BusinessMagazin

Tag: raspuns

  • Unde se termină logica, începe guvernarea. Ce răspuns dă ministrul de finanţe când este întrebat dacă un funcţionar a ascuns numărul real de bugetari din România

    Urmăresc cu atenţie, dar deloc cu îngrijorare, conferinţa de presă de la finalul şedinţei de Guvern. Şi cînd aproape că mi se închid ochii, deschid urechile mai bine pentru că dialogul e teatru absurd.


    Reporter: În ceea ce priveşte raportul cu numărul de bugetari…

              Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: A fost o eroare materială. S-a rezolvat.

              Reporter: Când s-a întâmplat?

              Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: V-am răspuns.

              Reporter: Nu mi-e clar, lămuriţi-mă.

              Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: A fost o eroare materială, s-a îndreptat, s-a produs când eu nu eram ministru, în trecut…

              Reporter: Adică, un funcţionar a ascuns numărul real de bugetari?

             Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru: Nu, o eroare materială.

    De aici discuţia se mai poartă, la fel de neclar, doar câteva zeci de secunde. La final, cetăţean de bună credinţă fiind, nu ai cum să înţelegi, care e numărul exact al angajaţilor la stat, cine, cum şi de ce a greşit într-un raport şi ce s-a întâmplat după depistarea erorii ca astfel de năzbâtii să nu se mai producă.

    Poate vi se pare puţin lucru. O temă subţire, un detaliu. Poate, dar puneţi în locul acestui subiect orice temă consideraţi că vă e de interes şi de folos. Dialogurile oficiali – jurnalişti se vor fi întâmplat exact ca cel, real, de mai sus. Aşa arată la noi transparenţa şi coerenţa în actul de decizie guvernamentală.

    Să luăm un alt exemplu. Aproape defunctul certificat COVID în România. Indiferent de care parte a baricadei te afli – eşti pentru sau împotriva introducerii lui, Executivul trebuie să îţi explice ce face, de ce face şi cum face. Nici asta nu s-a întâmplat. Bâlbâieli, răzgândeli, argumente pe jumătate lipsă, discuţii pe surse. Pe un subiect cu impact major în viaţa fiecăruia dintre noi.
    De ce se întâmplă asta? Pentru că se poate. Şi pentru că în dialogul reprodus de mai sus nu s-au auzit alte voci de reporteri care să reformuleze întrebarea până la un răspuns precis, şi pentru că niciun oficial n-a fost penalizat până la ora asta pentru că nu a explicat limpede-cristal o decizie luată sau o afirmaţie prezentată cu titlul de adevăr absolut. Şi pentru că, la noi, comunicarea e considerată un moft, ba chiar o bagatelă pe care o stăpâneşte oricine. Şi pentru că tribuna oficială, am permis, să ţină loc de expertiză profesională.

    Da, zgârie pe urechi dialogul de azi de la Palatul Victoria. Dar, mai rău zgârie pe nervii celor care spun că nu, nu merge şi aşa şi că nu în viaţa de Apoi se fac plăţi şi balanţe. Şi dacă tot mai spuneţi că e numai un detaliu, insist: logica şi transparenţa nu-s nimicuri, ci piatră de temelie pentru cine are casa construită să-i reziste la cutremur.
     

  • Raed Arafat, anunţ de ULTIMĂ ORĂ despre o eventuală carantinare a persoanelor nevaccinate

    Nu se discută în acest moment despre vaccinarea obligatorie sau despre un lockdown pentru nevaccinaţi în România, spune şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

    Întrebat, în contextul situaţiei din Austria, care impune vaccinarea obligatorie din 1 februarie, despre situaţia României, Arafat a răspuns că în acest moment la CNSU nu există o astfel de abordare.

    „Austria şi alte ţări discută de obligativitatea vaccinării, sunt şi unele măsuri mai dure acolo unde acum este o creştere a valului şi a cazurilor noi. Noi am văzut că a ajuns să scadă numărul cazurilor şi sigur că şi datorită măsurilor şi poate că şi populaţia devenit mai atentă. Totuşi trebuie să recunoaştem că s-au mai vaccinat, chiar dacă nu este numărul pe care noi ni l-am dorit. Totuşi s-au vaccinat peste un milion de oameni în perioada care a trecut. În acest moment nu este pusă pe masă o discuţie fie referitoare la vaccinarea obligatorie, fie la un lockdown pentru nevaccinaţi”, declară şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

    Austria reintroduce de luni lockdown-ul total, iar vaccinarea devine obligatorie începând cu 1 februarie. Lockdown-ul va dura de la 10 la 20 de zile, a declarat cancelarul Alexander Schallenberg.

    În replică, partidele de opoziţie pregătesc proteste masive, sâmbătă, la Viena, în contextul noii carantine generale decise de cancelarul Alexander Schallenberg.

  • O întrebare la care nimeni nu răspunde: De ce şcolile private îşi continuă cursurile, iar cele de stat nu?

