BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Cristian Pocovnicu, Qualitance – „Făcând proiecte de la zero am realizat că avem un hub de inovaţie şi putem să facem lucruri extraordinare” – VIDEO

    Cristian Pocovnicu este managing director al diviziei de software services din cadrul Qualitance, având în subordine o echipă de 55 de oameni. De-a lungul celor nouă ani petrecuţi în Qualitance, el a fost mai întâi quality assurance manager, apoi delivery şi people manager; din 2017 ocupă poziţia actuală, având un rol important în proiecte complexe de inovaţie şi transformare digitală. „Odată cu extinderea businessului Qualitance în afara României, am avut oportunitatea să contribui şi să dezvolt proiecte pentru branduri mari precum IKEA, ReadyUP sau Merck. Pe parcursul acestor proiecte, m-am convins şi mai mult că România are o resursă umană extraordinară”, spune Cristian Pocovnicu. „Lucrând îndeaproape cu branduri şi echipe foarte mari, am avut ocazia să observ că experţii noştri sunt la fel de buni ca şi cei din afară, de multe ori chiar mai buni. Lucrul acesta mi-a dat mare încredere că putem construi şi aici.” Nu intenţionează să plece din ţară pentru că este convins că România dispune de toate resursele necesare pentru a deveni un hub internaţional de tehnologie şi inovaţie. „Demonstrăm pe zi ce trece că putem crea atât proprietate intelectuală de calitate, cât şi inovaţie la nivel global. Trebuie doar să încurajăm şi să dezvoltăm şi mai mult mindsetul de start-up şi, bineînţeles, să avem încredere mai mare în propriile noastre demersuri şi valori”, spune el.

     

    Profilul lui Cristian Pocovnicu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, iar el a fost premiat în cadrul galei in care a fost lansat catalogul. 

  • Blockchainul nu este despre bitcoin

    „Există discuţii la nivelul ministerului (n.r.: Comunicaţiilor) în mai multe comisii, cu specialişti din piaţă, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, pe blockchain, care să devină legislaţie adoptată de guvern încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar şi să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, în cadrul primei ediţii a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfăşurat în perioada 21-22 iunie.

    Astfel, în ultimii doi ani, guvernele şi companiile lumii au înţeles că blockchain este o tehnologie care nu e reprezentată de moneda digitală bitcoin – acesta fiind contextul în care tehnologia a ajuns în atenţia publică – ci un concept inedit de infrastructură digitală care poate fi implementat în diferite domenii pentru a aduce un aport de transparenţă şi siguranţă informaţională.

    Scepticii tehnologiei blockchain susţin de multe ori că nu înţeleg cum funcţionează şi că nu este de ajuns argumentul că este o infrastructură descentralizată, care nu e controlată şi gestionată de un singur jucător, ci de mai mulţi, şi care are avantajul de a fi imutabilă. Totuşi, în timpul evenimentului Romanian Blockchain Summit, în timpul unui panel de discuţii, Fabio Canesin, fondatorul unuia dintre cele mai mari exchange-uri descentralizate din lume, Nash Exchange (NEX), a oferit o altă perspectivă asupra subiectului.

    „Nu cred că trebuie să le explicăm oamenilor care ar beneficia la scară largă de blockchain exact cum funcţionează. Trebuie doar să le explicăm cum funcţionează pentru ei. Când au apărut transferurile de bani, nimeni nu a stat să le explice oamenilor procesele din spatele transferului, ci doar ce se întâmplă pentru ei”, spune Fabio Canesin, cofondator al proiectului Nash.

    Astfel, ministrul Alexandru Petrescu a arătat o poziţie similară cu societăţile europene, care au agreat convenţii şi asociaţii în ultimii doi ani pentru a exploata avantajele tehnologiei blockchain alături de alte tehnologii revoluţionare.

    „Angajamentul meu şi al Ministerului Comunicaţiilor este de a ajuta şi încuraja adopţia noilor tehnologii. În 2018, România a devenit membru al European Blockchain Forum, o structură ce ţine de Comisia Europeană, şi angajamentul nostru este să atragem tehnologii avansate. (…) Convingerea mea este că va fi o tranziţie a unor oameni din zona IT-ului de astăzi către blockchain. Tehnologia blockchain oferă o posibilitate de stocare a datelor în reţea cu o securitate mult mai ridicată pe aspecte precum vulnerabilitate sau posibilitatea de a corupe datele. Şi cred că în prezent este cel mai bun moment să vorbim despre asta.

    Aceste noi tehnologii trebuie bine cunoscute, aprofundate la nivel de masă în zona specialiştilor din IT, astfel încât să ne asigurăm că tranziţia către blockchain se face în cel mai bun mod pentru România. Putem face acest lucru doar cu o legislaţie care să o încurajeze”, adaugă Petrescu.

    Un alt subiect care a dat tonul discuţiilor în ceea ce priveşte tehnologia blockchain este recentul anunţ al lui Mark Zuckerberg cu privire la lansarea monedei digitale libra, care ar putea ajunge să fie utilizată de cei 2,7 miliarde utilizatori ai reţelei sociale Facebook.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei.

    Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacţiilor percepând chiar şi 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    De la marketplace-ul deja existent în Facebook şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    Entuziaştii criptomonedelor, cei al căror interes în blockchain şi monede digitale este strict de a face bani rapid, sperau că noua moneda de la Facebook va fi următorul bitcoin, următorul El Dorado, însă aceştia au aflat că Facebook lansează ceea ce se numeşte un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r.: stablecoin) au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este tether . Aceasta are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţie de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de un dolar.

    Însă tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari, pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100 şi 500 de milioane de persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 de libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari. Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 de milioane de utilizatori vor folosi libra nu este nerealistă.

    Tot în lumea financiară, dincolo de plăţi şi transferurile de bani, tehnologia blockchain poate fi utilizată şi pentru instrumentele burselor. Spre exemplu, anul trecut, grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a doua bancă de pe piaţa locală ca mărime, a realizat cu succes prima emisiune de obligaţiuni private exclusive pe o platformă blockchain. În cadrul evenimentului de la finalul iunii iunie, Adrian Tănase, CEO-ul bursei de la Bucureşti, a spus că şi el ia în calcul utilitatea tehnologiei blockchain. „Trebuie tot timpul să profităm de noile tehnologii. Şi noi analizăm acum posibilitatea de a integra tehnologia blockchain în procesele noastre, pentru că este una dintre tehnologiile viitorului”, spunea şeful bursei de la Bucureşti.

    Mai mult, unii antreprenori români au construit deja businessuri de succes în acest domeniu, în timp ce alţii lucrează încă la o serie de proiecte ambiţioase. Spre exemplu, Mihai Alisie este, alături de Vitalik Buterin, unul dintre fondatorii monedei digitale ethereum un proiect care are în prezent o capitalizare de peste 30 miliarde dolari şi care oferă o plaformă de start pentru 80% din aplicaţiile pe blockchain din piaţă.

    Mihai Ivaşcu, fondatorul serviciului de transfer de bani MoneyMailMe, a fondat şi compania Modex, prin care implementeză proiecte pe blockchain, gestionează un marketplace de soluţii blockchain şi o academie open source unde IT-iştii români pot învăţa blockchain.

