BusinessMagazin

Tag: randament

  • Paradoxurile bursei româneşti: cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, rulajele sunt mici

    Anul acesta companiile din principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, au un randament al dividendelor de 7,9%, cel mai mare din lume, conform raportului Berenberg. „România este urmată în top de Kuweit (7,6%) şi de Bahrein (7,2%); în regiune, Cehia oferă randamente ale dividendelor de 6,4%, Croaţia 5,7%, Austria 4,6% şi Polonia 4,2%“, spune analistul Carsten Hesse de la banca de investiţii Berenberg.

    „Sunt şanse mari ca Banca Transilvania, Romgaz şi Transgaz să plătească un randament al dividendelor de peste 10% anul acesta. Banca Transilvania ar putea urca pe prima poziţie în topul plătitorilor de dividende, cu un randament de circa 15%, după ce a realizat anul trecut venituri foarte mari, ca urmare a achiziţiei reţelei Volksbank de pe piaţa românească“, estimează Carsten Hesse.

    Anunţul Băncii Transilvania din luna martie de a plăti dividende foarte mari a fost o surpriză, arată Carsten Hesse. Este pentru a doua oară în ultimii 20 de ani din istoria băncii clujene când aceasta acordă dividende în numerar; instituţia financiară oferă dividende de 1,2 miliarde de lei acţionarilor, adică jumătate din profitul băncii, precum şi acţiuni gratuite în valoare de 620 de milioane de lei. Şi alte societăţi, arată analiza băncii Berenberg, ar urma să-şi răsplătească acţionarii cu sume importante. Romgaz şi Transgaz ar urma să plătească randamente plasate între 10 şi 11%. În cazul Transgaz, statul, care este acţionarul majoritar (cu peste 58% din acţiuni), a cerut dividende mai mari decât propusese compania (27,6 lei, adică un randament de 10,2%, faţă de 21,2 lei, adică un randament de 8%). Conform estimărilor, nivelul ridicat al randamentelor de la BVB nu reprezintă cazuri singurlare, ci este de aşteptat ca în următorii doi ani să se menţină în jurul a 7%.

     

    În ce priveşte primele trei luni ale acestui an, cu randamente chiar şi mai mari decât ale acţiunilor Băncii Transilvania se pot lăuda cinci companii listate la BVB; e drept, rulajele acestora, la un loc, sunt de câteva zeci de ori mai mici decât ale băncii clujene, care au fost cele mai lichide în intervalul ianuarie-martie (437,5 milioane de lei), urmate de cele ale Fondului Proprietatea (362 milioane de lei), care însă au înregistrat un randament negativ (-5,6%).

    În primul trimestru al acestui an Turbomecanica a marcat o creştere de 84,7% (cu rulaje de 2,9 milioane de lei), urmată de Electroargeş (31,2%, cu rulaje de 1 milion de lei) şi de Albalact (26,8%, cu rulaje de 8,3 milioane de lei). „Rezultatele financiare înregistrate în 2015 evidenţiază pentru prima dată după şapte ani aspecte pozitive, dintre care cel mai relevant este realizarea unui profit net de 3,8 milioane lei“, declară reprezentanţii Turbomecanica.

    În cazul Turbomecanica, Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville, apreciază că evoluţia ascendentă s-a datorat în principal rezultatelor pozitive din 2015, cuplate cu o conjunctură favorabilă companiei la nivelul cererii pentru produsele şi serviciile sale, atât pe filiera civilă, cât şi pe cea militară.

    „Electroargeş beneficiază de aşteptări pozitive pentru sectorul bunurilor de consum discreţionare, pe fondul unui mediu cu dobânzi scăzute şi al unui an electoral în plină desfăşurare“, spune Ovidiu Dumitrescu. Tot el adaugă că în ce priveşte randamentul acţiunilor Albalact, pare să fi contat destul de mult preluarea propusă de francezii de la Lactalis – „se poate observa că în ultimele două luni acţiunea producătorului de lactate a rămas într-un interval de preţ destul de strâns, legat probabil de preţul de ofertă estimat“, adaugă reprezentantul Tradeville.

    În primele trei luni ale anului, doar opt companii listate la BVB au înregistrat randamente pozitive ale acţiunilor, între acestea numărându-se şi Oltchim (17,1%), Conpet (12,7%), Banca Comercială Carpatica (6,8%) şi Teraplast (1,8%).

