BusinessMagazin

Tag: putin

  • Vladimir Putin anunţă mobilizare parţială

    Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţăat, într-un discurs, mobilizarea parţială în contextul conflictului din Ucraina.

    Într-un clip înregistrat, el a spus că locuitorii republicilor populare Doneţk şi Luhansk, Kherson şi Zaporizhzhia şi alte zone „au fost eliberaţi de regimul nazist”.

    El spune că ţările occidentale încearcă să “blocheze” independenţa şi dezvoltarea. “Scopul Occidentului este în continuare să slăbească şi să distrugă, ei spun asta în mod deschis.”

    Putin adaugă că Occidentul a făcut din poporul ucrainean “carne de tun” încă din 2014, când a fost anexată Peninsula Crimeea şi a adăugat că “obiectivul principal” de “eliberare” a populaţiei din regiunea Donbas “rămâne neschimbat”.

    Putin a adăugat că “sprijină” persoanele care urmăresc organizarea de referendumuri în părţile din Ucraina controlate de Rusia.

    El spune că a dispus o “mobilizare parţială”, precizând că un decret în acest sens a fost deja semnat.

    “Subliniez că este vorba de o mobilizare parţială. Doar rezerviştii vor fi recrutaţi”, spune el.

    Putin a spus că mobilizarea va începe miercuri.

    Înainte de discurs, care a fost anunţat de marţi seara, au existat speculaţii privind o mobilizare generală în Rusia.

    “Cetăţenii ruşi chemaţi în cadrul mobilizării vor beneficia de toate avantajele celor care servesc sub contract”, spune el.

    Putin spune că Rusia are arme nucleare mai performante decât Occidentul şi că, dacă integritatea ţării va fi pusă în pericol, va acţiona. „Nu glumesc”.

  • Putin propune Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai organizarea propriilor evenimente sportive

    Putin a declarat: „Există oportunităţi bune de intensificare a cooperării în domeniul sportului în perspectiva organizării unor evenimente sportive majore sub auspiciile OCS. Pentru a face acest lucru, ne-am putea gândi la crearea unei asociaţii de organizaţii sportive sub egida asociaţiei noastre.”

    Într-un discurs rostit vineri, în cadrul unui summit al ţărilor din OCS la Samarkand, Uzbekistan, Putin a precizat că doreşte ca grupul, care include cele mai populate două ţări din lume – China şi India – să devină o contrapondere globală semnificativă faţă de Occidentul condus de americani, care a întors spatele Rusiei din cauza invaziei acesteia în Ucraina.

    Un scandal de dopaj rusesc, care a implicat dezvăluiri despre un sistem susţinut de stat în multe sporturi, după Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 de la Soci, a dus la restricţionarea severă a sportivilor ruşi la Jocurile Olimpice ulterioare. Celor care au concurat li s-a permis să o facă doar sub un steag neutru.

    Cu toate acestea, China a găzduit atât o olimpiadă de vară, cât şi una de iarnă din 2008, deşi ambele au fost, într-o oarecare măsură, umbrite de războiul sau de pregătirea pentru război dintre Rusia şi fostele republici sovietice: Georgia în 2008 şi Ucraina în 2022.

    Preşedintele Belarusului, Alexander Lukaşenko, un aliat apropiat al lui Putin, a cărui ţară este observator în cadrul OCS, a declarat la summit:

    „Sugerăm posibilitatea de a organiza un complex de competiţii sportive în cadrul OCS: evenimente de vară în 2024, de iarnă în 2026.”

    Aceste date coincid în linii mari cu cele ale Jocurilor Olimpice de vară de la Paris din 2024 şi ale Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina din 2026 – ambele organizate în Europa de Vest.

    OCS este un bloc de securitate înfiinţat în 2001. Acesta cuprinde China, Rusia, India, Pakistan şi patru state post-sovietice din Asia Centrală şi este în curs de admitere a Iranului, un alt stat aflat în conflict cu Occidentul.