    Modex a lucrat cu cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, petru implementarea unei infrastructuri digitale bazate exclusive pe tehnologia blockchain, prin care compania va putea urmări trasabilitatea ingredientelor şi produselor.

    „Aplicaţia din industria cărnii este dezvoltată cu liderul Cris-Tim, o companie cu care am mai lucrat în trecut, ce va implementa în curând o infrastructură de blockchain pentru a putea arăta clar cumpărătorilor traseul ingredientelor dar şi al produselor companiei. Cris-Tim este una dintre primele companii din industria globală alimentară care decid să facă acest pas”, explică Mihai Ivaşcu, CEO şi fondator al Modex şi al aplicaţiei de transfer de bani MoneyMailMe.
    Nevoia producătorilor de a li se recunoaşte calitatea produselor şi nevoia consumatorilor de a şti exact de unde provin produsele pe care le cumpără l-au determinat pe antreprenorul român Radu Timiş să implementeze acest proiect.

    Iar românii nu se opresc aici, încât la eveniment au fost prezente şi proiecte precum OncoChain – o echipă de oameni din Timişoara care îşi propune să realizeze un registru naţional al bolnavilor de cancer, care ar sta la baza viitoarelor tratamente şi cercetări.

    Tot la noi în ţară, start-up-ul SupplyBlockhain, care a fost fondat de antreprenorul român Sebastian Cochinescu în SUA, a furnizat infrastructura blockchain pentru exerciţiul NATO Vigorous Warrior 19, desfăşurat la începutul lunii aprilie şi considerat a fi cel mai mare exerciţiu medical military din istoria NATO.
    Dincolo de România, cele mai mari firme de consultanţă din lume, guvernele lumii prin diferite comisii, cele mai mari bănci, precum UBS, Erste sau Alior, testează şi implementează în prezent soluţii pe baza infrastructurilor blockchain. În acelaşi timp, asocierea cu bitcoinul dispare din mintea oamenilor de business şi a inovatorilor şi rămâne doar în mintea celor care speră să câştige bani uşor.

  • Cum a ajuns un grup de arhitecţi să dezvolte un business cu venituri de milioane de euro in România

    Cumulus a fost înfiinţat în anul 2017, în urma fuziunii birourilor de arhitectură PZP, SYAA şi ARXTUDIO, fondatorii businessului fiind partenerii din cadrul celor trei businessuri. „Scopul a fost să creăm o structură care să răspundă mai bine provocărilor pieţei; integrând cunoştinţele şi portofoliile firmelor până la acel moment pentru a orienta noua companie către eficienţă şi creşterea calităţii în proiectare”, spune Răzvan Puchici, senior marketing partner în cadrul companiei.

    Businessul activează pe segmentele HoReCa – industria hotelieră, rezidenţial, fit-out, birouri, retail fit-out, environmental branding şi industrial. În planurile reprezentanţilor companiei intră însă şi un departament de urbanism. „Putem acoperi o gamă foarte largă de programe de la A la Z, însemnând că preluăm un proiect din faza incipientă de strategie şi urbanism şi îl ducem până în etapa de implementare şi design de interior, iar în curând ne propunem să putem oferi tot pachetul de servicii interdisciplinare de proiectare şi planificare necesare pentru a realiza o astfel de investiţie”, adaugă el.

    Prima investiţie pe care partenerii de la Cumulus au realizat-o a fost în spaţiul unde se află în prezent biroul companiei. Investiţia s-a ridicat la peste 100.000 de euro, din fondurile firmelor care au fuzionat. Fondatorii acestora sunt Liviu Zăgan, Răzvan Puchici şi Adrian Soare, Eliza Yokina, Elena Dragu, Ivona Amariţei, Ioana Moangă şi Costin Beekman. Toţi sunt, deopotrivă, absolvenţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti şi arhitecţi practicieni, fiecare având o experienţă în proiectare de minimum 15 ani. „Fiecare a avut un parcurs profesional mai mult sau mai puţin similar. În ciuda asemănărilor, ceea ce ne apropie este faptul că suntem foarte diferiţi şi acest fapt ne permite să ne completăm. Hobby-urile noastre sunt diferite, unii dintre noi facem sailing, alţii se plimbă cu motorul prin lume, mergem pe munte, pe bicicletă, la concerte, ieşim cu caiacul. Toţi partenerii au vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani”, spune Eliza Yokina, senior partner.

    Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3 milioane de euro, dublă faţă de anul precedent, iar profitul s-a situat între 10 şi 15%. Pentru anul în curs reprezentanţii Cumulus estimează o creştere de 10% a businessului. „Suntem optimişti, iar aşteptările noastre se raportează şi la evoluţia pieţei, care credem că va stagna. Tocmai de aceea, nu ne aşteptăm la o creştere spectaculoasă, precum cea din anii precedenţi. Ne dorim să ne consolidăm poziţia pe piaţă şi să finalizăm proiectele importante începute şi urmărim în acelaşi timp mărirea portofoliului de servicii, aceasta fiind zona în care am putea înregistra o creştere.”

    Ei spun că decizia de a se uni într-o singură structură de proiectare le-a permis să contracteze mult mai uşor lucrări, rezultat la care entităţile anterioare nu ar fi ajuns pe cont propriu. A fost un moment în care fiecare dintre ei a trebuit să cântărească această decizie în plan personal şi profesional.

    Unul dintre obiectivele lor pe termen lung este să devină un birou de proiectare full-service, pentru a putea răspunde nevoilor tot mai variate de pe piaţa construcţiilor. „Considerăm că arhitectul trebuie să fie alături de client în toate etapele proiectului – de la alegerea terenului potrivit investiţiei, capacitarea acestuia, concept şi bugetare până în fazele de licitaţie şi execuţie. De aceea, recent, am încheiat un parteneriat cu Erigo Engineering – firmă de proiectare specializată în inginerie structurală, ca prim pas pentru a ne atinge acest obiectiv.” De altfel, Erigo Engineering a contribuit şi la mărirea echipei, celor 40 de arhitecţi adăugându-li-se încă zece ingineri din partea noului partener. În viitorul apropiat compania vizează extinderea şi pe partea de proiectare de instalaţii şi de project management.

    Portofoliul Cumulus include proiecte din categorii variate, atât în ceea ce priveşte mărimea sau fazele de proiectare, cât şi ca specific al construcţiei. „Avem lucrări unde investiţia porneşte de la 1-2 milioane de euro şi ajunge până la 30 de milioane de euro, de pildă în cazul aeroportului aferent bazei militare Mihail Kogălniceanu, sau 60 de milioane de euro, în cazul ansamblului de birouri Timpuri Noi Square, unde am fost implicaţi în faza de proiect de execuţie”, exemplifică Răzvan Puchici.

    Printre investiţiile frecvente ale companiei se numără acelea de formare şi dezvoltare profesională a angajaţilor, cărora compania le facilitează participarea la cursuri şi prezentări. De asemenea, compania investeşte anual, în medie, 35.000 de euro în amenajarea sediului, extinderea şi dotarea acestuia cu tot ceea ce e nevoie pentru a crea o ambianţă plăcută şi condiţii de lucru optime. „Pentru că ne dorim să fim eficienţi în munca noastră, suntem la curent cu ultimele inovaţii tehnologice în materie de softuri din domeniul arhitecturii şi cel al construcţiilor. Un exemplu în acest sens este achiziţia platformei BIM (business information modelling), care înseamnă un cost de 30.000 de euro anual, Cumulus fiind printre primele birouri de arhitectură care au adoptat această tehnologie.” Lucrul în platforma BIM, spun ei, presupune ca echipa de proiectare şi cea de management să utilizeze acelaşi mediu de lucru, 3D de tip BIM.