  • Un investitor a cumpărat 32 de locuinţe în Cosmopolis cu un milion de euro şi aşteaptă un randament de 7,2% pe an

    “Odată cu creşterea cererii din partea utilizatorilor finali, simţim şi o uşoară creştere a interesului pentru achiziţionarea de locuinţe în scop investiţional. Nu vorbim de acelaşi tip de investitor ca în perioada de creştere economică, care cumpăra pentru a revinde cu profit pe termen scurt, ci de investitori care cumpără locuinţe cu scopul exclusiv de a le închiria, randamentul anual oferit fiind net superior unui depozit bancar”, declară Gabriel Voicu, director New Homes division în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania, agentul exclusiv al Cosmopolis.

    O tranzacţie similară a fost încheiată în 2013, prin care un investitor a cumpărat un bloc, valoarea tranzacţiei ridicându-se la peste două milioane de euro. Pachetul de locuinţe este închiriat integral, cea mai mare parte fiind preluate de către clubul de fotbal FC Viitorul, care a ales să îşi cazeze personalul administrativ şi sportiv în Cosmopolis în momentul relocării echipei din Constanţa în Chiajna. Randamentul anual al acestei investiţii este de 7,8%.

    Cosmopolis a prezentat interes şi pentru investitorii de talie mai redusă – antreprenori, persoane care ocupă poziţii de top management – care au achiziţionat 40 de locuinţe prin produsul ”Business la cheie”, lansat anul trecut. Principala caracteristică a acestui produs este reprezentată de garantarea chiriei pe un an de zile în eventualitatea neînchirierii locuinţelor, această facilitate venind să răspundă potenţialelor temeri ale cumpărătorilor privind închirierea imediată a locuinţei achiziţionate.

    Cu toate acestea, toate locuinţele vândute prin ”Business la cheie” au fost deja închiriate, la niveluri lunare de aproximativ 275 de euro pentru o garsonieră, aproximativ 350 de euro pentru un apartament cu două camere, aproximativ 450 de euro pentru un apartament cu trei camere şi de la 550 de euro pentru o vilă. Cei care au cumpărat locuinţe prin ”Business la cheie” au cumpărat pachete formate din două până la şase locuinţe, randamentele anuale în euro fiind cuprinse între opt şi 9%.

    Cosmopolis este unul din cele mari proiecte rezidenţiale din România, cu peste 1700 de locuinţe finalizate, comunitatea din cadrul proiectului numărând aproximativ 3000 de locuitori. Dezvoltarea proiectului va continua şi în 2015 prin investiţii care se vor ridica la 18 milioane de euro. Vor fi finalizate aproximativ 400 de noi apartamente şi vile şi va fi continuată dezvoltarea generală a infrastructurii proiectului.

    Preţurile de vânzare ale locuinţelor din Cosmopolis pleacă de la 29.000 de euro + 5%* TVA pentru un studio cu o suprafaţă construită de 49 de metri pătraţi, de la 48.500 de euro + 5%* TVA pentru un apartament cu două camere, având o suprafaţă construită de 67 de metri pătraţi, în timp ce un apartament cu trei camere, cu o suprafaţă construită de 82 de metri pătraţi, are un preţ de 54.900 de euro + 5%* TVA. În cadrul Cosmopolis sunt disponibile la vânzare şi vile, cu suprafeţe care pornesc de la 94 de metri pătraţi construiţi şi preţuri de la 76.000 de euro + 5% TVA.

    Cosmopolis este amplasat în zona de nord-est a Bucureştiului, în apropiere de Şoseaua de Centură, între podurile din Pipera-Tunari şi Andronache-Ştefăneştii de Jos. Până în prezent,  investiţiile în cadrul Cosmopolis s-au ridicat la aproximativ 250 de milioane de euro, în construcţia de locuinţe, infrastructură, spaţii comerciale şi spaţii verzi.
     

  • Acest antreprenor spune că un elev de liceu înţelege mai bine economia decât Victor Ponta

    Conceptele de bază din mecanică – viteză, acceleraţie sau decelaraţie – erau folosite în mod creativ pentru a construi un model, în care printre parametrii utilizaţi era şi dinamica Produsului Intern Brut (PIB). În urmă cu două săptămani, după istoria abracadabrantă cu Institutul Naţional de Statistică (INS) şi datele oficiale statistice privind indicatorul macroeconomic PIB, premierul Victor Ponta a postat pe Facebook un mesaj în care afirma că este ca şi când România mergea cu maşina cu 130 kilometri la oră şi acum merge cu 100 kilometri la oră, dar merge „tot înainte!“.