     

  • Scholz a vorbit 90 de minute cu Putin: crede în continuare că a avut dreptate să invadeze Ucraina

    “Din păcate, nu pot să vă spun că a sporit sentimentul că începerea acestui război a fost o greşeală”, a declarat Scholz într-un briefing de presă, relatează AFP.

    “Şi nu a existat niciun indiciu că apar noi atitudini”, a adăugat el la conferinţa de presă comună cu omologul său georgian, Irakli Garibashvili.

    În convorbirea telefonică de marţi cu Putin, Scholz l-a îndemnat pe liderul rus să caute o soluţie diplomatică “bazată pe o încetare a focului, pe o retragere completă a forţelor ruse şi pe respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei”.

    Ieşirea trupelor ruseşti din Ucraina este singura cale pentru ca “pacea să aibă o şansă în regiune”, a declarat Scholz.

    În timp ce poziţiile lui Putin nu par să se fi schimbat, cancelarul german a declarat că este necesar să rămână în discuţie cu liderul rus, afirmând: “Este corect să vorbim unul cu celălalt şi să spunem ceea ce este de spus pe acest subiect”.

  • Liderii lumii, între care Vladimir Putin, l-au felicitat pe Charles al III-lea după proclamare

    Zeci de lideri ai lumii l-au felicitat, sâmbătă, pe Charles al III-lea, după ce a fost proclamat Rege. Între cei care i-au transmis mesaje este şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

    Mesaje de felicitare din întreaga lume au ajuns la Londra după proclamarea oficială a lui Charles al III-lea ca nou rege al Regatului Unit.

    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, i-a urat noului monarh britanic „o domnie de succes şi glorioasă”.

    Regele Felipe al VI-lea al Spaniei a trimis următorul mesaj: „Cu prilejul proclamării urcării dumneavoastră pe tron, doresc să îi adresez Majestăţii Voastre, în numele meu şi al guvernului şi poporului spaniol, sincerele noastre felicitări”.

    Chiar şi preşedintele rus, Vladimir Putin, a transmis urările sale, spunând:: „Vă rog să acceptaţi sincerele mele felicitări cu ocazia accederii dumneavoastră la tron. Îi doresc Majestăţii Voastre succes, sănătate şi toate cele bune”.

    Mesajul lui Putin vine în timp ce Rusia duce un război împotriva Ucrainei, în care Regatul Unit s-a declarat ferm de partea Kievului. Marea Britanie a trimis arme la Kiev şi a oferit pregătire militară pentru a ajuta ţara să se apere împotriva agresiunii ruseşti, scrie CNN.

    Între timp, primarul Londrei, Sadiq Khan, i-a urat, de asemenea, succes lui Charles.

    „În numele tuturor londonezilor, îi doresc succes noului nostru monarh, Regele Charles al III-lea, în timp ce Majestatea Sa îşi asumă această responsabilitate importantă”, a scris Khan pe Twitter.

    Charles al III-lea a fost proclamat rege sâmbătă în timpul ceremoniei Consiliului de Succesiune, care a avut loc la Palatul St. James din Londra.

  • Putin va discuta săptămâna viitoare cu Erdogan despre acordul privind cerealele

    Kremlinul a anunţat vineri că se aşteaptă ca preşedintele Vladimir Putin şi omologul său turc Tayyip Erdogan să discute despre punerea în aplicare a acordului privind exporturile de cereale ucrainene, pe care ambii l-au criticat, atunci când se vor întâlni săptămâna viitoare în Uzbekistan.

    Putin a declarat miercuri că Rusia şi ţările în curs de dezvoltare au fost “înşelate” şi că va încerca să obţină amendamente la termenii acordului, care expiră în noiembrie, înainte de a fi prelungit, scrie Reuters.