    Proiectanţii lucrează în softuri care utilizează elemente inteligente 3D, iar coordonatorul BIM urmăreşte conflictele între elementele 3D ale diferitelor specialităţi implicate – arhitectură, structură şi instalaţii – într-un soft dedicat coordonării, care detectează automat conflictele şi le inventariază. În plus, echipele de project mangement şi cost control au acces la tot proiectul şi listele de cantităţi, constructorul poate urmări modelul 3D al arhitecturii, instalaţiilor şi structurii, iar clientul vede în timp real modelul 3D al clădirii exact ca în realitate, în orice loc s-ar afla, printr-un browser. Scopul utilizării sale este o aliniere mai bună a tuturor echipelor în timpul proiectului cu până la 20-30% mai puţine pierderi pe şantier, care apar în urma unei lipse de coordonare, spun reprezentanţii Cumulus.

    Portofoliul actual al companiei include lucrări aferente atât segmentelor B2B cât şi B2C. De-a lungul timpului însă, reprezentanţii Cumulus spun că au lucrat mai mult pe proiecte din zona B2B. „Portofoliile noastre anterioare au fost gândite să conţină şi clienţi B2C, iar în urma fuziunii i-am păstrat. A contat nu numai experienţa noastră în gestionarea unor astfel de proiecte, ci şi clienţii, care mulţumiţi fiind, au ales să rămână alături de noi în continuare.”

    Potrivit fondatorilor businessului, preţurile serviciilor Cumulus se situează în partea de mijloc-superioară a pieţei de proiectare, fiind similare cu ale celorlalte birouri concurente care oferă servicii de calitate pe piaţă, iar marja de preţ, una realistă, în strânsă legătură cu preţul concurenţei.

    În ceea ce priveşte clienţii companiei, aceştia au, în general, „vârsta similară cu a noastră, sunt cei care au şi caută o viziune pentru proiectele lor şi totodată un serviciu integrat – investitori şi dezvoltatori ai segmentelor de rezidenţial, office, retail şi HoReCa, corporaţii pentru fit-out, instituţii publice pentru urbanism”, spune Eliza Yokina. Potrivit lui Liviu Zăgan, senior managing partner al Cumulus, în ultima perioadă consumatorul a devenit mai exigent şi mai informat, este mult mai calculat şi ia decizii bine documentate. „Informaţia e la îndemâna oricui, opţiunile sunt din ce în ce mai variate, iar consumatorii îşi doresc servicii foarte bune şi calitate, ceea ce ne bucură.” Cu toate acestea, spune el, nivelul de investiţie pe metru pătrat este mult mai mic decât în restul Europei şi acest fapt atrage după sine inevitabil un produs cu o calitate mai scăzută. „Consider că mai avem de lucru la acest capitol, atât investitorii şi arhitecţii, cât şi consumatorii, ca să îmbunătăţim cât de mult posibil produsul final şi să nu mai acceptăm produse care se abat de la normele de calitate. Suntem conştienţi totuşi că ne aflăm în perimetrul unui cerc, pe raza căruia se află dezvoltarea economică a ţării şi creşterea standardului de viaţă”.

    Principalii competitori ai businessului sunt birourile de best practice din domeniul proiectării. „Facem parte din această categorie şi dorim să ne menţinem la acest nivel. Credem că este loc pentru toţi cei din branşă, iar prin profesionalism şi principii corect setate, toţi putem să aducem valoare comunităţii din care facem parte”, susţine Puchici.

    Aproape fiecare proiect vine cu provocări, spun reprezentanţii Cumulus. „Relaţiile dificile cu autorităţile îngreunează uneori partea de avizare. În mod normal aceasta trebuie să se încadreze în nişte termene ce permit investitorului să atingă un anumit profit pe an sau cel puţin să-şi programeze activitatea pe anumite perioade. De multe ori, acest proces devine un impediment, iar anumiţi investitori preferă să se retragă pe pieţe mai sigure şi mai previzibile.” O altă provocare este, potrivit lor, calitatea şi pregătirea profesională a celor din industrie, începând de la proiectanţi până la execuţie şi management. „Ne confruntăm din ce în ce mai des, iar în ultima perioadă situaţia a devenit normalitate, cu lipsa cadrelor pregătite şi neprofesionalism.”

    În momentul de faţă compania este prezentă în Bucureşti însă are proiecte şi la nivel naţional, „şi am putea livra chiar mai mult”, spun reprezentanţii businessului. „Am luat în calcul posibilitatea de a ne extinde şi în alte oraşe din ţară şi ne dorim să intrăm şi pe pieţe din afara României. În trecut biroul de arhitectură PZP a avut experienţa acestui gen de parteneriate cu companii străine. Deocamdată vizăm piaţa din Europa.”