    Elevii şi preşcolarii din şcolile de stat intră în o vacanţă de două săptămâni începând de luni, din cauza creşterii numărului de cazuri de COVID-19 în România, după cum a hoţărât  Comitetul Naţional pentru Situaţîi de Urgenţă în şedinţa de vineri.

    Cu toate acestea, şcolile şi grădiniţele private pot rămâne deschise pentru că Ministerul Educaţiei nu are temeiul legal pentru a reglementa acest lucru, după cum spune ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    Cîmpeanu spune că articolul din decizia CNSU referitor la suspendarea cursurilor faţă în faţă din şcolile private, inclusiv în cele 21 de şcoli care funcţionează după programa altor state, nu a fost preluat în Hoţărârea de Guvern în care sunt prevăzute restricţiile ce intră în vigoare de luni.

    ”Ministerul Educaţiei nu are niciun temei legal pentru a reglementa vacanţa în şcolile şi grădiniţele private! Doar Guvernul poate face asta. Activitatea unităţilor de învăţământ privat (inclusiv cele cuprinse în Registrul Special), precum şi activitatea de tip after-school, fac obiectul prevederilor articolului 8 din Hotărârea CNSU nr. 91, fără implicarea Ministerului Educaţiei. Articolul 8.2 care reglementează funcţionarea unităţilor de tip afterschool a fost preluat în HG, dar Art. 8.1 care reglementează suspendare prezenţei fizice în şcoli şi grădiniţe private nu a fost preluat în HG”, a explicat Sorin Cîmpeanu, duminică, pe un grup dedicat jurnaliştilor acreditaţi la Ministerul Educaţiei.

    Guvernul poate reglementa activitatea şcolilor privat  doar prin excepţie, din motive pandemice, adaugă Cîmpeanu.

    ”Şi când spun şcoli private mă refer şi la cele care funcţionează după curriculum  româneasc, aprobat de Ministerul Educaţiei, şi pentru celelalte şcoli din Registrul Special, care funcţionează pe curriculum-ul altor state”, spune el.

  • Răspunsul Administraţiei prezidenţiale după ce Iohannis a participat la ceremonia de dezvelire a statuii celui care i-a tras pe roată pe Horea şi Cloşca

    Klaus Iohannis a participat, în weekend, la ceremonia de inaugurare a statuii a lui Samuel von Brukenthal din centrul Sibiului. Brukenthal este personajul istoric sub guvernarea căruia a izbucnit răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan din Transilvania, răscoală încheiată cu uciderea prin tragere pe roată a lui Horea şi Cloşca.

    Mediafax şi Aleph News au încercat să obţină un punct de vedere al preşedintelui Iohannis legat de personalitatea lui Samuel von Bruckenthal, ca răspuns la următoarele întrebări:
     Cine a luat decizia amplasării statuii baronului Samuel von Brukenthal în Piaţa Mare din Sibiu?
     Care au fost criteriile care au stat la baza luării acestei decizii?
     Care au fost criteriile şi argumentele care au stat la baza deciziei ca preşedintele României să participe la dezvelirea acestei statui?
    Răspunsul a venit rapid, dar surpriză, din el aflăm că solicitarea „nu se înscrie în categoria informaţiilor de interes public“.

    Totuşi, Mediafax şi Aleph News au obţinut un răspuns din partea Ministerului Culturii: „Anul 2021 este dedicat Baronului Samuel von Brukenthal, fondatorul Muzeului cu acelaşi nume din Sibiu şi una dintre personalităţile marcante în dezvoltarea oraşului de la a cărui naştere se împlinesc trei secole. (n.r. atât de marcante încât Ministerul Culturii i-a greşit numele de vreo 2 ori în răspuns). Amplasarea statuii lui Samuel von Brukenthal este o iniţiativă a Muzeului Brukenthal. Samuel Von Brukenthal este personalitatea cea mai importantă pe care a dat-o Comunitatea Saşilor din Sibiu“.

    „Nu am găsit dovezi ca Brukenthal să fi fost omul care i-a ucis pe Horea şi Cloşca. Sub sceptrul său de guvernator s-au introdus în Transilvania lucrurile cele mai noi în acel moment în Europa, în lume, nu numai în Europa“, a fost explicaţia dată de Sabin Luca, managerul Muzeului Naţional Brukenthal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Vaccinul Moderna împotriva Covid-19 creează de două ori mai mulţi anticorpi decât vaccinul Pfizer-BioNTech

    Vaccinul Moderna împotriva Covid-19 creează de două ori mai mulţi anticorpi decât vaccinul produs de Pfizer-BioNTech, conform unui studio care a comparat răspunsul imunitar în urma inoculării, citat de Bloomberg.