    “O conversaţie între Putin şi Erdogan este posibilă şi necesară. Ne aşteptăm ca aceasta să aibă loc la Samarkand”, a declarat Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al prreşedinţiei ruse, referindu-se la summitul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai de săptămâna viitoare din Uzbekistan.

    Acordul din iulie pentru deblocarea exporturilor de cereale ucrainene din porturile sale de la Marea Neagră a fost mediat de Turcia şi de Naţiunile Unite. Acesta rămâne singurul progres diplomatic semnificativ în conflictul de şase luni.

    Peskov a repetat vineri afirmaţiile lui Putin potrivit cărora acordul privind cerealele a fost nedrept faţă de ţările cele mai sărace, deoarece majoritatea transporturilor au fost trimise în Europa şi în alte ţări bogate.

    “Acordurile sunt puse în aplicare, dar modul în care sunt puse în aplicare nu oferă niciun beneficiu specific ţărilor sărace”, a declarat Peskov.

    Un purtător de cuvânt al ONU pentru Iniţiativa pentru Cereale la Marea Neagră a declarat miercuri că 30% din grânele şi alte produse alimentare care au părăsit Ucraina au ajuns în ţările cu venituri mici şi medii inferioare. Dar Naţiunile Unite au mai spus că acordul de export este o operaţiune comercială – nu umanitară – determinată de piaţă.

    Multe dintre cele aproximativ 100 de nave care au părăsit Ucraina au fost blocate timp de luni de zile, neputând să-şi transporte încărcăturile contractate. Cele mai multe erau încărcate cu porumb şi rezervate de ţările dezvoltate pentru a fi folosite pentru hrana animalelor sau pentru biocombustibili.

    Peskov a mai spus că trebuie luate măsuri suplimentare pentru a ajuta Rusia să îşi exporte propriile produse agricole.

    Occidentul nu a impus sancţiuni asupra produselor alimentare sau a îngrăşămintelor ruseşti, dar Moscova spune că sancţiunile logistice şi restricţiile impuse navelor ruseşti de a intra în porturile occidentale sau de a obţine o asigurare restricţionează accesul Rusiei la pieţele mondiale.

    Moscova spune că relaxarea acestor restricţii a fost o parte esenţială a acordului privind Marea Neagră. “Această problemă nu a fost rezolvată. Ea va fi subiectul unei conversaţii specifice”, a declarat Peskov.

  • Putin îi refuză lui Gorbaciov o înmormântare de stat şi nu merge la funeralii

    Mihail Gorbaciov, idolatrizat în Occident pentru că a permis Europei de Est să scape de sub controlul comunist sovietic, dar neiubit în ţară pentru haosul pe care reformele sale „perestroika” l-au declanşat, va fi înmormântat sâmbătă, după o ceremonie publică în Sala Coloanelor din Moscova.

    Marea sală, aflată la vederea Kremlinului, a găzduit funeraliile liderilor sovietici Vladimir Lenin, Iosif Stalin şi Leonid Brejnev. Gorbaciov va primi o gardă de onoare militară, dar funeraliile sale nu vor fi funeralii de stat.

    Televiziunea de stat a arătat joi cum Putin a aşezat solemn trandafiri roşii lângă sicriul lui Gorbaciov, lăsat deschis, aşa cum este tradiţional în Rusia, în Spitalul Clinic Central din Moscova, unde a murit marţi la vârsta de 91 de ani.

    Putin a făcut un semn al crucii în stil ortodox rusesc înainte de a atinge pentru scurt timp marginea sicriului.

    „Din păcate, programul de lucru al preşedintelui nu îi va permite să facă acest lucru pe 3 septembrie, aşa că a decis să facă acest lucru astăzi”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

    El a precizat că ceremonia lui Gorbaciov va avea „elemente” de funeralii de stat şi că statul ajută la organizarea acesteia.

    Cu toate acestea, va fi un contrast puternic faţă de funeraliile lui Elţîn, care a contribuit la marginalizarea lui Gorbaciov pe măsură ce Uniunea Sovietică se destrăma şi l-a ales pe Putin, un ofiţer de informaţii KGB de carieră, ca fiind omul cel mai potrivit pentru a-i succeda.