    Această afirmaţie mirobolantă aduce zâmbetul pe buze din două direcţii: prima ar fi partea referitoare la reducerea semnificativă a vitezei, iar cea de-a doua ar fi partea străvechiului şi nemuritorului îndemn comunist. Nu trebuie să fii un geniu pentru a înţelege că postul de prim-ministru nu presupune automat şi o înţelegere minimă la nivelul bunului simţ a fenonemelor macroeconomice. Dar consider că un elev de şcoala primară poate înţelege faptul că şeful executivului trebuie să aibă priceperea de a coopta în echipa sa oameni cu o expertiză tehnică indubitabilă necesară în administrarea unui guvern.

    Prin reducere la absurd, să presupunem că domnul Ponta are dreptate când afirmă că viteza iniţială de deplasare a economiei României este de 130 km/h, iar cea finală de 100 km/h. Cum viteza este raportul dintre variaţia de spaţiu parcurs şi variaţia de timp, să alegem două unităţi de timp: perioada anuală şi perioada trimestrială. Dacă ar fi să judecăm după ritmul de creştere anual al PIB, România a înregistrat un ritm de +0,6% în 2012 şi un ritm de +3,5% în 2013. Similar, Germania a înregistrat o creştere a PIB de 0,7% în 2012 şi de 0,4% în 2013. Prin comparaţie, îmi vine foarte greu să cred că economia României atinge viteza sunetului în comparaţie cu cea a Germaniei.

    Dacă ar fi să judecăm după ritmul de creştere trimestrial al PIB, România a înregistrat un ritm de -0,2% în T1 şi un ritm de -1,0% în T2. Matematic vorbind, viteza este prima derivată a spaţiului în raport cu timpul, iar acceleraţia este a doua derivată a spaţiului în raport cu timpul. Un elev de liceu poate concluziona că economia României înregistrează o deceleraţie puternică, şi asta în contextul în care ritmul de creştere a PIB nu putea atinge cote stelare într-o perioadă extrem de scurtă imediat după criza din 2009-2010.

    În ceea ce priveşte sensul de deplasare a economiei şi judecând în termeni absoluţi, valoarea PIB-ului la 30 iunie 2014 este inferioară celei înregistrate la 31 martie 2014. Un copil de grădiniţă ştie că 2 mere sunt mai puţine decât 3 mere, aşa că realitatea arată că economia României la finele T2 este în urma celei de la începutul anului. Conform logicii domnului prim-ministru, chiar şi în contextul unei recesiuni, economia merge „înainte“. Să înţelegem că atât în mai vechea falimentară Grecie cât şi în noua falimentară Argentina cetăţenii ies fericiţi pe stradă scandând în unanimitate „Tot înainte!“? Nu prea cred.

    În universul Wall Street şi nu numai, se spune că în viaţă este bine să ai „common sense“. Dacă îl posezi s-ar putea să îţi fie de folos, dar dacă nu îl posezi este posibil să ai probleme majore.

    de TONI IORDACHE (antreprenor)

  • Bilanţul fondurilor de pensii: active de 17,5 mil. lei la finele lunii iunie

    Numărul total al participanţilor la fondurile de pensii se ridică la 6,5 milioane, în timp ce media randamentelor investiţionale pentru întreg sistemul a depăşit 12% în ultimul an.

    “Performanţele foarte bune ale fondurilor de pensii, implicarea în creştere în finanţarea economiei reale, funcţionarea fără sincope a mecanismelor sistemului, în condiţii de risc redus pentru participanţi, toate concura la consolidarea sistemului şi, sperăm, la creşterea încrederii în acesta. Pentru a doua parte a anului, prioritatea noastră ca industrie vizează discuţii cu autorităţile pentru promovarea legii de plată a pensiilor private”, a declarat Raluca Ţintoiu, preşedintele APAPR.

