“În selecţia lunii decembrie 2013 au fost cuprinse, în ordinea vechimii, toate deconturile de TVA, soluţionându-se prin restituire deconturile a căror vechime este de până la data de 02.12.2013”, se arată într-un comunicat al ANAF.
Deconturile cu compensare şi restituire totalizează 1,49 miliarde lei, din care restituirile însumează 1,44 miliarde lei, iar compensările 52,94 milioane lei. Deconturile cu compensare integrală sunt de 67,37 milioane lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acelaşi document arată că 86% dintre respondenţi consideră că autorităţile fiscale nu sunt suficient de transparente când vine vorba de inspecţii de preţuri de transfer şi că inspecţiile se concentrează mai mult pe forma tranzacţiilor, nu pe substanţa acestora.
Totodată, combaterea evaziunii fiscale ar trebui să fie cea mai mare prioritate a ANAF (96% dintre opinii), urmată de informatizarea procesului de depunere a declaraţiilor şi de plată a taxelor (75%), reducerea numărului administraţiilor financiare (25%), pregătirea mai bună a inspectorilor fiscali (25%) şi reducerea numărului de personal (17%).
Mihaela Mitroi a menţionat că principalele probleme cu care contribuabilii se confruntă în relaţia cu Fiscul sunt inspecţiile fiscale agresive, inspectorii temându-se de inspecţiile Curţii de Conturi, lipsa de consecvenţă în aplicarea legislaţiei fiscale şi nevoia de instruire profesională a angajaţilor ANAF. Ea a arătat că 70% din inspectorii fiscali se ocupă de cererile de rambursare de TVA, România riscând să intre totuşi într-o procedură de infrigement pentru că rambursările de TVA nu se efectuează la timp.
Secretarul general al ANAF, Octavian Deaconu, a explicat că instituţia trece printr-un amplu proces de reorganizare, care s-a desfăşurat “pe repede înainte”, încât timpul foarte scurt în care s-a dorit această reorganizare a făcut uneori deficitară comunicarea cu contribuabilii. El a menţionat că ideea de reorganizare a Fiscului a pornit în primul rând de la nivelul redus al conformării voluntare, care este încă scăzută în România faţă de statele din Europa Occidentală şi presupune costuri suplimentare pentru partea de inspecţie fiscală. “Vrem să ajungem la un nivel de conformare voluntară de 95%, atunci eficienţa colectării va fi mult îmbunătăţită”, a spus Deaconu.
Pe de altă parte, structura organizatorică, cu 42 de direcţii judeţene, era foarte complexă şi greoaie, iar distribuirea personalului ineficientă. Fluxurile de lucru sunt “greoaie” din cauza structurilor multiple şi proceselor descentralizate la nivel teritorial.
Deconturile cu compensare şi restituire totalizează 1,03 miliarde lei, din care se compensează suma de 43,9 milioane lei şi se restituie 995,2 milioane lei, se arată într-un comunicat al ANAF. Deconturile cu compensare integrală totalizează 47,4 milioane lei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
PENTRU LUNA IUNIE, PROPRIETARUL UNUI APARTAMENT DIN BUCUREŞTI, cu un consum de circa 200 kWh, a plătit pentru energie o factură de circa 122 de lei, din care 22 de lei au reprezentat doar TVA-ul, 4 lei taxa TV şi alţi 2,5 lei taxa radio. Tot în această factură mai intrau 72 de lei pentru energia consumată, circa 5 lei pentru cogenerare şi 10 lei pentru certificatele verzi. Aceste certificate verzi, care cu tot cu TVA ajungeau la nivelul lunii iunie să reprezinte circa 10% din valoarea întregii facturi, reprezintă sprijinul pe care fiecare consumator din România îl dă pentru a-i susţine pe producătorii de energie verde. Paradoxal, până la data de 1 iunie, niciun consumator casnic nu beneficia în coşul de energie primit de vreun kilowatt de energie verde, deşi o sprijinea cu 10% din factură.
Acest sprijin a fost principalul motor care a contribuit la boomul înregistrat de industria eolienelor sau solarelor, din 2009 încoace domeniul energiei verzi atrăgând ca un magnet investiţii de 4 miliarde de euro în cei mai duri ani de criză prin care a trecut România după căderea Lehman Brothers.
La finalul lunii iulie, datele Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, arată că în România se învârteau circa 2.200 MW în parcuri eoliene în contextul în care centrala de la Cernavodă, care funcţionează cu două reactoare nucleare, are o putere de 1.400 MW. Pe lângă „morile de vânt„ au mai apărut şi peste 400 MW în parcuri solare. Cum a funcţionat schema? Statul român s-a decis să-i recompenseze pe producătorii de energie verde printr-un sistem bazat pe certificate verzi şi cote obligatorii.