    Când Elţîn a murit în 2007, Putin a declarat zi de doliu naţional şi, alături de liderii mondiali, a participat la o mare înmormântare de stat în Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova.

    Intervenţia Rusiei în Ucraina pare să aibă ca scop inversarea, cel puţin în parte, a prăbuşirii Uniunii Sovietice pe care Gorbaciov nu a reuşit să o prevină în 1991.

    Decizia lui Gorbaciov de a lăsa ţările din blocul comunist sovietic postbelic să-şi urmeze propriul drum, iar Germania de Est şi de Vest să se reunifice, a contribuit la declanşarea unor mişcări naţionaliste în cele 15 republici sovietice, pe care nu a putut să le înăbuşe.

    La cinci ani după ce a preluat puterea în 2000, Putin a numit destrămarea Uniunii Sovietice „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”.

    A fost nevoie de mai mult de 15 ore de la moartea lui Gorbaciov pentru ca Putin să publice un mesaj de condoleanţe reţinut, în care spunea că Gorbaciov a avut un „impact uriaş asupra cursului istoriei mondiale” şi că „a înţeles profund că reformele erau necesare” pentru a rezolva problemele Uniunii Sovietice din anii 1980.

  • Boris Johnson dă vina pe Putin pentru costul vieţii în Anglia: facturile la energie, „ameţitoare”

    Premierul în funcţie al Marii Britanii, Boris Johnson, dă vina pe Rusia pentru criza costului vieţii în Regat şi admite că facturile la energie vor fi „ameţitoare” la iarnă, potrivit Sky News.

    Boris Johnson a recunoscut că facturile la energie vor fi „ameţitoare” în această iarnă, iar costul încălzirii este deja „înspăimântător” pentru unii.

    Scriind în The Mail on Sunday, premierul demisionar l-a acuzat pe Vladimir Putin pentru agravarea crizei şi a afirmat că preşedintelui rus „îi place” această situaţie.

    Şi, deşi Johnson a avertizat că lunile următoare ar putea fi „foarte grele”, el a insistat că viitorul Regatului Unit „va fi de aur”.

    El a scris: „Invazia lui Putin în Ucraina a fost cea care a speriat pieţele energetice. Războiul lui Putin este cel care îi costă pe consumatorii britanici. Acesta este motivul pentru care factura dvs. de energie se dublează. Mă tem că Putin ştie acest lucru. Îi place acest lucru. Şi vrea ca noi să cedăm”.

    Boris Johnson a susţinut că preşedintele crede că politicienii europeni „moi” vor relaxa sancţiunile „şi vor merge să cerşească pentru petrolul şi gazele ruseşti” pe măsură ce se instalează iarna. Dar a avertizat că retragerea sprijinului din Ucraina ar fi „o nebunie totală” şi a insistat că poziţia lui Putin „devine tot mai slabă” cu fiecare lună care trece.

    Guvernul conservator a fost acuzat de lipsa impunerii unor măsuri de urgenţă în ceea ce priveşte criza costului vieţii, în timp ce competiţia pentru conducere dintre Rishi Sunak şi Liz Truss continuă.

    Cu toate acestea, Boris Johnson a scris: „Trebuie şi vom ajuta oamenii să treacă prin criză. Sume colosale din banii contribuabililor sunt deja angajate pentru a-i ajuta pe oameni să-şi plătească facturile. Aceşti bani curg acum şi vor continua să curgă în lunile următoare. Luna viitoare – indiferent cine îmi va lua locul – guvernul va anunţa un alt pachet uriaş de sprijin financiar”.

    Liz Truss, care este favorită pentru a fi desemnată viitorul prim-ministru pe 5 septembrie, a declarat că nu ar fi „corect” să anunţe planurile sale complete de abordare a crizei până la încheierea competiţiei pentru funcţia de premier.