  • Cum se vede din Budapesta piaţa imobiliară a Bucureştiului

    Futureal, grupul ungar fondat de Gábor Futó alături de tatăl său Péter Futó la începutul anilor 2000 în Ungaria, a devenit unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Europa, fiind activ în România, Polonia, Ungaria, Germania şi Statele Unite. Anul acesta a demarat în Bucureşti primul proiect rezidenţial de pe piaţa locală.
    Proiectele Futureal vizează în primul rând proximitatea faţă de metrou, în condiţiile în care construiesc zeci de mii de metri pătraţi de birouri şi centre comerciale, care pot fi „alimentate“ doar cu un transport în comun cu o capacitate suficient de mare.
    „În cel mai bun caz într-un autobuz încap 100 de pasageri. Pentru un proiect de 100.000 mp de birouri în care lucrează 10.000 de oameni ar fi necesare 100 de autobuze care pur şi simplu nu pot ajunge la o singură staţie într-un interval de o oră“, explică arhitectul proiectelor Futureal. 
    În Budapesta „capodopera celor de la Futureal o reprezintă cartierul Corvin – o zonă care putea fi comparată cu cea din spatele magazinului Cocor din Bucureşti, o zonă din proximitatea centrului istoric, însă formată din vechi locuinţe naţionalizate şi neîntreţinute. Locuinţe care în anii ’90 nu mai dispuneau nici de sisteme de canalizare funcţionale. Acestea fiind în proprietatea statului maghiar a permis realizarea unui parteneriat public-privat prin care majoritatea clădirilor vechi şi fără valoare arhitecturală au fost demolate, iar în locul lor au apărut blocuri noi şi moderne, un centru comercial şi clădiri de birouri. Şi dacă în anii ’90 nici măcar poliţia nu se aventura, acum este considerat unul dintre cele mai „cool cartiere, iar acesta este considerat a fi „cartea de vizită“ a celor de la Futureal.
    „În anul 2007 am vândut asseturi de 500 milioane de euro. Am avut noroc atunci pentru că nu am ştiut că vine criza, iar când a venit, noi aveam cash. Astfel, deşi aveam 20 de proiecte noi în dezvoltare, am reuşit să le finalizăm pe toate tocmai pentru că aveam cash. În acel moment am devenit una dintre companiile preferate de bănci pentru colaborare, iar acum lucrăm cu şase-şapte bănci, a spus Tibor Tatár, CEO – Dezvoltare Comercial şi Retail, membru al consiliului de administraţie al Futureal. „Acum avem 30 de proiecte în construcţie în Europa Centrală.
    Activitatea grupului este împărţită în două – Cordia reprezintă divizia de rezidenţial, cea care este activă şi Futureal, care gestionează activitatea legată de office şi retail, adică clădirile de birouri şi mallurile sau centrele comerciale.
    „Cordia este pionierul pe o piaţă nouă, după care urmează intrarea Futureal. Un proiect rezidenţial poate fi mic, însă un centru comercial sau un proiect de birouri nu are cum să fie mic. Un proiect de 5.000 mp de birouri nu este suficient pentru nicio piaţă, însă oriunde poţi începe cu câteva sute de apartamente, a spus Tibor Tatár. În plus, piaţa rezidenţială creşte peste tot în Europa. Pentru expansiune acum ne uităm la Polonia, unde pe lângă locuinţe am cumpărat o clădire de birouri pe care urmează să o modernizăm şi să o relansăm pe piaţă.
    Cel mai mare proiect comercial pe care îl construieşte Futureal în Ungaria este Etele Plaza în partea de vest a capitalei maghiare, construit lângă cel mai mare nod intermodal din Ungaria, care include autostrăzile M1 şi M7 dinspre Austria şi Croaţia, linii de tren, autobuz şi troleibuz, dar şi noua linie de metrou, care deşi a întârziat şase ani, este acum funcţională.
    „Etele Plaza, cu o suprafaţă de 54.000 mp, va fi cel mai mare mall de pe partea Buda a Budapestei şi care prin reţelele de transport în comun va fi direct conectat şi cu Pesta, unde cu metroul poţi ajunge în 10-15 minute, iar pe lângă acestea avem trei linii de troleibuz şi 80 de autobuz. Estimăm să finalizăm proiectul în toamna anului viitor. Acum terminăm structura şi lucrăm la instalaţii“, a spus Tibor Tatár. Terenul pentru centrul comercial a fost achiziţionat în urmă cu 12 ani, însă criza economică şi întârzierea metroului de şase ani au determinat de asemenea amânarea demarării proiectului.
    Ce urmează în România? proiecte de birouri şi retail, după modelul implementat deja la Budapesta.
    „Pentru birouri sunt şansele cele mai mari, la Bucureşti. Dezvoltările de retail sunt oportunistice de obicei. În acest moment avem terenuri pentru dezvoltări de proiecte rezidenţiale, nu pentru birouri. Pentru acestea din urmă analizăm piaţa“, a subliniat Tibor Tatár. În ceea ce priveşte dimensiunile, un proiect office ar fi între 10.000 şi 20.000 mp suprafaţă închiriabilă şi într-o zonă conectată la transport public, în special la metrou.
    În ceea ce priveşte imaginea României în afară, el a subliniat că „imaginea a crescut în ultimii ani, iar Bucureştiul merită să fie în aceeaşi ligă a investitorilor cu Praga“.
    În cazul dezvoltărilor rezidenţiale, Cordia are în lucru 35 de proiecte în cele cinci ţări pe care le acoperă.
    „În România avem mai multe achiziţii în curs, iar ţara are potenţial şi pe piaţă este nevoie de locuinţe de calitate. Avem în plan să construim pe termen lung“, a spus Tibor Földi, CEO Cordia – Dezvoltare Rezidenţială, membru al consiliului de administraţie al Cordia.
    Cea mai recentă achiziţie a vizat un teren de 18.000 mp pe malul lacului Griviţa în Bucureştii Noi într-o tranzacţie evaluată la 1-2 mil. euro. Terenul se află pe Bdul Laminorului şi str. Fabrica de Cărămidă, pe malul lacului Griviţa. Pe acel teren înainte de 1989 era Baza Sportivă şi de Agrement a ICPTT – Institutul de Cercetare şi Proiectare Tehnologică în Transporturi.
    „Proprietatea din Laminorului a fost achiziţionată în februarie 2019 şi face parte din suita de patru terenuri prevăzute pentru dezvoltări Cordia în piaţa din Bucureşti. Terenul are o suprafaţă de peste 18.000 mp şi va găzdui un proiect rezidenţial pentru segmentul mediu-premium al pieţei de apartamente. Suntem încă în stadiul de PUZ, motiv pentru care nu putem oferi mai multe detalii. Încă de la revenirea pe piaţa locală cu proiectul Parcului20, aflat în desfăşurare, am anunţat că avem o strategie agresivă de abordare a pieţei rezidenţiale din Bucureşti şi un buget total de investiţii de peste 100 mil. euro. Echipa Cordia este pregătită să susţină acest plan de dezvoltare şi să implementeze în paralel mai multe proiecte care se adresează clasei de mijloc“, a spus Mauricio Mesa Gomez, country manager pentru România.
    În zona Bucureştii Noi în prezent se dezvoltă trei mari proiecte – cel mai apropiat de noul teren al Cordia este AFI City, care va ajunge în următorii şapte-opt ani la peste 2.000 de apartamente, iar primele blocuri vor fi gata la finalul acestui an. La staţia de metrou Jiului cei de la Prime Kapital construiesc proiectul Marmura Resi­dence, cu circa 450 de apar­tamente, iar Liviu Lepădatu cons­tru­ieşte Atria Urban Resort lângă lacul Străuleşti cu un total de 1.400 de apartamente.
    Alături de investiţiile anunţate de Cordia România în dezvoltarea celor patru terenuri care ating o suprafaţă cumulată de aproximativ opt hectare se adaugă alte 40 de milioane de euro ce vor fi investite în următorii trei ani în dezvoltarea proiectului rezidenţial Parcului20 din zona Expoziţiei.
    Futureal deţine un portofoliu de trei miliarde de euro la nivelul Europei Centrale şi de Est şi include dezvoltări de birouri, centre comerciale, proiecte mixed-use şi proiecte rezidenţiale. Cordia are o experienţă de peste 15 ani în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale în Ungaria şi Polonia şi îşi propune să facă din România una dintre principalele pieţe de investiţii pentru divizia de proiecte rezidenţiale.

  • (P) KUMA România – 20 de ani cu reputaţie pe piaţa proiectelor pentru baie şi bucătărie

    KUMA România este o astfel de companie, un producător de top, care oferă soluţii personalizate pentru baie, bucătărie şi spaţii publice, aducand designul scandinav aproape de consumatorul european în general şi cel român, în special. KUMA se implică activ în dezvoltarea de concepte moderne la nivel global, iar în România face acest lucru, cu success, de 20 de ani, găsind întotdeauna formula ideală pentru amenajări bazate pe confort şi un stil particular, distinctiv. Acest lucru este confirmat şi de creşterea cifrei de afaceri în 2018, cu 10% faţă de anul 2017, demonstrând astfel că este o companie din ce în ce mai apreciată în rândul consumatorilor.