    Un studiu la care au participat aproape 2.500 de angajaţi ai unui mare spital din Belgia a scos la iveală faptul că nivelul de anticorpi rezultat în urma inoculării este în medie de 2.881 de unităţi per mililitru în cazul vaccinului Moderna, în comparaţie cu un nivel mediu de 1.108 unităţi per mililitru în cazul vaccinului Pfizer.

    Trebuie menţionat că studiul a acoperit persoane vaccinate cu ambele doze, atât în cazul Moderna, cât şi în cazul Pfizer, iar rezultatul se referă la persoane care nu au fost infectate anterior inoculării.

    Rezultatele au fost publicate luni într-o scrisoare trimisă către Journal of the American Medical Association. Explicaţiile celor care au efectuat studiul include faptul că vaccinul moderna conţine o cantitate mai mare de substanţă active – 100 de micrograme în cazul Moderna, versus 30 de micrograme în cazul Pfizer-BioNTech.

    O altă explicaţie ţine şi de intervalul de patru săptămâni impus între dozele Moderna, în comparaţie cu intervalul de trei săptămâni necesar între dozele Pfizer-BioNTech.

  • Doi tineri antreprenori din Braşov au pornit unul dintre cele mai în vogă business-uri. ”În numai doi ani au ajuns să refuze 1.000 de cereri pentru că nu puteau răspunde solicitărilor”

    Florin şi Andra Hriţuliac, doi tineri antreprenori din Braşov, au intrat în businessul cu autorulote dintr-o întâmplare, iar în numai doi ani au ajuns să refuze 1.000 de cereri deoarece parcul lor de case pe roţi era prea mic pentru a răspunde tuturor solicitărilor. Care sunt planurile lor în continuare pentru a răspunde dorinţei din ce în ce mai mari a românilor care s-au plictisit de călătoriile cu avionul?

    „Soţia mea are câini de rasă cu care mergeam la concursuri peste tot în Europa şi aveam nevoie de o maşină mai mare. Mergând din aproape în aproape, am descoperit un importator în Otopeni, iar după doi ani am cumpărat un autocar, care a costat aproximativ 200.000 de euro. Apoi au început să îmi vină idei şi am mai cumpărat o autorulotă”, descrie antreprenorul Florin Hriţuliac primii paşi făcuţi în direcţia businessului Haff.

    Pe 2 aprilie 2015 a venit autorulota, iar pe 4 aprilie deja o închiriase până pe data de 6 ianuarie 2016, pentru 130 de euro pe zi, printr-o singură postare pe site-ul OLX, povesteşte Hriţuliac. A descoperit astfel potenţialul businessului şi s-a grăbit să cumpere şi al doilea tip de autorulotă, un model low-cost, care a fost închiriat la fel de repede precum prima. În prezent, flota pe care o deţine, formată din 61 de autovehicule, nu este suficientă pentru a acoperi cererea care creşte de la an la an.

    Tariful de închiriere variază între 27 de euro şi 190 de euro pe zi, în funcţie de sezon, de gama din care face parte vehiculul şi de perioada pentru care este închiriată. „27 de euro pe zi costă o rulotă remorcabilă, iar autorulota din gama premium este 190 de euro pe zi.  Durata medie de închiriere este de 10 zile, dar avem şi clienţi care închiriază autorulote pentru 90 de zile şi revin în fiecare an”, explică Florin Hriţuliac.

    Anul trecut, compania Haff a avut aproximativ 860 de clienţi. Dintre ei,  majoritatea au închiriat autorulote pentru o perioadă de 10 zile şi le-au folosit pentru vacanţe în străinătate. Vânzările companiei au ajuns astfel la peste 2 milioane de lei.

    Autorulotele companiei Haff circulă 90% din timp în Europa, mai puţin în România, deoarece tarifele de închiriere sunt destul de mari, spune proprietarul Haff. „Autorulotele noastre au circulat 300 de zile în continuu în toată Europa, dar anul acesta, dacă mărim flota, estimăm că vom scădea uşor la 270 – 280 de zile de închiriere per vehicul, dar am hotărât pentru anii 2019 – 2024 să începem să aducem în medie 200 de vehicule în flotă anual.”

    Haff importă vehiculele de la unul dintre cei mai mari producători de autorulote din Europa, compania Burstner, parte a grupului Erwin Hymer Germania. „Noi reprezentăm doar branduri germane, pentru că am tot făcut teste de comparaţie şi am concluzionat că cele germane sunt ce avem nevoie. În plus, avem în spate şi finanţarea producătorului din Germania, care ne-a spus că ne oferă necondiţionat un volum de 700 de vehicule anual.”

    Pe de altă parte, Haff lucrează cu aproape toate firmele de leasing din România, care au fost deschise către acest concept de business.
    Modelul de business presupune ca flota de autorulote deţinută de Haff să fie schimbată după două sezoane de închiriere. Astfel, în luna aprilie, antreprenorii cumpără o nouă flotă de vehicule, schimbate în luna noiembrie a anului următor. Antreprenorii au creat şi o divizie în cadrul companiei Haff care oferă flote de vehicule pentru alte companii din domeniu.