    În articolul său, Johnson a încercat să dea o notă optimistă şi a spus că este sigur că „Marea Britanie va ieşi mai puternică şi mai prosperă”.

    Ulterior, el a adăugat: „Avem mai mult decât suficientă rezistenţă pentru a trece prin lunile care urmează. Am mai demonstrat acest lucru şi înainte. Şi am luat deciziile pe termen lung – inclusiv în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie internă – pentru a ne asigura că revenirea noastră poate şi ar trebui să fie remarcabilă şi că viitorul nostru va fi de aur”.

    Dar ministrul din umbră al Partidului Laburist, Pat McFadden, a declarat pentru Sky News că articolul premierului „arată doar cât de puţin înţelege unda de şoc care a fost trimisă prin gospodăriile din întreaga ţară de anunţul făcut vineri de Ofgem”.

    El a adăugat: „Ne confruntăm cu facturi la energie de sute de lire sterline pe lună pentru gospodăriile din întreaga ţară şi conversaţia care are loc, desigur, este cum ne putem permite acest lucru, ce altceva putem tăia?. Iar pentru unii oameni, va fi pur şi simplu imposibil”.

    Dar fostul ministru Simon Hart, care s-a numărat printre cei care au demisionat în semn de protest faţă de premierul Johnson, a declarat că este „perfect rezonabil” ca premierul să spună că Marea Britanie îşi va reveni.

    „Am început acest lucru într-o poziţie rezonabil de puternică, datorită unora dintre deciziile care au fost luate de Rishi Sunak, ca să fiu sincer, cu privire la lucruri precum concediul de odihnă. [Aşa că] de fapt, vom putea ieşi din asta într-o perioadă de câteva luni într-o poziţie rezonabil de puternică. Acesta este un scenariu complet rezonabil”.

    Rapoartele din The Sunday Telegraph sugerează că dna Truss ia în considerare reducerea TVA cu până la cinci puncte procentuale pentru a ajuta consumatorii şi întreprinderile să facă faţă creşterii costurilor – potenţial de la 20% la 15%.

    O sursă a declarat pentru Sky News că Liz Truss „va lua în considerare opţiunile pentru a ajuta oamenii, dar nu ar fi corect ca ea să îşi anunţe planurile înainte de a fi aleasă prim-ministru sau de a vedea toate faptele”.

     

  • Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care introduce beneficii financiare pentru persoanele care au părăsit Ucraina pentru a veni în Rusia, potrivit Sky News

    Pensionarii, femeile însărcinate şi persoanele cu dizabilităţi vor primi, de asemenea, beneficiile financiare.

    Decretul, publicat pe un portal guvernamental, arat[ că vor fi acordate plăţi lunare de pensii de 10.000 de ruble (141,14 lire sterline) persoanelor care au fost forţate să părăsească teritoriul Ucrainei începând cu 18 februarie.

    Persoanele cu dizabilităţi vor fi, de asemenea, eligibile pentru acelaşi sprijin lunar, în timp ce femeile însărcinate au dreptul la o prestaţie unică.

    Decretul precizează că plăţile vor fi efectuate pentru cetăţenii Ucrainei şi pentru autointitulatele Republici Populare Doneţk şi Luhansk – două entităţi separatiste susţinute de Rusia din estul Ucrainei pe care Moscova le-a recunoscut ca independente în februarie, într-o mişcare condamnată de Ucraina şi de Occident.

    Anterior, Putin a ordonat ca fiecare persoană care a sosit în Rusia din Doneţk şi Luhansk să primească o plată de 10.000 de ruble.

     

  • Xi Jinping şi Vladimir Putin vor participa la summitul G20 din Bali

    Preşedintele indonezian Joko Widodo i-a invitat pe toţi liderii G20 să participe la Summit-ul de la Bali în speranţa că îşi vor rezolva neînţelegerile. Preşedintele american Joe Biden a făcut presiuni ca Rusia să fie exclusă din Summit, însă atât Vladimir Putin, cât şi Xi Jinping sunt invitaţi.