    Având în vedere că în România există un potenţial semnificativ în ceea ce priveşte comercializarea produselor care respectă cele mai înalte standarde de calitate, KUMA produce local, lavoare, căzi de baie, blaturi pentru bucătărie cu chiuvetă turnată continuu în blat, cu ajutorul unor tehnologii inovatoare şi manoperă 100% românească, designul fiind de inspiraţie scandinavă. KUMA a reuşit să devină un brand aflat în preferinţele consumatorului, tocmai prin soluţiile personalizate pe care le oferă. Clienţii pot alege din peste 80 de forme de boluri, 10 grupe de material şi peste 75 de culori, toate produsele având certificare europeană şi declaraţii de performanţă. De asemenea, în sectoarele ospitalităţii, spaţiilor publice şi rezidenţiale,  KUMA este alături de designeri pentru a gestiona proiecte complete.

    Unul dintre principiile de bază ale companiei este acela că nicio echipă nu poate funcţiona şi avea rezultate dacă accentul nu este pus, în primul rând, pe confortul şi buna instruire a angajaţilor. În prezent KUMA are 120 de angajaţi, cu 15% mai mulţi decât media anului 2017. KUMA se preocupă ca toţi angajaţii să fie instruiţi, iar apoi investeşte constant în perfecţionarea competenţelor acestora. Probabil că aceasta este cheia succesului de până acum a companiei KUMA, deoarece dacă angajaţilor li se acordă atenţia cuvenită, atunci şi ceea ce produc este la cel mai înalt standard de calitate.

    2019 este un an special pentru KUMA, în August compania sărbătorind 20 de ani de când a început efectiv producţia în România. Este un an “ambiţios”, în care KUMA şi-a propus realizarea unei cifre de afaceri de 5,8 mil Euro şi un profit pe măsură. KUMA estimează că această creştere de 22% faţă de 2018 se va realiza, în special, din vânzările pe piaţa de proiecte pentru hoteluri, spitale, şcoli în Romania şi Peninsula Scandinavă.

    La nivel de grup, KUMA a luat decizia strategică pentru piaţa proiectelor de a fi proactivă în crearea preferinţei pentru produsele KUMA la toate nivelurile lanţului valoric. Acest lucru se materializează prin intermediul dialogului direct cu firmele de arhitectură, prin participarea la târguri şi evenimente de profil şi prin parteneriate cu distribuitorii care nu permit oferirea unor produse similare sau din ceramică, de calitate inferioară din China sau Turcia.

    KUMA va termina în 2019 extinderea fabricii şi retehnologizarea anumitor linii de producţie, un plan care va da o mai mare flexibilitate producţiei atât în ceea ce priveşte lavoarele custom made pentru proiecte, dar şi lavoarele standard cerute de către producătorii de mobilier sau direct de retail.

    Be Different, Choose Design, Choose KUMA20

    Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să accesaţi www.kumaromania.ro.

  • Nu ştii, nu poţi să-mi recomanzi un om bun? – VIDEO

    De câţiva ani, tot auziţi aceste întrebări: nu ştii un om bun, nu poţi să-mi recomanzi un om bun, nu ştii vreun director financiar, nu ştii pe cineva care ar vrea să fie project manager, nu ştii un CEO etc.?
    România, la fel ca toate ţările din Europa Centrală şi de Est, se confruntă cu lipsa oamenilor.
    Piaţa din România nu a secat de oameni buni, dar pentru a ajunge la ei, pentru a-i descoperi trebuie să ai sisteme, trebuie să-i cauţi din timp, trebuie să-i urmăreşti, iar la acest capitol foarte multe dintre companii nu trec examenul.
    Peste noapte nu poţi să găseşti oameni buni, oameni talentaţi care să-şi asume poziţii executive, care să vrea să facă lucruri sau să ajute companiile să meargă înainte.
    Poate de-a lungul timpului au fost companii care au avut norocul să găsească oameni talentaţi, dar acestea sunt nişte excepţii.
    Conform sondajelor, 8 din 10 angajaţi români nu sunt fericiţi la locul de muncă, dar când sunt întrebaţi dacă ar vrea să-şi schimbe jobul, 6 din 10 spun că nu au curajul să plece pentru că nu ştiu ce găsesc în altă parte sau dacă noile poziţii sunt mai bune.
    Noile generaţii nu prea se aruncă să fie lideri, sau, dacă vor acest lucru, nu vor să aibă responsabilităţi, nu vor să administreze oamenii din subordine. Ş în mod cert nu se dau în vânt să administreze proiecte în care sunt implicaţi bani mulţi.
    Multinaţionalele au şansa să atragă talente prin numele lor, prin brand, prin reputaţie, dar şi prin sisteme. Toată lumea se plânge de birocraţia din multinaţionale, dar ea reuşeşte să scoată la suprafaţă destul de multe talente prin programe de pregătire, prin traininguri, prin mutări dese de pe o poziţie pe alta, prin schimbările cel puţin o dată la doi ani dintr-un departament într-altul.
    Companiile româneşti au mult de recuperat în această privinţă.
    Antreprenorii români nu ştiu cum să se apropie de talentele din multinaţionale decât prin bani, prin oferirea unor pachete financiare mult mai generoase decât poziţiile din multinaţionale, dar apoi, de multe ori, sunt dezamăgiţi de rezultate.
    Poate problema este că un om dintr-o multinaţională, adus într-o companie antreprenorială, nu se potriveşte.
    Lipsa talentelor scoase la suprafaţă înseamnă business pierdut, înseamnă stagnare, înseamnă ratarea unor oportunităţi.
    De partea cealaltă, mulţi oameni sunt talentaţi dar nu ştiu acest lucru, iar sistemele din companii îi fac să ţină capul la cutie.
    Mulţi nu au încredere în ei, iar dacă tu nu ai încredere în tine, în ceea ce poţi să faci, şi şeful, patronul, devine neîncrezător şi face paşi înapoi.
    România nu este o societate deschisă, în care cei care consideră că au talent să poată să iasă în faţă.
    Pentru a găsi talente în propria companie sau în alte firme trebuie să investeşti resurse, trebuie să urmăreşti oameni, trebuie să ai discuţii din timp, astfel încât cel care va fi descoperit să capete încredere ca să schimbe jobul sau poziţia.
    O parte din companii, cele înfiinţate în anii ‘90 şi la începutul anilor 2000, se raportează la modelele de atunci, în care plaja de candidaţi era mare şi aveai de unde alege. Acele vremuri au dispărut, iar noile generaţii, pe lângă pachetul salarial, cer şi timp liber pentru familie, pentru ei, ceea ce acum 20 de ani nu exista.
    Odată cu creşterea salariilor şi a pachetelor financiare, a scăzut şi determinarea de a face lucruri, de a muta munţii, de a obţine rezultate.
    Înainte puteai să greşeşti cu oamenii fără să pierzi prea mult, dar în prezent situaţia este total schimbată: dacă ratezi cu un CEO, dacă ratezi cu un director financiar, un director de vânzări sau chiar un director de marketing, poţi să pierzi business de la o lună la alta.
    Descoperirea de talente, descoperirea de oameni buni va deveni din ce în ce mai acută, pentru că fără lideri, un business nu merge înainte şi nu face diferenţa în piaţă. 