    „Avem clienţi pe care îi redirecţionăm către alte firme care închiriază autorulote pentru că nu putem acoperi cererea. Facem rezervări şi cu opt luni înainte. Am sesizat că la noi acest business nu s-a dezvoltat, deşi în Europa funcţionează de 60 de ani, însă avem o divizie care înfiinţează flote de închirieri pentru alte firme din România. Avem deja două parteneriate, unul la Iaşi, unul la Suceava, şi câteva în discuţie”, descrie antreprenorul una dintre direcţiile de dezvoltare a businessului.

    „Ne-am axat pe piaţa locală intenţionat, pentru că am vrut să popularizăm acest tip de turism în România. Vrem să circule din ce în ce mai multe autorulote pe străzile din România, ca lumea să le vadă şi să le închirieze, pentru că eu aşa văd extinderea pieţei locale”, descrie el strategia conturată.

    În plus, el a sesizat că un trend care a început anul acesta este dat de turiştii români care vin în vacanţă din străinătate şi închiriază autorulote pentru a le arăta copiilor România. „Sunt mulţi români care s-au stabilit în străinătate şi copiii lor nu ştiu să vorbească limba română, dar când vin în România închiriază o autorulotă şi pleacă într-un tur al ţării.”

    El a constatat că 40% din clienţii care închiriază se întorc în fiecare an, iar mulţi dintre ei ajung să cumpere unul dintre vehicule la un moment dat.

    „Vrem ca flota noastră să nu depăşească un an şi jumătate vechime, pentru că vrem să aibă o rotaţie cât mai mare. Şi le vindem clienţilor: spre exemplu, o autorulotă care a sosit în flota noastră în 2017, achiziţionată cu 58.000 de euro, o vindem la 29.900 de euro plus TVA.” În ceea ce priveşte personalul din cadrul companiei, care în prezent numără nouă angajaţi, Florin Hriţuliac spune că vrea să construiască o echipă unită şi stabilă, iar pentru asta, la final de an, din totalul profitului pe care îl înregistrează compania, 30% se împarte între angajaţi.

    „Îmi place să practic această metodă de fidelizare a personalului.” În prezent, Florin Hriţuliac povesteşte că sunt lideri europeni în domeniu care încearcă să îi convingă să intre şi pe pieţele din jur. Astfel, în mai 2019 compania Haff va deschide simultan două noi sedii, unul la Atena şi unul la Budapesta. „În Budapesta parcul de autorulote este foarte vechi şi tarifele de închiriere sunt foarte mari, iar în Atena parcul auto este învechit şi turiştii nu vor să închirieze vehicule de acolo. Apoi, în următorii cinci – şapte ani, vrem să ne dezvoltăm la nivel regional pe pieţele din ţările fostei Iugoslavii.”

    În prezent, piaţa din România are un potenţial de 7.000 de autovehicule anual, fiind o piaţă estimată la jumătate de miliard de euro, de către partenerii germani cu care lucrează compania Haff. Alte companii care se ocupă cu închirierea autorulotelor în România sunt Joy2Wander, GeograficTravel şi GoCamper.

  • Problema tezaurului României furat de ruşi revine în actualitate. Ce răspunde Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la obsedanta întrebare: De ce a fost evacuat tezaurul şi de ce la Moscova?

    Miercuri, Mugur Isărescu a vorbit din nou despre destinul tezaurului românesc, care a fost trimis la Moscova şi cu ocazia dezbaterii volumului „Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse”, unde guvernatorul a făcut o prefaţă la lucrarea scrisă de istoricul militar Ilie Schipor.

    În sfârşit, un al patrulea domeniu de acţiune al BNR a fost răspunsul la obsedanta întrebare: de ce a fost evacuat tezaurul şi de ce la Moscova? În opinia noastră, un posibil răspuns ar putea fi găsit analizând conjunctura politică, militară şi socială în care se afla ţara atunci. În decembrie 1916, două treimi din teritoriul României era sub ocupaţie militară străină, armata noastră suferise mai multe înfrângeri şi trebuia să se refacă, o parte importantă din populaţia ţării era evacuată sau se pregătea de evacuare. Stocul de aur al băncii era evacuat la Iaşi, încă din septembrie. În noiembrie, autorităţile de stat ale ţării au părăsit Bucureştiul şi s-au instalat la Iaşi.

    În continuare vă prezentăm o parte din Cuvânt de deschidere cu ocazia dezbaterii volumului „Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse”, Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.

    Doamnelor şi domnilor,

    Buna dimineaţa şi bine aţi venit la Banca Naţională a României!

