţat că a descoperit “nereguli grave” în vânzarea produselor financiare, relatează Bloomberg.

    Plângerile împotriva băncilor s-ar putea transforma într-un nou scandal costisitor pentru băncile britanice, care plătesc încă pentru alte nereguli, legate de vânzarea incorectă de asigurări pentru împrumuturi personale.

    În acest caz, băncile au alocat peste 10 miliarde de lire sterline, pentru acoperirea cererilor de despăgubiri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marile grupuri bancare de pe piaţa locală declară leul „cea mai atractivă monedă” din regiune

    Francezii de la Société Générale declară la unison cu austriecii de la Erste că leul are cea mai bună perspectivă din regiune, în contextul stabilizării situaţiei pe plan politic, potrivit rapoartelor de analiză ale băncilor străine. După ce în a doua jumătate a lui 2012 ajunsese una dintre monedele cu cea mai slabă performanţă faţă de euro, depreciindu-se săptămâni la rând, acum leul primeşte din nou declaraţii de dragoste în rapoartele de analiză ale băncilor străine, fiind indicat drept unul dintre principalii beneficiari din regiune ai actualei conjuncturi internaţionale. Austriecii de la Erste văd euro coborând la 4,35 lei până în martie, iar pentru prima jumătate a anului prognozează un interval cuprins între 4,35 şi 4,38 lei/euro. “Odată ce stabilitatea politică a fost reinstaurată, procesul de consolidare fiscală a continuat, datoria publică a rămas la un nivel scăzut, iar încheierea unui nou aranjament cu FMI şi Comisia Europeană în cursul acestui an are şanse bune, perspectivele pentru leu ar trebui să se însenineze în lunile următoare”, apreciază analiştii Erste/BCR. Totuşi, pentru a doua jumătate a anului este preconizată o uşoară depreciere înapoi spre pragul de 4,40 lei/euro în decembrie. Dintre monedele din regiune leul este creditat de Erste cu cea mai bună perspectivă – zlotul este văzut ca având o evoluţie stabilă, în timp ce coroana cehă ar putea fi marcată de slăbiciune, la fel ca şi forintul.

    Mai multe pe zf.ro

  • RBS îşi corectează previziunile de curs şi nu mai vede euro trecând de 4,50 lei anul viitor

    Asfel, cursul este estimat la 4,48 lei/euro în martie 2013, vizibil mai jos faţă de prognoza de 4,56 lei/euro pe care RBS o avansa la începutul lui decembrie, înainte să apară rezultatul oficial al alegerilor. Euro ar urma să coboare lent până la 4,46 lei în iunie, pentru ca în septembrie să se situeze la 4,47 lei. Toate vechile prognoze indicau menţinerea cursului deasupra pragului de 4,50 lei/euro cel puţin în prima jumătate a anului viitor. BNR a calculat vineri un curs de 4,4451 lei pentru un euro, la finalul unei săptămâni întregi în care cotaţiile s-au situat sub 4,50 lei/euro. Euro nu a mai fost atât de jos de aproape şase luni.

    Mai multe pe zf.ro

  • Magdalena Manea, fost vicepreşedinte al RBS, a fost recrutată de Carpatica

    Carabulea a demisionat din func ţia de preşedinte al consiliului de supraveghere în aprilie după ce a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru dare de mită. El a fost pus în libertate şase luni mai târziu. Poziţia de preşedinte a fost preluată în aprilie de Nicolae Petria, iar un loc în consiliu a rămas vacant. Carpatica a convocat ieri adunarea generală a acţionarilor pentru ocuparea locului respectiv, iar Manea a fost singurul candidat. Ea are o experienţă bancară de 23 de ani în instituţii financiare locale şi internaţionale, dar şi ca manager de proiect în cadrul unui program pentru finanţare rurală derulat de Banca Mondială. Ultima poziţie deţinută a fost cea de vicepreşedinte al RBS România între 2010 şi 2012. Anterior, între 2007 şi 2009, a ocupat o funcţie similară la MKB Romexterra. Înainte de Romexterra, Manea a lucrat la Raiffeisen International Bank Holding (2004-2006), la Raiffeisen Bank (2002 – 2004) şi la Banca Agricolă (2001). Din 1990 şi până în 2000 a activat în cadrul BNR.