  • În aşteptarea zecilor de mii de corporatişti

    La sfârşitul anului trecut piaţa de birouri din Bucureşti a trecut pragul celor 3 milioane de metri pătraţi de spaţii office moderne, spaţii în care lucrează cel puţin 300.000 de corporatişti în condiţii bune de lucru. A durat şase ani ca birourile să ajungă la această suprafaţă, ani în care România şi-a revenit după criza economică, iar centrele de birouri au fost construite exclusiv în zone cu acces rapid la mijloace de transport în comun.
    „Analizând evoluţia pieţei de birouri din Bucureşti, observăm că şi în perioada 2007 – 2010 au fost livrate spaţii (cu o suprafaţă totală n.red.) de peste 1 milion de metri pătraţi, după care a urmat o aşezare a pieţei. Diferenţa faţă de cele două perioade este făcută de faptul că piaţa locală are în prezent un număr mult mai mare de companii multinaţionale care şi-au stabilit aici prezenţe regionale, ajungând la echipe de ordinul miilor de angajaţi“, observă Mădălina Cojocaru, partener, Office Agency, în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Totodată, acum sunt şi multe companii cu un istoric de până în 10 ani care au început să concureze multinaţionale de tradiţie ca viteză de creştere, atât din punctul de vedere al numărului de angajaţi, cât şi al suprafeţei închiriate.
    „Se pune problema dacă aceste companii vor găsi şi resursa umană necesară pentru a-şi concretiza planurile de expansiune. Cele care îşi doresc cu adevărat vor găsi şi oamenii cu ajutorul cărora îşi vor implementa proiectele, Bucureştiul fiind în continuare o destinaţie atractivă pentru angajaţii din toate zonele ţării“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    În ultimii opt ani, numărul angajaţilor din Bucureşti a crescut cu circa 170.000 de persoane, de la 857.657 în februarie 2011 la 1.027.060 în februarie 2019, în condiţiile unei majorări a salariului mediu net în acelaşi interval de timp, în lei, de 85%. Astfel, în condiţiile menţinerii unui climat economic favorabil, atât la nivel local, cât şi european, există premisele ca în următorii patru – cinci ani să fie absorbite în Bucureşti spaţii de birouri cu o suprafaţă de 1 milion de metri pătraţi.
    După ani de zile în care zona Barbu Văcărescu – Floreasca a fost cap de afiş, acum centrul Bucureştiului, zona din jurul Pieţei Victoriei, de pe Calea Victoriei sau chiar din centru-sud revin sau intră în atenţia dezvoltatorilor. Dacă în urmă cu câţiva ani nimeni nu lua în calcul zonele Tineretului sau Timpuri Noi pentru un proiect de birouri, cei de la Vastint şi Forte Partners schimbă complet faţa acestor cartiere. Mai mult, cei de la Skanska discută achiziţia unui teren chiar vizavi de Timpuri Noi Square, iar pe calea Văcăreşti ar putea apărea în următorii ani un alt cartier de birouri, în condiţiile în care Primăria Sectorului 4 lucrează la un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru zona respectivă. Mai mult, dezvoltatorii imobiliari anunţă peste 200.000 mp de birouri şi 3.000 de apartamente în zona Expoziţiei din Bucureşti în următorii cinci ani. Până la sfârşitul anului 2021, în zonă ar putea fi livrate aproximativ 156.000 de spaţii de birouri de clasă A şi aproximativ 1.500 de locuinţe noi, în cele patru proiecte care au primit deja autorizaţii de construire. Portland Trust deja lucrează la ultimele detalii din prima clădire a proiectului Expo Business Park, ungurii de la Futureal deja construiesc proiectul Parcului20, iar cei de la Impact se pregătesc să finalizeze primele apartamente din proiectul Luxuria.
    „Majoritatea proiectelor noi sunt fezabile, fiind dezvoltate în zone cu acces facil la mijloacele de transport în comun şi realizate de investitori consacraţi, atât străini, precum Globalworth, Skanska, Vastint sau Portland Trust, cât şi locali, precum Forte Partners, One United sau River Development. Cu siguranţă, aceşti dezvoltatori îşi calculează foarte atent investiţiile, astfel că ritmul de dezvoltare va ţine cont şi de viteza cu care companiile pot absorbi noile spaţii“, crede Mădălina Cojocaru.
    Din calculele C&W Echinox, la finalul primului trimestru rata de neocupare a birourilor din Bucureşti era de 8,4%, zonele cu cea mai redusă disponibilitate fiind Centru–Nord (2,5%), CBD – Piaţa Victoriei (3,3%) şi Vest (5,9%). Pentru finalul acestui an, ţinând cont de specificul proiectelor ce urmează a fi livrate în următoarele luni şi de contractele de închiriere deja semnate pentru spaţiile din aceste clădiri, consultanţii estimează că rata de neocupare va rămâne stabilă, în jurul nivelului de 9%. „Companiile din sectorul IT, telecomunicaţii şi BPO (business process outsourcing) au fost în ultimul deceniu cei mai activi jucători din piaţa locală de birouri, astfel că 70% dintre cei mai mari chiriaşi de birouri din Bucureşti, care ocupă spaţii de peste 10.000 de metri pătraţi fiecare, provin din acest sector. Aceste companii vor continua să fie un pilon principal al pieţei, iar pentru anul acesta observăm o activitate ridicată şi din partea grupurilor bancare, a firmelor de servicii profesionale şi a operatorilor de spaţii de birouri flexibile“, observă Cojocaru. În ceea ce priveşte tendinţele, certificarea WELL, care vizează direct calitatea mediului de lucru al angajaţilor, câştigă tot mai mult teren.
    „În momentul de faţă este un trend puternic, care va atinge maturitatea certificărilor green. În acest moment cei de la Skanska, Vastint, Forte Partners şi One au toate proiectele noi în curs de certificare WELL. În următorul an şi jumătate, pe măsură ce proiectele vor evolua, mulţi vor anunţa proiecte certificate LEED Platinum şi WELL. Vorbim de un trend, nu de o nişă“, este de părere Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services la CBRE România.
    Renault, ING, Deloitte, Enel sau UPC şi-au schimbat deja sau sunt în curs să-şi schimbe sediile de birouri în acest an. „Chiriaşii, în general, decid să se mute în special din cauza lipsei spaţiului. Au nevoie de birouri suplimentare şi nu se mai pot extinde în clădirea existentă. Totodată, majoritatea companiilor pleacă din dorinţa de a beneficia de clădiri cu specificaţii tehnice superioare şi mai puţin din raţiuni legate de costuri“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    Companiile care încep o analiză cu privire la opţiunile de mutare sunt interesate în special de zonă, coroborată cu specificaţiile tehnice şi de design ale proiectului. În analiza zonei, cele mai importante cerinţe sunt legate de apropierea faţă de un hub de transport în comun, diversitatea serviciilor la o distanţă de mers pe jos sau chiar în proiect, precum şi apropierea de zone rezidenţiale consacrate.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează acum să-şi schimbe biroul. Pe de altă parte, în nicio nouă zonă de birouri nu există vreo schimbare în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, ci numai promisiuni din partea primăriilor.
    Anul acesta consultanţii estimează livrarea a peste 300.000 mp de birouri. Printre proiectele ce urmează a fi livrate în decursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aproximativ 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Anchor Plaza Metropol, proiect ce urmează a fi finalizat de Anchor Group pe bdul. Timişoara (25.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp).
    În primele trei luni ale anului au fost finalizaţi 93.000 mp, care se află în trei proiecte de birouri: Renault Bucharest Connected, The Mark şi The Bridge – clădirea B. În prezent, alţi 216.000 mp se află în construcţie, cu date de livrare anunţate în intervalul T2 – T4 2019, dintre care 60% sunt deja preînchiriaţi. Cele şase proiecte a căror finalizare este aşteptată până la sfârşitul anului sunt: Business Garden Bucharest, Expo Business Park, Oregon Park – clădirea C, The Light, Equilibrium – clădirea A, Timpuri Noi Square – clădirea C.
    La nivelul primului trimestru al acestui an, cea mai mare suprafaţă tranzacţionată se află în clădirile de birouri din Bucureşti, unde au fost închiriaţi 110.000 mp, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE. În sectorul spaţiilor comerciale din ţară au fost finalizaţi 17.000 mp, reprezentând extinderi pentru două centre comerciale, în timp ce 472.000 mp se află în construcţie sau încă în faza de proiect, având date de livrare în intervalul T2 2019 – T4 2020. Cele mai multe spaţii industriale şi logistice au fost închiriate în oraşe regionale, unde s-au tranzacţionat 61% din totalul de 29.000 mp, predaţi clienţilor în primele trei luni din 2019. Restul de 39% au fost tranzacţionaţi în parcurile situate în zonele limitrofe Capitalei. Din totalul celor 110.000 mp tranzacţionaţi în T1, 79% au fost reprezentaţi de cereri noi (14%), preînchirieri (52%) şi extinderi ale unor spaţii existente (13%), iar 21% au constat în renegocieri şi reînnoiri. Partea de vest a Bucureştiului a continuat să fie cea mai solicitată, cu 43% din totalul tranzacţiilor, urmată de centru cu 23% şi de CBD (Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle) cu 12%. Cele mai multe cereri de închiriere au venit şi în 2019 tot din partea companiilor din domeniul IT&C, cu 63%, poziţia secundă fiind ocupată de jucătorii din zona financiară cu 16%, care au fost urmaţi de sectorul de servicii, cu 12%.
    „Din analizele CBRE, în primul trimestru din 2019 am avut cea mai mare activitate de pe segmentul spaţiilor de birouri comparativ cu aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani. Încă din T1 2017 am asistat la o creştere constantă a nivelului tranzacţiilor şi estimăm că această tendinţă se va menţine şi în următorii doi ani. Piaţa imobiliară cere noi proiecte, iar vestea bună este că 2019 a început într-un ritm foarte alert în ce priveşte construcţiile”, a explicat Mihai Păduroiu. Dincolo de clădirile aflate în construcţie, alte 20, echivalentul a aproape 600.000 mp de birouri aşteaptă autorizaţiile necesare pentru a intra pe şantier. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea zonei din jurul intersecţiei de la Răzoare, iar tot în 2019 ar putea fi anunţat probabil cel mai complex proiect din Bucureşti, cel de la Casa Radio, dacă cei de la AFI vor fi declaraţi câştigători. 