    Cele 8 fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II) au ajuns la sfârşitul lunii iunie la 6,16 mil. participanţi şi la active nete administrate de 16,54 mld. lei, conform APAPR. În ultimul an, activele nete ale pilonului II şi-au menţinut ritmul ridicat de creştere (43% faţă de jumătatea anului anului 2013), inclusiv datorită creşterii procentului de contribuţie la 4,5% în 2014. Randamentul mediu în ultimul an este de 12,1%, în timp ce randamentul mediu de la lansare (luna mai 2008 – luna iunie 2014) este de 11,4% pe an.

    Cele 10 fonduri de pensii private facultative (pilonul III) au ajuns la sfârşitul lunii iunie la un număr total de circa 330.000 de participanţi şi la active nete administrate de totală de peste 923 mil. lei, în creştere cu 34% faţă de jumătatea anului trecut. Randamentul mediu în ultimul an este de 12,4%, în timp ce randamentul mediu de la lansare (luna mai 2007 – luna iunie 2014) este de 8,3% pe an.

  • Pensiile private obligatorii au câştigat aproape 3 miliarde lei în ultimii şase ani, din mai 2008

    “În cei 6 ani de la lansare (20 mai 2008 – n.r.), fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la un număr total de participanţi de 6,15 milioane, cu două milioane mai mult decât cei 4,15 milioane de la start. În prezent, circa 3,7 milioane dintre aceştia primesc contribuţii în mod regulat, lună de lună, în conturile lor individuale de pensii. De la startul sistemului şi până în prezent, sistemul s-a consolidat printr-o serie de fuziuni, care au redus numarul fondurilor de la de la 18 la 8”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) remis MEDIAFAX.

    În perioada mai 2008 – mai 2014, fondurile de Pilon II au primit în administrare de la participanţi (prin intermediul Casei Naţionale de Pensii Publice şi a Casei de Pensii Sectoriale a MApN) contribuţii în sumă totală de 12,49 miliarde de lei.

    “Prin investirea acestor resurse financiare, fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active nete de 15,46 miliarde de lei, generând astfel un câştig net pentru participanţi în valoare de aproape trei miliarde de lei în şase ani de administrare efectivă (nivelul acestui câştig este net de toate comisioanele de administrare)”, se mai spune în comunicat.

    În perioada analizată, Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 11,2% (calculat conform standardelor internaţionale).

    “În prezent, fondurile de pensii private obligatorii investesc aproximativ 95% din toţi aceşti bani în România, investiţiile peste hotare fiind de numai 5%. Două treimi din portofolii reprezintă titluri de stat, circa 16% sunt acţiuni listate, iar restul alte obligaţiuni, depozite bancare, fonduri mutuale şi altele. Fondurile de Pilon II deţin titluri de stat ale României în valoare de peste 10 miliarde de lei, reprezentând circa 10% din valoarea emisiunilor în circulaţie”, se arată în comunicat.

    Din activele nete de 15,45 miliarde de lei, peste două miliarde de lei sunt în prezent investiţi direct în 35 de companii româneşti listate pe Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB).

    Astfel, fondurile de pensii de Pilon II asigură circa 10% din lichiditatea medie zilnică a tranzacţiilor bursiere.

    “În ultimul an, fondurile de Pilon II şi-au dublat expunerea pe acţiuni listate, majorându-şi astfel substanţial rolul în economia reală”, potrivit APAPR.

    La sfârşitul anului 2013, cele mai importante cinci deţineri ale fondurilor de Pilon II erau la Fondul Proprietatea – 294,6 milioane de lei, Petrom – 265,6 milioane de lei, Romgaz – 258,7 milioane de lei, Banca Transilvania – 200,5 milioane de lei şi Transgaz (129,8 milioane de lei.

    Top 10 deţineri este completat de BRD, SIF5, SIF2, SIF1 şi Nuclearelectrica.

    Principalele sectoare economice în care au fost direcţionate investiţiile fondurilor de pensii sunt financiar, energie, utilităţi şi farmaceutice.

    În cazul marilor companii de stat privatizate parţial pe Bursa de Valori Bucureşti în ultima perioadă, fondurile de pensii private obligatorii au cumpărat deţineri importante.

    “De exemplu, fondurile de Pilon II deţineau la finele anului 2013 circa 13% din oferta publică Romgaz, peste 15% din ofertele Nuclearelectrica şi Transelectrica, precum şi aproape 24% din ofertele Transgaz (deţinere raportată la numarul total de acţiuni vândut de stat prin ofertele publice realizate la BVB)”, se mai spune în comunicat.