    Este adevărat că ne revedem într-un alt cadru decât cel obişnuit, deoarece respectarea măsurilor sanitare legale ne-a împiedicat să mai organizăm întâlniri publice în incinta sediului nostru central, unde departamentele esenţiale pentru sistemul bancar românesc şi pentru securitatea ţării au trebuit să lucreze în regim special protejat, la foc continuu, deseori în două schimburi. Până când situaţia sanitară va permite revenirea în sălile de întrunire de la sediul central, vom organiza întâlniri/manifestări în acest spaţiu al Centrului de Perfecţionare Profesională şi Activităţi Sociale al Băncii Naţionale a României.

    Daţi-mi voie să salut prezenţa distinşilor noştri invitaţi, în mod special a domnului prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române şi copreşedinte al Comisiei comune româno – ruse.

    Manifestarea de astăzi este dedicată prezentării lucrării „Destinele tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse”, autor istoricul militar Ilie Schipor. Domnule colonel Schipor, sunteţi binevenit la Banca Naţională a României!

    După prezentarea lucrării va urma o dezbatere pe marginea ei.

    Cei care cunosc activitatea BNR ştiu că noi am păstrat tradiţia de a organiza dezbateri asupra unor cărţi care aduc plus-valoare în viaţa noastră profesională, dar şi în cea socială şi culturală. De-a lungul timpului, numeroşi membri ai conducerii şi ai corpului funcţionarilor BNR, oameni de carte, economişti şi jurişti de înaltă clasă, au fost autori ai unor lucrări care îşi păstrează valoarea ştiinţifică şi documentară până astăzi. Spre cinstea lor, înaintaşii noştri au creat o colecţie foarte cunoscută în peisajul ştiinţific al perioadei interbelice, mă refer la Biblioteca Monetară, Economică şi Financiară, iniţiată în anul 1938 de guvernatorul Mitiţă Constantinescu, colecţie pe care BNR a continuat-o, începând din anul 1992, sub o nouă denumire – Biblioteca Băncii Naţionale a României. Totodată, nu trebuie să uităm că de-a lungul timpului BNR a înţeles să susţină cu multă generozitate şi alte domenii ale cercetării ştiinţifice şi ale vieţii culturale, printre care se află istoria, literatura, arhitectura şi artele.

    Revin la cartea pe care o prezentăm astăzi cu o afirmaţie a academicianului Nicolae Manolescu: „A citi înseamnă a învăţa. E o formă de experienţă sau, mai bine zis, un multiplicator pentru experienţele noastre: căci, dacă ne-am mărgini la ceea ce putem trăi sau vedea în jurul nostru într-o viaţă de om, am fi foarte săraci”.

    Pentru început, vă propun să rememorăm, pe scurt, cronologia evenimentelor care constituie subiectul volumului: în 1916, în decembrie, 1738 casete cu aur al Băncii Naţionale, în valoare de 314.580.456,84 milioane lei, şi 2 casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare declarată de 7 milioane lei, au fost încărcate într-un tren cu destinaţia Moscova, unde au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în „Sala armelor”, de la Kremlin. Valoarea întregului depozit făcut la Moscova pe numele BNR era de 321.580.456 lei aur.

    În iulie 1917, a început pregătirea unui alt transport, în care au fost incluse şi valori ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, o parte din documentele păstrate la Arhivele Statului, arhivele unor instituţii publice şi particulare, lucrări de artă şi alte piese de valoare aparţinând colecţiilor particulare, odoare mănăstireşti, cărţi rare, manuscrise, documente şi colecţiile numismatice ale Academiei Române, ale Muzeului de antichităţi, valori ale unor mari bănci comerciale, respectiv acţiuni, obligaţiuni, depozite ale clienţilor etc.

    În 3 dintre cele 24 de vagoane pregătite, au fost încărcate 188 de casete cu aur şi cu alte valori ale Băncii Naţionale. Valoarea declarată a celor 188 casete era de 1.594.757.083 lei. Aurul efectiv era calculat la 574.523 lei, arhiva la 500.000 lei, iar restul reprezenta valoarea titlurilor, efectelor, depozitelor, cărţilor şi a altor acte ale BNR evacuate împreună cu aurul. După acest ultim transport, cantitatea de aur depozitată la Moscova a ajuns la valoarea de 315.154.980 lei, fiind vorba despre 91,5 tone aur fin. Conform documentelor oficiale, încheiate între guvernele Rusiei şi României, aceste valori se aflau „sub garanţia guvernului imperial al Rusiei în ceea ce privea siguranţa transportului, siguranţa depozitului şi siguranţa revenirii în România”. Dar, după cum bine ştiţi, istoria s-a desfăşurat altfel.

    În ianuarie 1918, a fost emisă Hotărârea Consiliului Comisarilor Poporului din Petrograd, care consemna că „Fondul român de aur care se găseşte la Moscova este declarat intangibil pentru oligarhia română. Guvernul Sovietelor îşi asumă răspunderea de a conserva acest fond şi de a-l remite în mâinile poporului român.” Cum a fost conservat „fondul român de aur” vor afla, in extenso, cititorii volumului domnului Schipor, realizat pe baza documentelor identificate de autor în arhivele ruse şi sovietice.