    Livrate în T1 2018
    Renault Bucharest Connected
    The Bridge
    The Mark

    Aflate în construcţie
    Expo Business Park
    Timpuri Noi Square
    Oregon Park
    The Light
    Business Garden
    Equilibrium
    Victoriei 109
    Zone 313
    Splay
    Mihai Eminescu Offices
    Mendeleev 5
    Office 1
    Sema Offices – ClĂdirea Berlin
    Globalworth Square
    One Tower
    Matei Millo Offices
    Globalworth Campus
    Campus 6
    Fosta Fabrica
    Ţiriac Tower
    The Bridge
    Ana Tower
    Mincu 3 Office Building
    Sema Offices – Londra & Oslo
     

    Planificate
    AFI Business Park VI – VIII
    Dacia One
    Expo by Atenor
    AFI Tech Park II
    Metroffice II
    Jiului Campus
    DN1 Offices
    City Rose Park
    Equilibrium – Faza II
    U-Center
    Green Court D
    One Cotroceni Park
    One Verdi Park
    Tandem Office Building
    Globalworth West
    Luterană Development

  • Din Shanghai, în Pipera. Un grup chinezesc vrea să cumpere terenuri de peste 10 hectare pentru a dezvolta proiecte rezidenţiale în România. „Suntem capabili să dezvoltăm cartiere, nu mici complexuri.“

    „Suntem în negocieri pentru terenuri de peste 10 hectare. Suntem capabili să dezvoltăm cartiere, nu mici complexuri. Acest dezvoltator şi-a pus amprenta pe proiecte mari precum aeroportul din Beijing sau aeroportul din Shanghai. Acesta este primul proiect al dezvol­tatorului în România, este vorba de un grup întemeiat în 1958 în Hong Kong“, a spus Andreea Ilina, general manager la NSH Real Estate Development.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţii pentru viitor

    Matematica este regula de bază când vine vorba de realizarea unei investiţii, iar randamentul investiţional trebuie să fie unul peste medie pentru ca un dezvoltator să propună un proiect. Cu toate acestea, în ultimii ani, dincolo de „cuburile de birouri au apărut tot mai multe proiecte care pun accent pe arhitectură şi chiar pe reabilitarea unor zone care au stat (prea) mult timp abandonate vegetaţiei.

    În vara anului 2017 NEPI-Rockcastle a finalizat proiectul Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, din imediata vecinătate a Guvernului. Pe lângă clădirea de birouri, proiectul include şi Vila Oromolu, complet restaurată, alături de zona pietonală.

    „Proiectul Aviatorilor 8 nu s-a numărat printre cele mai profitabile dezvoltări, având un randament investiţional de circa 7%. Trebuia să facem o clădire mult mai înaltă pentru a ajunge la un randament de 12-13%. Spre exemplu, numai sticla curbată de la clădirea de birouri a reprezentat 10% din costul total de construcţie. Conceptul a fost gândit astfel încât faţada clădirii de birouri să reflecte vila din faţă. Contribuţia principală acolo a fost impactul asupra aspectului general al Pieţei Victoriei, care înainte găzduia o vilă degradată. Acum este un punct social cu un interes tot mai mare din partea publicului. În continuare vom dezvolta proiectul cu elemente de peisagistică, spaţiu verde şi copaci, explică Alex Morar, CEO al NEPI Rockcastle.


    Un alt proiect similar care ar putea demara în perioada următoare este Dacia One de pe Calea Victoriei la intersecţia cu bdul Dacia, proiect aflat în portofoliul belgienilor de la Atenor, care include atât o componentă de birouri, cât şi una de reabilitare a fostului Casino Victoria, vila care în perioada interbelică era sediul legaţiei germane la Bucureşti.

    Un proiect de regenerare urbană, de transformare a unei clădiri vechi şi degradate într-un centru de interes, necesită o investiţie mai mare, însă şi beneficiul comunităţii este unul pe măsură. Prin urmare, pot fi convinşi investitorii să mizeze tot mai mult pe astfel de proiecte?