    (Toate calculele APAPR au fost efectuate pentru perioada 20 mai 2008 – 19 mai 2014)

  • Marele mister al managerilor de fonduri de hedging din SUA: de ce câştigă atât de mult?

    ÎN FRUNTEA LISTEI DIN ACEST AN, POTRIVIT INSTITUTIONAL INVESTOR ALPHA, SUNT PATRU PERSONAJE CUNOSCUTE BINE ÎN LUMEA FINANCIARĂ: David Tepper, manager la Appaloosa Management, cu 3,5 miliarde de dolari; Stephen Cohen, de la SAC Capital, cu 2,4 miliarde de dolari; John Paulson, de la Paulson & Co., cu 2,3 miliarde de dolari, şi James Simons, de la Renaissance Technologies, cu 2,2 miliarde de dolari.

    Aceste cifre şi cele prezentate de alte publicaţii sunt estimări bazate pe mărimea fondurilor şi randamentul din anul încheiat, scrie revista americană The New Yorker. Industria fondurilor de hedging este secretoasă. Persoane precum Tepper şi Paulson nu dau anunţuri la ziar că le-a crescut averea cu câteva miliarde. Chiar dacă cifrele nu sunt certe, nici măcar avocaţii foarte bine plătiţi ai fondurilor nu contestă că unele dintre acestea generează profituri uriaşe pentru investitori şi manageri.

    Din când în când această situaţie stârneşte mânia oamenilor obişnuiţi.

    Suma totală de 21,1 miliarde de dolari acumulată anul trecut de primii 25 de manageri de fonduri în funcţie de câştiguri depăşeşte salariile cumulate ale tuturor educatorilor angajaţi în grădiniţele din SUA, notează portalul american Vox. Economistul Paul Krugman a profitat de ocazie şi a cerut taxe mai mari pentru administratorii de fonduri de hedging.

    CUM CÂŞTIGĂ ATÂT DE MULŢI BANI? Mai clar, de ce investitorii în fondurile de hedging – cei ai căror bani sunt riscaţi pentru obţinerea de profit – continuă să le permită managerilor de fonduri să le impună termeni oneroşi? În urmă cu câţiva ani, managerii afirmau că îşi câştigă banii asigurând constant randamente peste cele ale pieţei, însă situaţia s-a schimbat. Timp de cinci ani consecutiv, randamentele fondurilor de hedging s-au situat sub cele ale bursei.

    Anul trecut a fost chiar unul foarte dificil pentru fonduri. Indicele S&P 500, compus din acţiunile unora dintre cele mai importante companii listate în SUA, a avut un an foarte bun, cu un randament de 32%. Potrivit Bloomberg, randamentul net, după comisioane, asigurat de fondurile de hedging s-a situat la 7,4%. Diferenţa de aproape 25% este enormă.

    NVESTITORII ÎN FONDURI AU FOST JUPUIŢI. Investitorii acestor fonduri au plătit, însă, sume mari de bani şi pentru aceste rezultate foarte slabe, scrie The New Yorker. Un american poate investi prin orice firmă mare de brokeraj pentru un comision anual de 0,1%. La fiecare 100.000 de dolari investiţi, plăteşte 100 de dolari. La investiţia într-un fond de hedging important se cere de obicei plata unui comision de management de circa 2.000 de dolari pentru fiecare 100.000 de dolari, la care se adaugă „un comision de performanţă„ de 20%. Procentajele fac parte dintr-o formulă, „2-20„, devenit standard în industrie. Şefii de fonduri de hedging din vârful topului câştigurilor personale s-au descurcat considerabil mai bine decât media.

    Dar nici măcar aceştia nu au depăşit piaţa pe ansamblu cu prea mult. Cifre exacte nu sunt disponibile, însă au fost publicate estimări. Fondurile de top ale Appaloosa, firma lui David Tepper, au obţinut un randament de 42%. Un fond al lui Paulson a câştigat peste 60%, dar firma sa are şi fonduri care nu au mers la fel de bine. Aceştia sunt însă cei cu rezultatele cele mai bune. În multe cazuri, managerii de fonduri au încasat sute de milioane de dolari chiar dacă nu au depăşit piaţa decât cu puţin.

    Din cauza comisioanelor ridicate şi a sumelor de miliarde de dolari pe care le au în administrare, unii manageri pot obţine câştiguri mari chiar dacă obţin randamente mai mici decât cele ale indicilor folosiţi ca referinţă.