    Respectarea adevărului istoric şi analiza obiectivă a evenimentelor au fost normele de lucru în demersurile noastre de a pune în valoare documentele pe care le deţinem, privitoare la Tezaurul BNR depus spre păstrare la Moscova, în baza convenţiilor încheiate între guvernele celor două ţări. Cele mai multe dintre aceste documente au fost incluse într-un dosar special, cunoscut sub numele de „Dosarul tezaurului de la Moscova”, care, începând din anul 1922 şi până în prezent, a fost predat personal de către fiecare guvernator succesorului său.

    Se afirmă foarte des că numai o decizie politică a Moscovei poate să rezolve această problemă. Dar, reamintesc, că un drept care nu este mereu afirmat cade în uitare. A dezbate problema Tezaurului evacuat la Moscova este o responsabilitate a tuturor instituţiilor care şi-au pierdut averea în 1916 şi 1917, dar şi a istoricilor, care, după 1990, au avut posibilitatea să se pronunţe indiferent de felul în care se desfăşurau demersurile din punct de vedere politic şi diplomatic. Noi credem că trebuie să continue cercetarea şi documentarea în arhive, fototeci şi biblioteci. Volumul pe care îl propunem astăzi pentru dezbatere este o bună dovadă în acest sens.

    Nu am intenţia să vă vorbesc despre carte. Sunt aici autorul, editorul şi câţiva specialişti recunoscuţi ai temei. Aşadar, prezentarea cărţii este pe mâini bune. Eu o să fac o trecere în revistă a acţiunilor întreprinse de BNR în ultimii ani în legătură cu valorile noastre înstrăinate în 1916-1917.

    Începând cu 1991, timp de 30 de ani, noi, cei de la BNR, am organizat numeroase dezbateri asupra acestei teme, străduindu-ne de fiecare dată să transmitem mesaje obiective şi comentarii istorice bine documentate asupra evenimentelor şi a cadrului istoric în care s-au desfăşurat acestea. Am avut în vedere că, după 1990, nivelul de cunoaştere al problemei tezaurului era destul de redus, dar interesul politic, ştiinţific, precum şi al publicului faţă de acest subiect era din ce în ce mai mare.

    Voi prezenta în continuare, pe scurt, principalele noastre domenii de acţiune în această problemă.

    Primul domeniu de acţiune al BNR a fost legat de lucrările Comisiei româno – ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Comisia s-a constituit în baza Declaraţiei comune a miniştrilor de externe român şi rus din 4 iulie 2003. Potrivit Regulamentului de funcţionare, adoptat la 20 mai 2004, Comisia are o componentă română şi una rusă, fiecare parte putând să includă 9 membri şi un număr nelimitat de experţi. Conducerea Comisiei este realizată de doi copreşedinţi. Banca Naţională a participat activ la pregătirea şi la lucrările acestei Comisii.

    Partea rusă a mai adăugat şi termenul „civic” în denumirea Comisiei, astfel că în programul întocmit pentru întâlnirea de la Moscova, din 7-8 noiembrie 2019, numele acesteia a fost „Comisia comună civică ruso-română”. Comunicatul de presă al acestei ultime sesiuni a Comisiei, cea de-a cincea, n-a inclus niciun element de progres, doar faptul că următoarea întâlnire va avea loc în România în anul 2020. După cum se cunoaşte, din cauza situaţiei sanitare excepţionale, acest eveniment nu a fost organizat.

    Doresc să mai adaug o zonă în care sprijinul Băncii Naţionale a fost esenţial. BNR a pus la dispoziţia Comisiei documente din arhiva noastră, în primul rând dosarul cu documentele originale ale predării Tezaurului, dar şi toată expertiza existentă în bancă, legată de înţelegerea şi interpretarea acestor documente. Domnul Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului, este membru în comisie încă de la înfiinţarea acesteia, participând atât la întâlnirile de la Moscova, cât şi la cele de la Bucureşti. Începând din anul 2014, încă doi specialişti din BNR au lucrat pentru Comisie, în calitate de experţi.

    Astăzi, mesajul nostru rămâne acelaşi: Banca Naţională este deschisă propunerilor Comisiei şi priveşte cu un optimism prudent evoluţia ulterioară a evenimentelor. Aşa cum am mai spus, sfârşitul acestui eveniment excepţional din istoria României nu îl cunoaştem încă. Singurele certitudini pe care le avem sunt documentele originale pe care le deţinem la BNR, precum şi cele descoperite de istorici, documente care dovedesc dreptul de proprietate al României asupra bunurilor depozitate la Kremlin. Iată de ce consider foarte potrivit să dezbatem volumul domnului Schipor aici, la BNR.