    Mai multe pe zf.ro

  • Estimarea optimistă: încă 10 ani de criză

    Cum va arăta sistemul bancar peste cinci ani? a fost o întrebare pe care moderatorii evenimentului ZF Bankers Summit 12, de săptămâna trecută, au adresat-o aproape tuturor invitaţilor. Un prim răspuns ar fi că în principiu va continua polarizarea calitativă: vor rămâne poate 3-4 bănci mari universale, la care se adaugă mai multe bănci mai mici, specializate fiecare pe nişa ei; acesta e răspunsul lui Steven van Groningen, preşedintele şi directorul executiv al Raiffeisen Bank România.

    Depinde însă la ce viitor ne putem raporta. În 2000 erau cam 2 mld. euro credite şi circa 30 de bănci, aşa încât dacă atunci nu erau prea multe bănci, de ce acum, când sunt 50 mld. euro credite, ar fi prea multe 40 de bănci? răspunde retoric Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost. “Dacă vedem că tot sectorul bancar românesc este echivalentul unei bănci medii europene, atunci sunt multe 40 de bănci; dacă am avea peste 10 ani un orizont de credite de 200 mld. euro, atunci nu sunt aşa de multe”.

    Numai că, aşa cum spuneau şi anii trecuţi toţi bancherii, pentru ca activitatea de creditare să se reia, trebuie mai întâi ca economia să arate semnale de creştere sustenabilă, să aibă un istoric de succes de 1-3 ani. Or, în prezent “nu se întrevede un sfârşit al crizei”, singura certitudine fiind că după criză vom avea o perioadă de creştere slabă. Aşa încât, conchide Bogza, n-ar avea sens să creşti volumul de credite într-o asemenea conjunctură şi într-o ţară de dimensiunile României, unde nici măcar o creştere de 2,5% a PIB nu are impact pozitiv în sistemul bancar.

    Ce e sigur e însă că băncile străine, inclusiv cele cu capital grecesc – evocate în toate analizele străine despre riscurile la adresa economiei româneşti – au venit aici pentru un potenţial care “e doar amânat”, cum spune Bogza, nu anulat de criză, aşa încât vor avea tot interesul să rămână aici. Mai mult, susţine el, băncile greceşti au fost afectate strict de problemele statului elen, spre deosebire de alte bănci occidentale, care au avut probleme cu expunerile excesive şi au fost preluate total sau parţial de statele respective, fără ca efectul să fi fost vreo îngrijorare în privinţa economiilor din Est unde băncile respective sunt prezente.

    Una peste alta, procesul de dezintermediere (deleveraging) din partea băncilor care îşi reduc expunerile şi vând active pentru a-şi însănătoşi situaţia financiară nu se va întâmpla în niciun caz brusc, pentru că băncile vor face tot posibilul să păstreze activele, inclusiv din străinătate, cumpărate înainte de 2008 şi pe care le consideră valoroase, apreciază Christian Casal, global co-leader banking practice la compania de consultanţă McKinsey. Procesul de dezintermediere financiară ulterior spargerii unui balon speculativ înseamnă că toţi “strâng cureaua” (băncile îşi scad expunerea, cetăţenii îşi reduc consumul pe credit, statele îşi reduc datoria), iar creşterea PIB rămâne mult timp inferioară celei dinainte de criză.