  • BCR Pensii a trecut pragul de 1 mld. lei active nete

    “Pentru anul acesta ne propunem o creştere de 15-20% a activelor, să ajungem la 1,2 miliarde lei, iar pe pilonul pensiilor facultative să avem peste 90.000 de participanţi, de la circa 83.000 în prezent”, a declarat directorul executiv al BCR Pensii, Melania Mirea.

    La finele anului trecut, cele două fonduri ale administratorului acumulaseră active nete de 934,08 milioane lei şi aveau 561.000 participanţi. Pe pilonul II (sistemul de pensii administrate privat), fondul BCR a obţinut anul trecut un randament de 11,3%, iar pe Pilonul III (sistemul de pensii facultative) câştigul anualizat a fost de 10,33%.

    Pentru pensiile facultative, 40,47% dintre clienţii fondului beneficiază de contribuţie plătită de angajator, în timp ce contribuţiile plătite de participanţi au o pondere de 56,08%, restul reprezentând contribuţii mixte.

    “De la lansarea sistemului de pensii facultative, prin nefructificarea avantajelor fiscale acordate de stat, potenţialii beneficiari ai acestor avantaje au pierdut o sumă cumulată de circa două miliarde lei, sumă care a fost virată la stat sub formă de impozit şi nu în conturile individuale de pensie facultativă ale acestora. Am luat în calcul 1,5 milioane de potenţiali participanţi, cu un salariu mediu pe economie”, a afirmat Lucian Anghel, preşedintele Directoratului BCR Pensii.

  • Apple a emis obligaţiuni de 12 miliarde de dolari

     Emisiunea a inclus obligaţiuni pe termen de 10 ani în valoare de 2,5 miliarde de dolari, cu un randament de 3,45%, cu 0,77 puncte procentuale peste cel al titlurilor de Trezorerie cu scadenţă similară, relatează Bloomberg.

    Compania a mai vândut obligaţiuni în valoare de 2 miliarde de dolari, pe termen de cinci ani şi un randament de 2,1%, obligaţiuni pe trei ani, în valoare de 1,5 miliarde de dolari şi un randament de 1,05%, şi obligaţiuni de 3 miliarde de dolari cu scadenţă la şapte ani şi un randament de 2,85%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondurile de pensii private investesc pe piaţa de capital

    “Fondurile de pensii private (obligatorii şi facultative) asigură peste 10% din lichiditatea medie a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), cu investiţii în circa 60-70 companii româneşti”, a afirmat Ţintoiu. Totodată, fondurile deţin 9,6% din titlurile de stat ale României. Potrivit estimărilor, fondurile de pensii urmează să ajungă în 2018 la active nete de 10 miliarde euro, de la peste 3,5 miliarde euro active în prezent.

    Pe pilonul II, al pensiilor private obligatorii, sunt active opt fonduri cu 6,1 milioane participanţi şi active nete de 14,84 miliarde lei (3,32 miliarde euro). Acestea au obţinut un randament mediu anual de la lansare de 11,1%.

    Pilonul III (pensii private facultative) este reprezentat de zece fonduri cu 317.000 de participanţi. Activele nete au ajuns la 845 milioane lei (190 milioane euro), randamentul mediu anual fiind de 8%.

    “Fondurile de pensii sunt o bază solidă de capital autohton pentru atragerea investitorilor străini, dar stabilitatea legislativă şi continuitatea creşterii contribuţiilor sunt cruciale”, a mai spus Ţintoiu.

  • Speculatorii s-au înghesuit să cumpere obligaţiuni greceşti

    Odată cu întoarcerea Greciei pe piaţa de capital, încă un obiectiv din programul cu FMI este bifat, iar economiştii băncilor străine prezic deja noi emisiuni de obligaţiuni elene pentru restul anului, cu valori între 5 şi 8 mld. euro în total.

    Cererea de obligaţiuni greceşti se explică atât prin calculele privind ieşirea ţării din recesiune (producţia industrială a crescut în februarie cu 1,7% faţă de februarie 2013, prima dată când are loc o creştere timp de trei luni consecutiv), cât şi prin optimismul din rândul investitorilor speculativi creat de aşteptarea că BCE va lansa în curând un program de relaxare monetară după modelul Fed, în numele prevenirii unei perioade de deflaţie pentru zona euro.