    Un al doilea domeniu de acţiune al BNR a fost cercetarea şi valorificarea fondului nostru arhivistic. În cadrul acestui program, iniţiat după 1997, am hotărât publicarea integrală a „Dosarului tezaurului de la Moscova”. Hotărârea s-a materializat în anul 1999, când a fost tipărită lucrarea „Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova. Documente”, autori Cristian Păunescu şi Marian Ştefan. Până la apariţia acestui volum, era puţin cunoscut faptul că documentele originale, emise sau primite de conducerea Băncii Naţionale şi de serviciile instituţiei implicate în transportarea tezaurului său la Moscova s-au păstrat la BNR. Lucrarea a fost reeditată în anul 2011 şi a fost premiată de Academia Română.

    Un al treilea domeniu de acţiune a fost constituit de eforturile de clarificare a unor aspecte controversate. Am urmărit să lămurim anumite aspecte privind dreptul de proprietate asupra stocului de aur al BNR, precum şi structura acestuia. Ca exemplu, reiau ceea ce am mai spus în intervenţiile mele pe această temă. Art. 35 al Statutelor BNR din anul 1892 prevedea că „Banca va trebui să aibă o rezervă metalică de aur cel puţin de 40% din suma biletelor emise de dânsa”. Aşadar, dimensiunea rezervei metalice condiţiona volumul de bancnote emise, era deci o avuţie publică, „avutul nostru”, cum îi spunea guvernatorul I. G. Bibicescu. Mai mult decât atât, în epoca respectivă, cine venea cu o bancnotă de o sută de lei la ghişeele din Palatul Lipscani, solicitând transformarea acesteia în aur, primea monede din aur în schimb. Din acest motiv, cea mai mare parte a tezaurului Băncii era reprezentată de monede. Prin urmare, această cantitate de aur era a băncii, nu era a acţionarilor şi nu reprezenta depozite ale unor particulari.

    Prezentarea integrală de pe site-ul Băncii Naţionale a României poate fi consultată AICI

     

  • Răspunsul Europei la aplicaţia Robinhood: Platforma germană de tranzacţionare Trade Republic atrage 900 mil. dolari de la investitori şi ajunge la o evaluare de 5,3 miliarde dolari

    Platforma germană de tranzacţionare Trade Republic a anunaţat că a strâns fonduri de 900 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare uriaşă care evaluează start-up-ul la 5,3 miliarde de dolari, scrie CNBC.

    Runda, seria C, a fost condusă de fondul american de tip venture capital Sequoia, cu sprijin suplimentar de la investitori noi precum TCV şi Thrive Capital. Acţionarii existenţi includ Accel, Founders Fund şi Creandum, care şi-au majorat deţinerile. Accel şi Founder Fund au participat şi la runda de finanţare seria B acum un an.

    Trade Republic este în esenţă un răspuns al Europei la aplicaţia Robinhood. Platforma permite utilizatorilor să tranzacţioneze acţiuni şi ETF-uri fără a plăti comision, câştigând bani dintr-o taxă fixă de 1 euro (1,22 dolari) percepută pe tranzacţie.

    La începutul acestui an, Trade Republic a adăugat un serviciu de criptomonede, lansând funcţia într-un moment în care preţurile bitcoin şi alte altor monede digitale înregistrau raliuri puternice.

    La fel ca Robinhood, Trade Republic a beneficiat de o creştere a interesului investitorilor de retail pentru burse. La începutul anului 2021, tranzacţionarea online a crescut pe fondul volatilităţii determinate de acţiuni precum GameStop sau altele promovate pe grupul de Reddit “WallStreetBets”.

    TR spune că europenii se apropie de pieţele financiare în timp ce se luptă să obţină o rentabilitate decentă a economiilor lor ca urmare a ratelor de dobândă foarte scăzute. Compania are acum peste 6 miliarde de euro active sub administrare.

    “50% dintre clienţii Trade Republic, respectiv peste 500.000 de persoane, nu au investit niciodată în viaţa lor pe pieţele de capital. Oferim oamenilor puterea de a începe să îşi clădească o avere, care le-a fost neglijată de băncile mari de prea mult timp, cu taxe mari şi produse opace”, a declarat cofondatorul Thomas Pischke.

    Fondată în 2015 în Berlin, Trade Republic a crescut rapid de-a lungul anilor şi are astăzi peste 1 milion de utilizatori în Germania, Franţa şi Austria. Compania are peste 400 de angajaţi şi a transmis că intenţionează să folosească sumele nou atrase pentru a dezvolta afacerea şi pentru a angaja mai mulţi oameni.

    Cea mai recentă infuzie de numerar face din Trade Republic unul dintre cele mai valoroase start-up-uri fintech din Europa, în contextul în care sectorul tehnologic a crescut dramatic pe continent în ultimul deceniu, iar anul 2020 a marcat un record în investiţii în start-up-uri europene.

  • Premierul Florin Cîţu: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani

    Premierul Florin Cîţu spune că România înregistrează cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criza economica din ultima suta de ani.