Pe scurt, fiecare megawatt de energie injectat în sistem şi preluat cu prioritate era recompensat printr-un număr variabil de certificate verzi în funcţie de tehnologie. Mai departe, furnizorii de energie cumpărau aceste certificate astfel încât să îndeplinească nişte cote obligatorii privind ponderea pe care trebuia să o ocupe energia verde în coşul livrat clienţilor. Normal, pentru furnizori acest lucru reprezenta un cost suplimentar care mai departe a fost transmis în facturi.
TOT ACEST SISTEM A FOST PUS LA PUNCT PENTRU CA ROMÂNIA SĂ-ŞI ÎNDEPLINEASCĂ OBLIGAŢIILE EUROPENE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PONDEREA ENERGIEI VERZI ÎN TOTALUL CONSUMULUI PÂNĂ ÎN 2020.Problema a fost că acest sprijin pentru energia verde s-a suprapus peste o perioadă în care scăderea cererii a cauzat probleme majore în mai multe sectoare de activitate care se vedeau deodată cu o factură mai mare la electricitate, deşi vânzările lor erau atacate de situaţia de pe plan internaţional.
În România, cei mai aprigi oponenţi ai energiei verzi au fost şi sunt Alro Slatina şi Arcelormittal Galaţi, de altfel cei mai mari consumatori de electricitate locali. Deşi ambele companii au avut şi încă au contracte directe de alimentare cu cei mai ieftini producători de energie din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, ele au ameninţat cu restrângerea sau chiar cu relocarea activităţii dacă nu se vor lua măsuri pentru limitarea sprijinului pus la dispoziţia investitorilor în regenerabile.
Având mii de angajaţi, comparativ cu industria verde care a generat puţine efecte pe orizontală în România, pumnul în masă izbit cu greutate de industrie a câştigat în ochii guvernului bătălia cu ameninţările bazate pe regulile UE scoase la înaintare de „verzi„.
În luna august, BNR a consemnat intrări de 888 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.
În acelaşi timp, ieşitile au totalizat 2,07 miliarde euro, rezultate din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc a noua şi a zecea rambursare de capital şi dobândă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (pentru care Banca Naţională a României a rambursat 835 milioane echivalent euro, iar Ministerul Finanţelor Publice a rambursat 168 milioane echivalent euro), precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă pe data de 19 august 2013, în suma de 470 milioane euro, capital şi dobândă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În cursul lunii iunie au avut loc intrări de 662 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.
Pe de altă parte, s-au consemnat ieşiri de 1,046 miliarde euro, care au inclus modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, printre care şi a opta rambursare de capital din împrumutul de la FMI pentru care BNR şi Ministerul Finanţelor Publice au plătit fiecare circa 123 milioane echivalent euro şi altele, potrivit unui comunicat al băncii centrale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dacă pe tot anul trecut s-au plătit circa 20 milioane de euro pentru POS CCE, în primul trimestru noi am plătit 89-90 milioane de euro, nu cu bani de la Uniunea Europeană. Am preluat modelul polonez, pe care şi eu îl reclamam când eram ca dumneavoastră în sală, adică statul s-a împrumutat de la Trezorerie pentru a efectua plăţile pentru proiecte.
Avem riscul, sabia deasupra capului că, dacă nu reuşim să convingem în iunie Comisia Europeană să deblocăm POS CCE, banii aceia trebuie să-i dăm înapoi la Trezorerie şi creăm un mare deficit la buget, dar trebuie să creăm responsabilităţi. Noi continuăm plăţile şi sperăm ca până în iunie să terminăm proiectele care sunt depuse”, a declarat miercuri ministrul delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, Maria Grapini, într-o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Oficialul BNR a explicat, într-un interviu acordat MEDIAFAX că deşi tranzacţia a fost finalizată, deponenţii Bank of Cyprus vor avea acces la conturi abia începând de luni, întrucât angajaţii Marfin Bank trebuie să preia fiecare dosar pentru a putea verifica specimenele de semnături ale clienţilor.
Cinteză a arătat că pentru deponenţii care doresc să-şi menţină depuinerile până la scadenţă se vor păstra termenii de dobândă negociaţi la constituire, iar depozitele vor fi remunerate şi pentru perioada în care Bank of Cyprus a fost închisă.
Prezentăm integral interviul cu directorul general al Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză:
Reporter: Domnule Director, s-a tot dezbătut cu privire la raporturile dintre BNR şi sucursala Bank of Cyprus. În ce măsură cazul a reprezentat o problemă pentru BNR?
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cererile de rambursare transmise la Bruxelles sunt aferente pentru patru programe operaţionale: Programul Operaţional Regional, POS Mediu, POS DRU şi Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, precizează un comunicat transmis MEDIAFAX de Ministerul Fondurilor Europene.
Cea mai mare sumă, de peste 150 de milioane de euro, a fost solicitată pentru Programul Operaţional Regional. În acelaşi timp, pentru POS Mediu au fost trimise documente pentru rambursarea a aproape 135 de milioane de euro, pentru POS DRU – aproape 103 milioane de euro, iar pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative – 0,5 milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro