BusinessMagazin

Tag: RAIFFEISEN BANK

  • Moody’s a coborât ratingurile BCR şi Raiffeisen Bank la “Ba1”, în categoria speculativă

    Astfel, ratingul atribuit BCR pentru depozite pe termen lung în monedă locală a fost coborât de la “Baa2” la “Ba1”, iar calificativul pentru depozite pe termen lung în valută a fost redus de la “Baa3” la “Ba1”, ambele cu perspectivă negativă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

    Totodată, ratingurile Raiffeisen Bank SA pentru depozite pe termen lung în monedă locală şi valută au fost coborâte de la “Baa3” la “Ba1”, cu perspectivă stabilă, potrivit unui alt comunicat remis joi de Moody’s.

    Agenţia a coborât calificativele subsidiarelor Erste din Cehia şi România, confirmând totodată ratingul unităţii din Ungaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen Bank: Impact nesemnificativ în România al noilor măsuri ale Băncii centrale a Austriei

    “Preşedintele României a fost informat cu privire la noile reglementări ale Băncii Naţionale a Austriei cu privire la cerinţele de capital şi lichiditate, domnul van Groningen apreciind că impactul acestor reglementări va fi nesemnificativ pentru România”, se precizează într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale. Şeful statului l-a primit, joi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Raiffeisen Bank S.A., Steven Cornelis van Groningen, cei doi oficiali discutând şi despre necesitatea dezvoltării capitalului românesc prin stimularea economisirii.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Preşedintele Raiffeisen Bank: Băncile străine nu pleacă din România, în ciuda crizei

    “O bancă va fuziona cu altă bancă, o bancă va vinde franciza din România către altă bancă – atunci asta ar putea fi definit ca «a pleca». Ce nu văd este ca un jucător mare să plece din România. Avem nevoie de un proces de consolidare, avem prea multe bănci care au aceleaşi ambţtii”, a declarat Steven van Groeningen la Pro TV. Iar problemele financiare din vestul Europei fac imposibilă scăderea dobânzilor la creditele în euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facturile Vodafone pot fi platite la ATM-urile Raiffeisen Bank

    Printre metodele de plata a facturilor acceptate de Raiffeisen
    Bank se numara acum si plata la bancomat. Clientii bancii posesori
    de card de debit pot astfel sa plateasca factura de telefonie
    mobila Vodafone si in curand si alte facturi de utilitati direct la
    ATM, fara vreun cost suplimentar.

    Banca are in toata tara peste un milion de posesori de carduri
    de debit si o retea de peste 1.000 de bancomate. “Dorin ca
    utilizatorii Vodafone sa aiba la dispozitie o varietate de metode
    de plata, tocmai motivul parteneriatului cu Raiffeisen Bank”, a
    declarat Errol van Graan, senior director, customer operations in
    cadrul Vodafone Romania. Numarul clientilor posesori de card ai
    bancii care folosesc serviciile Vodafone nu a fost insa
    specificat.

  • Capital Economics: Cresterea economica revine in Romania “cel mai devreme in 2013”

    “Remanierea guvernamentala subliniaza situatia politica
    tensionata si divergentele adanci din Parlament asupra masurilor de
    austeritate”, a declarat Oxley, citat de AP.

    Analistii considera ca evenimentele care au dus la remaniere au
    tinut mai mult de politica decat de reforma, intrucat decizia de a
    schimba sase ministri ar fi o incercare de a creste sprijinul
    popular pentru un guvern ale carui rate de popularitate au scazut
    pana la 13% in sondajele de opinie. Premierul Emil Boc nu a
    remaniat niciun ministru de etnie ungara, adauga AP, de presupus
    pentru ca se intemeiaza pe sprijinul lor in Parlament. Opozitia
    social-democrata are intentia de a ataca Guvernul cu o motiune de
    cenzura, insa sansele ei sunt neclare atata vreme cat UDMR sprijina
    Executivul.

    Capital Economics a formulat de-a lungul ultimului an o serie de
    previziuni mai pesimiste in privinta economiei decat prognozele
    oficiale. FMI, ale carui prognoze sunt insusite de Guvern,
    estimeaza ca Romania va incheia anul acesta o scadere a PIB de 2%,
    urmata de o crestere intre 1,5% si 2% in 2011 si de o evolutie si
    mai buna in 2012.

    Pentru moment, impresia de instabilitate politica a fost
    inlaturata prin numirea imediata a unor noi ministri in locul celor
    remaniati, insa mediul investitorilor a retinut ca titularii de la
    Economie si Finante, Ion Ariton si Gheorghe Ialomitianu, nu sunt
    nume cunoscute in Romania si ca au fost adusi pe criterii strict
    politice, dupa ce presa straina a reluat afirmatia ex-ministrului
    Sebastian Vladescu potrivit careia scoaterea sa din functie “a fost
    o decizie politica si cred ca a fost o greseala”.

    Ar trebui sa fie ingrijorati investitorii? Aceasta depinde de
    cat de corecta e afirmatia lui Vladescu, crede Chris
    Bryant    , unul dintre autorii blogului specializat pe piete
    emergente al Financial Times. Intrebarea e insa daca remanierea va
    fi suficienta pentru a pune capat luptelor politice si a-i castiga
    prim-ministrului suficient timp si sustinere pentru a continua
    programul de reforme. Emil Boc dispune doar de o majoritate slaba
    in Parlament, iar daca Guvernul ar cadea in urma motiunii de
    cenzura a opozitiei, aceasta ar putea amana finantarea de la FMI,
    asa cum s-a intamplat anul trecut dupa criza precedentului cabinet
    Boc.

    “Ingrijorarea mea privind Romania este ca fostii ministri, care
    erau destul de eficienti, au fost inlocuiti din ratiuni pur
    politice, in timp ce noua ni se transmite ca noii ministri nu vor
    schimba politicile predecesorilor”, afirma Peter Attard Montalto,
    economist pentru pietele emergente la Nomura International Plc din
    Londra, citat de
    Bloomberg    .

    “Posibilitatea unor alegeri anticipate daca actualul guvern cade
    este foarte semnficativa”, adauga Montalto.

    Remanierea “este cu siguranta o veste negativa, dar depinde de
    cine pui in loc, asa incat s-ar putea transforma intr-o stire
    buna”, comenteaza insa Christian Tegllund Blaajberg, director de
    strategie al Saxo Bank. “In general, instabilitatea politica
    afecteaza pe termen scurt moneda si titlurile de stat; probabil vom
    vedea ceva volatilitate in tranzactii.”

    Intr-un scurt comentariu difuzat vineri, Nicolae Covrig, analist
    al Raiffeisen Bank Romania, a evaluat la randul sau efectele
    remanierii, afirmand ca “ne asteptam ca incertitudinea legata de
    planul de consolidare fiscala si de conditiile din acordul cu FMI
    sa persiste in perioada urmatoare, cu probabilitatea sa apara noi
    tensiuni politice. De aceea, estimarea noastra are in vedere un leu
    mai slab si rate ale dobanzii mai inalte”.

  • Profitul Raiffeisen Bank a scazut la 74 milioane euro


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.roRaiffeisen

  • Octavia Cutus, Raiffeisen: Clientii de private banking vor portofolii prudente

    “Multi investitori urmaresc in acesta perioada o protejare si
    conservare a capitalului acumulat, pana in momentul conturarii unui
    trend bine definit in piata si a aparitiei de noi oportunitati”,
    spune Octavia Cutus, directorul departamentului de management al
    vanzarilor pentru clientii de top, din cadrul Raiffeisen Bank.

    Astfel, clientii vor sa treaca din zona cu potential de castig
    mai mare, dar care implica si un nivel de risc ridicat (actiuni,
    fonduri mutuale) catre cash sau instrumente cu venit fix (depozite,
    titluri de stat, obligatiuni, fonduri mutuale cu expuneri pe piata
    monetara). “In acest sens, titlurile de stat si chiar eurobondurile
    au devenit o alternativa viabila pentru clientii nostri de private
    banking, datorita aversiunii ridicate fata de risc”, mai spune
    Cutus.

    Din acelasi motiv, in ultima vreme, majoritatea clientilor au
    ales plasamentele pe termen mediu si scurt. In plus, o mare parte
    dintre clientii care anterior se orientau catre investitii in
    sectorul imobiliar si-au redefinit optiunile, preferand sa-si
    pastreze lichiditatile in banca, in plasamente pe termen scurt si
    mediu, in asteptarea altor oportunitatit

    In momentul de fata, Raiffeisen Bank are un portofoliu de peste
    2.000 de clienti pe private banking, in timp ce la sfarsitul
    primului semestru al anului trecut aveau 1.250 de clienti.

  • Profit net de 94 milioane euro pentru Raiffeisen

    Banca a inregistrat anul trecut un profit net de 94 milioane euro, cu 68,5% mai mare decat in anul precedent, iar activele totale ale bancii s-au majorat cu 14,6%, ajungand pana la 4,4 miliarde euro. Profitul brut a crescut cu 80%, pana la 116 milioane euro, iar presedintele Raiffeisen considera aceasta cifra ca fiind foarte importanta deoarece 2007 a fost primul an in care banca a platit impozit pe profit.

    "Dupa valoarea profitului net detinem o cota de piata de aproximativ 11%, ceea ce ne situeaza pe unul dintre primele locuri. Iar dupa numarul de carduri emise avem circa 20% din piata", a declarat Steven van Groningen.

    Creditele acordate de banca au fost cu 23,3% mai mari decat in 2006, ajungand pana la valoarea de 8,44 miliarde lei, iar depozitele atrase au urcat pana la 12,95 miliarde lei, cu 30% mai mult decat in perioada precedenta. Totodata, reteaua de agentii s-a extins de la 266 la 433 de unitati.

  • Ce castiguri aduce bancherul privat

    "Unii clienti ne suna chiar de zece ori pe zi“, spune Monica Ionescu, head of private banking la UniCredit Tiriac, referindu-se la cea mai clara caracteristica a serviciilor de private banking – relatia preferentiala intre bancherul personal si clientul sau, caruia trebuie sa-i ofere toate informatiile de care are nevoie ca sa aleaga unde-si investeste banii.

    Mai departe, fata de cele cateva procente de castig ale unui client ce-si pastreaza economiile intr-un depozit bancar obisnuit, randamentele pe care spun ca le pot obtine bancherii „personali“ sunt mult mai atragatoare. „In conditii normale, la un portofoliu mediu, se poate obtine un castig de 15-20%“, sustine Monica Ionescu.

    Si, nici mai mult nici mai putin, pentru astfel de servicii bancherii nici nu percep comisioane. Prea frumos ca sa fie adevarat? In primul rand, pentru a avea acces la astfel de servicii de private banking, un client trebuie sa aiba in cont o suma minima de bani – stabilita in mod uzual de bancile romanesti in intervalul 75.000-100.000 de euro.

    „Sub limita asta e destul de greu sa faci private banking cu adevarat“, considera Ionescu, adaugand ca limita de 100.000 de euro este practicata de grupul din care face parte in toate tarile din Europa Centrala si de Est.

    Acelasi prag de o suta de mii de euro in disponibilitati lichide este valabil si in cazul BRD-Société Générale sau al ING Bank, in timp ce Bancpost a stabilit stacheta mai sus, la un minim al averii de 250.000 de euro. In fapt, chiar si aceasta valoare, destul de ridicata pentru piata romaneasca, este semnificativ sub ceea ce se practica pe alte piete mai dezvoltate.

    Spre exemplu, pe piata ceha, CSOB, o banca universala ce face parte din grupul belgian KBC, ofera serviciul de private banking doar clientilor ce au minim un depozit de 300.000 de euro (10 milioane de coroane cehe), potrivit directorului de comunicare al bancii, Katerina Bednarova, citata de Czech Business Weekly.

    Lombard Odier Darier, una dintre cele mai mari case de private banking din Europa, practica pentru piata ceha o limita minima de un milion de euro (27 de milioane de coroane), potrivit aceleiasi surse, in timp ce Sal. Oppenheim jr. „se multumeste“ cu un minim de aproximativ 600.000 de euro (15 milioane de coroane).

    Lombard Odier Darier face parte dintre bancile ce au notificat inca de la inceputul anului trecut Banca Nationala a Romaniei pentru a oferi servicii in baza pasaportului european, alaturi de alte banci cu tradit ie de sute de ani in private banking (precum Credit Suisse Luxemburg sau JP Morgan International Bank).

    Pentru astfel de grupuri internationale, clientii romani pot fi interesanti doar daca au macar jumatate de milion de euro in conturi, noteaza directorul de private banking al UniCredit Tiriac. Tot ea adauga insa ca „vin clientii si ne spun ca au fost abordati de aceste banci“, care au intuit potentialul unei piete in dezvoltare, din care marile averi nu lipsesc. UniCredit Tiriac are in prezent peste 1.000 de clienti de private banking, cu o medie a activelor per client de circa 200.000- 250.000 de euro, si active totale administrate de peste 200 de milioane de euro.