    Afirmaţia vine în contextul în care datele semnal privind evoluţia PIB în primele trei luni din acest an, publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS), indică o creştere economică de 2,8% faţă de T4/2020, care a fost un trimestru foarte bun.

    “Economia României a crescut cu 2,8% în primul trimestru din 2021. Felicitări romani! Romania are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criza economica din ultima suta de ani”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

    El precizează că urmează să fie luate toate masurile că economia României post-pandemie să fie mai puternica, mai competitiva, mai rezilientă.

    “În următorii ani eu mă aştept la o creştere economica care să spulbere toate estimările făcute până acum şi de care să beneficieze toţi romanii”, încheie Florin Cîţu postarea pe Facebook.

    Datele agregate de ZF privind prognozele eco­no­mice ale instituţiilor de credit şi analiştilor economici arată că economia României va creşte între 4,2% şi 6% în 2021.

    Astfel, prognoza guvernului, recent actualizată, indică o creştere de 5% a economiei în 2021.  Una dintre cele mai optimiste prognoze privind evoluţia reală a PIB-ului României este a FMI: un avans de 6% în 2021, care ar spulbera toată căderea din 2020 şi ar veni şi cu un plus considerabil. Agenţia de rating Fitch, care de curând a menţinut atât ratingul de ţară al României, cât şi perspectiva negativă, crede că PIB-ul va creşte la un ritm mediu anual de 5,8% în 2020-2021.

    Agenţia de rating Standard & Poor’s, care a îmbunătăţit perspectiva de rating a României de la „negativ” la „stabil”, este de părere că economia României va recupera în 2021 la un ritm de 5%, similar cu prognoza guvernului.

    Comisia Europeană anticipează, în prognoza de primăvară pentru 2021, că economia României va creşte în acest an cu 5,1%, faţă de o creştere estimată ante­rior de 3,8% (în februarie). Pe an­sam­blul UE, economia blocului comu­ni­tar va creşte, spune prognoza, cu 4,2%.

    Potrivit sursei citate, pentru România, în 2021, inflaţia va fi de 2,9%, rata şoma­ju­lui de 5,2%, deficitul bugetar de 8% din PIB, datoria publică va ajunge la 49,7% din PIB iar deficitul de cont cu­rent va atinge 4,9% din PIB.

     


     

  • Cine este noul american de la conducerea Bitdefender

    Producătorul de soluţii de securitate informatică Bitdefender anunţă numirea americanului Matthew Selheimer, un veteran al industriei cu peste 25 de ani de experienţă în securitate informatică, la cârma echipei globale de marketing a diviziei de soluţii pentru business.

    În noua sa funcţie, Selheimer va fi responsabil de creşterea notorietăţii produselor Bitdefender destinate companiilor, în contextul cererii crescânde pentru soluţii de prevenţie, detecţie şi răspuns la incidente de securitate cibernetică.

    „Sunt încântat să mă alătur echipei Bitdefender într-un moment important pentru istoria companiei. Creşterea accelerată a Bitdefender în piaţa securităţii pentru mediul de afaceri e stimulată de o abilitate unică de a aduce laolaltă tehnologia de prevenţie recunoscută global şi un portofoliu de produse destinat întregului spectru de nevoi ale organizaţiilor. Voi contribui cu toată expertiza la conturarea strategiilor care ajută companiile să devină şi mai reziliente în faţa riscurilor de zi cu zi”, spune Selheimer.

    Cu mai mult de două decenii de experienţă în domeniu, Selheimer a dobândit cunoştinţe tehnice vaste şi a demonstrat capacitatea de a creşte cererea pentru soluţii IT aplicând principiile marketingului modern. Anterior, a lucrat pentru companii precum Alert Logic, BMC Software, Deloitte & Touche şi Informatica. Mai recent, a condus echipa de marketing a companiei PAS, un lider în securitatea cibernetică pentru sectorul industrial, unde a contribuit la achiziţia firmei de către Hexagon AB.

    La Bitdefender, Selheimer va crea şi executa strategia de marketing şi comunicare menită să răspundă nevoilor clienţilor şi să conecteze nevoile lor cu oferta Bitdefender în materie de soluţii de protecţie, detecţie şi răspuns, servicii administrate pentru detecţie şi răspuns, dar şi securitate pentru cloud.

    „Matt completează linia de lideri seniori ce s-au alăturat diviziei de soluţii pentru business. El aduce o experienţă vastă în a ajuta clienţii să-şi rezolve problemele de securitate specifice mediului de afaceri. E un lider transformaţional de marketing, iar experienţa lui în creşteri rapide prin poziţionarea brandului Bitdefender punând în centrul atenţiei clientul va fi crucială pentru extinderea reputaţiei Bitdefender”, spune Steve Kelley, preşedinte şi general manager al diviziei de soluţii pentru business.