    Preşedintele indonezian Joko Widodo, gazda Summit-ului G20 din Bali, susţine rezolvarea conflictelor ideologice dintre membrii forumului prin discuţie. Astfel, liderii căzuţi în dizgraţie pentru politicile lor controversate pe plan intern şi extern, Xi Jinping şi Vladimir Putin vor participa la eveniment.

    Widodo a confirmat în premieră că ambii plănuiesc să se prezinte la Summit-ul din noiembrie.

    „Xi Jinping va veni. Preşedintele Putin mi-a spus, de asemenea, că va veni”, a declarat Jokowi.

    Prezenţa lui Xi şi Putin la întâlnire ar putea crea o confruntare cu preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri democraţi. La puţin timp de la începutul invaziei din Ucraina, Putin şi Xi au legat un parteneriat „fără limite” care a lăsat G20 divizat în privinţa impunerii unor sancţiuni obligatorii Rusiei.

    Prezenţa lui Putin l-ar putea aduce faţă în faţă cu Volodimir Zelenski pentru prima dată de la invazia Rusiei, deoarece preşedintele ucrainean are anunţată şi el prezenţa în Bali.

    Preşedintele american Joe Biden a cerut ca Rusia să fie dată afară din G20 din cauza războiului cu Ucraina, iar oficialii americani au făcut presiuni asupra Indoneziei pentru a-l exclude pe Putin de la Summit-ul din Bali.

    Tensiunile dintre SUA şi China sunt la cote înalte. Xi şi Biden vor avea ocazia în Bali să se întâlnească pentru prima dată şi să discute pe seama neînţelegerilor pe care le au. China a întrerupt discuţiile cu SUA privind apărarea şi o serie de alte domenii după vizita neanunţată în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanţilorm Nancy Pelosi.

    În calitate de gazdă a Summit-ului G20, Indonezia a căutat să echilibreze legăturile dintre marile puteri.

    „Rivalitatea ţărilor mari este într-adevăr îngrijorătoare. Ceea ce ne dorim este ca această regiune să fie stabilă, paşnică, astfel încât să putem avea creştere economică. Şi cred că nu numai Indonezia: şi ţările asiatice îşi doresc acelaşi lucru”, a declarat Jokowi.

     

  • Putin are în Kim un aliat de bază. Rusia şi Coreea de Nord îşi consolidează relaţiile bilaterale

    Preşedintele rus Vladimir Putin a găsit un aliat de bază în liderul nord-coreean Kim Jong Un. Rusia şi Coreea de Nord îşi vor extinde relaţiile bilaterale în mod constructiv prin eforturi comune.

    Cooperarea strategică şi tactică reprezintă un nou vârf în solidaritatea dintre cele două ţări, aflate în opoziţie cu politica întreprinsă de Statele Unite la nivel global.

    Într-o scrisoare adresată lui Kim cu ocazia zilei de eliberare a Coreei, Putin susţine că legăturile strânse ar fi în interesul ambelor ţări şi ar contribui la consolidarea securităţii şi stabilităţii peninsulei coreene şi a regiunii Asiei de Nord-Est. De asemenea, Kim i-a răspuns la scrisoare lui Putin şi a reiterat prietenia ruso-coreeană, creată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Liderul de la Phenian a dat asigurări că relaţiile bilaterale dintre cele două state vor evolua progresiv.

    Coreea de Nord a fost printre primele state care au recunoscut în iulie cele două „republici populare” separatiste susţinute de ruşi din estul Ucrainei drept state independente. Au existat discuţii la nivel înalt ca muncitorii nord-coreeni să fie trimişi în noile state ca forţă de muncă pentru a ajuta la reclădirea acestora post-război. Ucraina a rupt imediat relaţiile cu Phenianul în urma acestei mişcări.