    McKinsey estima în 2010 durata procesului la o medie istorică de 6-7 ani, urmată de încă 10 ani de creştere slabă a PIB, cu precizarea că în actuala criză, dezintermedierea a început mai târziu, aşa încât şi revirimentul va dura mai mult. Henk Paardekooper, preşedintele RBS România, estimează că băncile europene vor fi nevoite să renunţe în următorii 2-3 ani la active în valoare de peste 2.000 mld. euro. Pentru RBS, dezintermedierea începută în 2009 a însemnat deja până acum renunţarea la active neesenţiale de 1.600 mld. lire, valoarea din acest an a activelor rămase în portofoliu ajungând la cca 977 mld. lire. Iar dacă se compară situaţia băncilor europene cu cea a celor americane şi asiatice, primele sunt cele care trebuie să facă eforturi mai mari de ameliorare a bilanţurilor, prin renunţare la activele neesenţiale, iar în paralel va trebui să se supună în următorii ani şi noilor reguli Basel III de adecvare a capitalurilor. Or, e imposibil ca o serie întreagă de bănci să facă ajustarea în acelaşi timp şi ajustarea să dureze puţin.

    De aceea, Paardekooper se fereşte să facă previziuni despre ce se va întâmpla peste cinci ani în sistemul bancar european sau românesc şi se îndoieşte că povestea actualei crize se poate încheia mai devreme de zece ani, dacă nu va dura chiar un întreg sfert de veac, caracterizat de creştere economică sub potenţial. Când ar avea însă economia României şanse să crească din nou la potenţialul său, în atari condiţii de dezintermediere bancară? Steven van Groningen de la Raiffeisen răspunde că ar fi nevoie de un ritm de creştere a creditării “cu două cifre” pentru ca România să poată reîncepe recuperarea decalajelor economice faţă de Europa de Vest, iar ca un astfel de ritm să poată fi atins în următorii cinci ani nu e deloc cel mai plauzibil scenariu în momentul de faţă.

  • Acţionari ai RBS dau în judecată banca pentru 2,4 mld. lire, pierdute în urma crizei financiare

    Plângerea este susţinută de 7.400 de investitori, între care organizaţii de caritate şi biserici, iar numărul acestora ar putea creşte, a declarat Mike Neill, care coordonează acţiunea juridică. O sursă apropiată situaţiei a declarat că firma de avocatură Bird&Bird va trimite luni o scrisoare băncii, în numele acţionarilor care au participat la o emisiune de titluri în 2008. Un reprezentant al RBS a negat că banca ar fi primit vreo scrisoare sau o citaţie. Plângerea a fost formulată împotriva băncii şi a unor foşti directori, între care Fred Goodwin, director executiv al RBS înainte ca instituţia să fie salvată de statul britanic, a arătat Neill.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Care sunt băncile ce permit clienţilor Vodafone să-şi achite facturile prin debit direct

    Clienţii Vodafone pot activa noul serviciu de debit direct interbancar prin semnarea unui mandat care conferă băncii la care au contul curent deschis autorizaţia de a transfera contravaloarea facturii lunare din contul personal în contul Vodafone deschis la RBS România. Serviciul nu presupune niciun cost suplimentar pentru clienţii Vodafone. Odată activat serviciul, plata facturii Vodafone va fi efectuată lunar, fără a mai fi nevoie de instrucţiuni suplimentare din partea clientului.

    “Semnarea celor patru noi parteneriate cu Intesa Sanpaolo, Leumi Bank România, OTP Bank şi Alpha Bank reprezintă o continuare a proiectului prin care încurajăm plăţile prin debit direct interbancar pe piaţa românească”, a declarat Mircea Spinei, director Tranzacţii Bancare, RBS România.

    Debitul direct elimină atât necesitatea clienţilor de a se deplasa la bancă sau la casierie pentru plata facturii, cât şi riscul întârzierilor de plată.

    RBS România are unităţi în Bucureşti, Arad, Braşov, Bacău, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara. Clienţii diviziei Royal Preferred Banking sunt deserviţi prin intermediul celor patru lounge-uri din Bucureşti (World Trade Center, Unirea şi Lakeview) şi Constanţa.

    Vodafone România, divizie a Vodafone Group Plc., avea 8.596.375 clienţi înregistraţi la 30 septembrie 2011.