    „Atata vreme cat exista posibilitatea de a accesa un astfel de serviciu din Elvetia si pentru roma ni, nu am dubii ca se gasesc si clienti care sa o faca“, completeaza Sorin Mititelu, director executiv al directiei de dezvoltare a afacerilor si produse de retail din BCR. Departamentul pe care il coordoneaza are circa 4.000 de clienti, iar clientul mediu are un milion de lei active lichide (circa 270.000 de euro), dupa spusele lui Mititelu.

    Desi admite ca marile grupuri internationale de private banking vor atrage clientii romani datorita traditiei pe care o au in acest segment si datorita notorietatii, „in private banking contactul cu un bancher personal este extrem de important“, afirma Octavia Cutus, managerul departamentului de administrare a averilor la Raiffeisen Bank. „Fiind vorba de fondurile proprii, este important sa cunosti persoana care administreaza acesti bani.“

  • STEVEN VAN GRONINGEN, RAIFFEISEN BANK

    1993, BANCA NATIONALA A ROMANIEI

    Olandezul Steven  van Groningen soseste in Romania pentru un proiect de consultanta de un an intr-un program PHARE.

    CE SPERA: Numai lucruri realiste, avand in vedere ca aflase multe despre Romania de la sotia sa romanca – olimpica la canotaj Valeria Racila – cu care se insurase in 1986.

    CE STIE: Ca elementele care te fac sau nu fericit intr-o tara sunt altele decat cele pe care le constati la prima vedere.

    CE NU STIE: Ca, dupa 13 ani, va incepe sa vada in Romania un posibil domiciliu definitiv.

     

    Legatura presedintelui Raiffeisen cu Romania e foarte veche: a inceput in anii ‘80, la campionatele internationale de canotaj si la olimpiade, unde van Groningen participa in lotul national de canotaj al Olandei. Acolo a cunoscut-o pe Valeria Racila, campioana olimpica la canotaj pentru Romania in 1984, cu care s-a si casatorit.

     

    „Cei care spun ca in Romania se ramane din cauza femeilor intr-un fel au dreptate, pentru ca sotia mea este romanca“, admite van Groningen, intr-o romana impecabila. „In 1985, povesteam cuiva care lucrase pentru Shell ca urma sa ma casatoresc cu o romanca“, isi aminteste olandezul. „Mi-a zis: «A, Romania! Inainte de al doilea razboi mondial, la Shell romancele erau considerate cele mai frumoase femei»“.

     

    Din 1985 pana in 1993 – cand s-a stabilit pentru prima data in Romania – olandezul venea aici an de an. Initiativa de a lucra in Romania i-a apartinut si o explica prin faptul ca sotia sa era romanca. Dupa expirarea contractului de consultanta de un an cu Banca Nationala, van Groningen a infiintat in Romania filiala locala a ABN Amro, pe care a parasit-o pentru functia de „deputy“ la filiala ruseasca a aceleiasi banci, in 1998.

     

    Inca un an si jumatate a petrecut in Ungaria, dupa care, in 2001, s-a intors la Bucuresti, ca presedinte al Raiffeisen Bank. Comparand orasele prin care a trecut ca strain, van Groningen a constatat ca, oricat de frumoase ar fi acestea, ii dau sentimentul de loc strain, cu exceptia Bucurestiului. „Parca esti intr-un decor si nu ai nici un fel de interactiune.“

     

    In Romania, van Groningen nu se mai simte de mult expat. Chiar daca, de cand a parasit Olanda, se considera cetatean european – „nici 100% olandez, nici 100% roman“ – van Groningen are nevoie de un sentiment de „acasa“, pe care spune l-a gasit doar aici. Din punct de vedere macroeconomic, Romania nu e tara ideala, dar pentru a fi fericit intr-o tara important este „microuniversul“, crede el. Din microuniversul lui van Groningen au ajuns sa faca parte chiar si cainii vagabonzi, pe care el ii considera un element pitoresc. Iar faptul ca in Romania nu functioneaza totul e deconectant „pentru cineva care vine dintr-un mediu suprareglementat“.

     

    Dar acestea sunt elemente de atmosfera. Pentru van Groningen, Romania ramane locul in care poti ridica o banca de la „minus zero“ la profit. In 2001, Raiffeisen prelua controlul Bancii Agricole, care avea pierderi de circa 200 mil. euro. Azi, Raiffeisen e a treia banca din tara. E firesc ca van Groningen sa fie mai multumit aici decat in orice tara vestica, „unde lucrurile sunt foarte asezate si te lupti pentru un procent de cota de piata“.