  • Rompetrol a luat un credit de 55 de milioane de euro de la RBS

    Această nouă colaborare vine să întărească parteneriatul strategic pe care îl avem cu clientul nostru Grupul Rompetrol, fiind în acelaşi timp o ilustrare a prezenţei noastre puternice pe piaţa românească de petrol şi gaze” a declarat Magdalena Manea, Vicepreşedinte RBS România.

    Creditul va fi folosit pentru asigurarea capitalului de lucru a celor două companii membre, Rompetrol Gas (divizia de gaz petrolier lichefiat) şi Rompetrol Downstream (divizia de retail a Grupului în România). În prezent, Rompetrol Downstream operează la nivel naţional 763 de puncte de distribuţie carburanţi (staţii proprii, staţii Partener, staţii Rompetrol Express, baze interne de 9 şi 20 de metri cubi), în timp ce reţeaua Rompetrol Gas este formată din 250 de staţii distribuţie GPL auto, 7.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere GPL la Constanţa, Arad şi Bacău.

    “Pentru acest an, Grupul şi-a propus finalizarea programului de creştere a capacităţii rafinăriei Petromidia la 5 milioane tone de materie primă, consolidarea activităţilor de distribuţie a carburanţilor în România, Franţa, Spania, Bulgaria, Moldova şi Georgia, dar şi extinderea în Turcia şi Ucraina” a declarat Dmitry Grigoryev, directorul financiar al grupului Rompetrol.

  • Preşedintele RBS: O ţară mică va ieşi din zona euro

    “Cred că este probabil ca o ţară, una mică, să iasă. Ar putea fi oricare dintre ele, deoarece cred că unele decizii vor fi determinate de evenimente politice în aceeaşi măsură ca situaţia economică, neliniştea socială, şi alte astfel de lucruri. Dar cred că există o şnsă foarte mare ca una dintre ţări să iasă”, a afirmat Hampton într-o emisiune care va fi difuzată joi la postul Sky News. Băncile europene au accesat miercuri un volum record de finanţare de la Banca Centrală Europeană (BCE), de 489 miliarde euro, în cadrul primei scheme de lichiditate pe trei ani, la dobânzi foarte reduse, de 1%, derulată de instituţie pentru a calma tensiunile de pe pieţele de credit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RBS România îşi schimbă preşedintele. Noul şef al băncii va fi olandezul Henk Paardekooper

    Henk Paardekooper vine de la Londra, unde a fost director pentru active corporative şi instituţionale din cadrul diviziei non-core a RBS din capitala britanică. Între 2004 şi 2010 a fost preşedintele RBS Rusia, unde a integrat ABN AMRO în RBS şi a condus sucursala rusească în perioada crizei financiare. În 2008 a preluat şi conducerea operaţiunilor din Comunitatea Statelor Independente.

    Născut în 1964, Henk Paardekooper este un bancher specializat în zona pieţelor emergente, cu o experienţă de peste 20 de ani. Are un masterat în econometrie la Universitatea Erasmus din Rotterdam. Înainte de 2004, Henk Paardekooper a condus echipa de consultanţă în corporate finance a băncii ABN AMRO, în Olanda. Experienţa sa se bazează pe o gamă largă de tranzacţii la care a luat parte, atât în segmentul de corporate banking (finanţarea fluxurilor comerciale, credite, cash management) cât şi în cel de investment banking (fuziuni şi achiziţii în corporate finance, pieţe de capital).

    Johan Gabriels, actualul preşedinte, şi-a început mandatul în 2009, când l-a înlocuit pe Peter Weiss, cel ce condusese banca începând din 2005. În timpul mandatului lui Gabriels, banca şi-a menţinut rate confortabile ale profitului şi ale solvabilităţii. RBS România, filiala grupului Royal Bank of Scotland, a încheiat primul semestru cu un profit net de 51 mil. lei, situându-se în topul celor mai profitabile bănci din România.

    După primele nouă luni, profitul RBS România se ridica la 67,5 mil. lei, iar valoarea activelor la 6,2 miliarde de lei, situând-o pe locul al şaptelea în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de 1,8%. RBS România are 26 de sucursale şi peste 900 de angajaţi.