    „În România puterea de cumpărare este scăzută, iar chiriile sunt mici comparativ cu ţările vestice. În Vest avem o putere de cumpărare mai mare, iar chiriile şi costurile de construcţie sunt proporţionale. Orice investiţie este o funcţie a puterii de cumpărare dintr-o regiune economică. La astfel de proiecte, de regenerare urbană, pot contribui şi autorităţile, a spus Alex Morar. El a subliniat că autorităţile locale pot oferi anumite stimulente precum o perioadă de autorizare mai rapidă sau o reducere de taxe. În alte ţări se oferă chiar şi o reducere de 25% a taxelor la astfel de investiţii.

    „Orice construcţie cu cât este realizată mai repede cu atât generează venituri mai repede. Noi suntem foarte deschişi în a construi clădiri verzi, spre exemplu. 50% din portofoliu este reprezentat de proiecte astfel certificate şi vrem să avem o cotă şi mai mare în viitor, subliniază CEO-ul NEPI Rockcastle.

    Portofoliul imobiliar al NEPI în România este evaluat la 2,1 mili­­ar­de de euro în 2018. Astfel, la finalul anului trecut proiectele NEPI din România au ajuns să reprezinte numai 36% din valoarea portofoliului fondului, faţă de 42% la finalul anului 2017, în contextul în care fondul de investiţii a realizat achiziţii totale de aproape 600 milioane de euro anul trecut. Portofoliul fondului a ajuns la finalul anului trecut la 5,9 miliarde de euro.
    În 2018, NEPI Rockcastle a realizat investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investiţi în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investite în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium.

    Sibiul este principalul oraş în vizorul celor de la NEPI, în condiţiile în care acolo vor dezvolta atât un nou mall de la zero, cum este Festival, cât şi o reconfigurare şi o extindere a centrului Shopping City Sibiu. În cazul Festival, viitorul mall de 42.200 mp suprafaţă închiriabilă va veni cu primul Kaufland aflat într-un centru comercial din România, alături de o ofertă pe fashion care va include H&M, Inditex (Zara, Massimo Dutti, Oysho, Bershka, Pull & Bear etc.) şi New Yorker. Proiectul este estimat a fi livrat până la finalul anului, în condiţiile în care construcţia a demarat la finalul lunii mai a anului trecut.

    „La Sibiu lucrăm cu tehnologia de prefabricate şi suntem în grafic cu lucrările deoarece componentele au fost comandate în avans şi sunt montate. Costurile sunt mai ridicate aşa, însă depinde mult de modul de analiză a randamentului. O mărire a costului investiţional poate fi de multe ori balansată de venit adiţional, datorită unei deschideri mai devreme sau obţinerii unei cote de piaţă mai bune, a explicat Alex Morar.
    Al doilea mall al NEPI Rockcastle ce va fi livrat în România anul acesta implică extinderea centrului Aurora Shopping Mall din Buzău, unde suprafaţa comercială va creşte cu 6.000 mp pentru a include un cinematograf Cinema City, un food court şi noi chiriaşi din zona de fashion.
    Târgu-Mureş va fi destinaţia celui mai nou proiect al NEPI, acesta fiind cel mai nou şantier anunţat de fondul de investiţii. Potrivit raportului financiar, compania este în curs de a obţine o autorizaţie de construire pentru dezvoltarea unui centru comercial de 41.300 mp în partea de sud-est a oraşului.

    „Târgu-Mureş Shopping City este în prezent închiriat în proporţie de 30% şi va avea ca ancoră un hipermarket Carrefour“, au spus într-un comunicat oficialii de la NEPI, subliniind că acesta va fi livrat cel mai probabil în trimestrul al doilea din 2020, în funcţie de momentul în care vor primi autorizaţia de construire.

    Pe lângă proiectele din România NEPI va mai extinde Solaris Shopping Centre din Opole, Polonia, Arena Centar din Zabreb, Croaţia, şi Focus Mall Zielona Gora, Polonia. Astfel, singurele proiecte noi ce vor fi demarate, respectiv livrate în acest an de NEPI Rockcastle se află în România.

    În afară de acestea, oficialii de la NEPI subliniază faptul că fondul de investiţii are în proiect şi alte dezvoltări, însă acestea depind de autorizări şi condiţii de piaţă. Printre acestea s-ar putea număra şi demararea lucrărilor la extinderea mallului Promenada din nordul Capitalei. Fondul de investiţii a primit la începutul acestui an autorizaţia pentru a începe lucrările la subsolul viitoarei extensii a mallului Promenada din nordul Capitalei, potrivit datelor de la Urbanism. Acesta este primul pas spre obţinerea autorizaţiei de construire la suprafaţă, moment în care lucrările la extinderea centrului comercial şi construcţia viitoarei clădiri de birouri vor putea demara.

    Miza obţinerii autorizaţiei pentru subsol este una mare, în contextul în care viitorul centru multifuncţional va avea şapte subsoluri, fiind unul dintre cele mai adânci din Bucureşti. Potrivit documentaţiei, viitorul centru va avea în afara celor şapte subsoluri, parter şi trei corpuri de clădire de două, patru, respectiv 11 etaje, cu o înălţime maximă de 80 de metri.

    „În planul iniţial am prevăzut ca extinderea Promenada să aibă şapte niveluri subterane, astfel încât o parte să fie pentru retail, iar restul pentru clădirea de birouri, aşa cum avem şi acum, unde subsolurile -2 şi 3 sunt pentru mall. Extinderea va prelua o secţiune de retail, iar pentru zona de birouri este nevoie de suficient spaţiu de parcare astfel încât experienţa să fie una bună. Vom avea o rampă care va merge din stradă până la nivelul -4 pentru birouri. Va fi cea mai adâncă parcare din România, dar nu cea mai adâncă din Europa. Este o provocare tehnică, dar fezabilă cu resursele şi cunoştinţele pe care le avem, a explicat CEO-ul NEPI Rockcastle.

    El spune că aşteaptă în continuare Planul Urbanistic Zonal, iar în cazul în care lucrările ar demara în acest an, inaugurarea ar putea avea loc în 2021, an când mallul Promenada va avea şi un cinematograf. „Promenada este, din punctul meu de vedere, cel mai şic mall din ţară. Ai în apropiere şi o zonă rezidenţială atractivă şi un centru hotspot. Terasa este cheia în această ecuaţie, unde şi chiriaşii au făcut o treabă bună în a avea concepte atractive, a spus Alex Morar.

    În ceea ce priveşte extinderea în România, dincolo de proiectele în derulare, el a subliniat că analizează oraşele unde încă nu sunt prezenţi şi au inclusiv o achiziţie în derulare.

    „Nu ne uităm activ la terenuri în Bucureşti. Consider că avem suficientă expunere în Capitală şi avem un proiect semnificativ la Promenada. La nivel naţional ne uităm în oraşe unde nu suntem prezenţi. Avem unul în progres şi este singura achiziţie în derulare din România în acest moment. Vorbim de un oraş secundar, cu peste 100.000 de locuitori, a declarat CEO-ul NEPI.

    El a subliniat că deschiderea unui centru comercial are un impact direct asupra economiei locale şi implicit aduce creşterea veniturilor necesară funcţionării unui astfel de centru.

    „Spre exemplu, când am deschis la Târgu-Jiu un mall, am primit multe opinii care spuneau că nu este un proiect rentabil. S-au înşelat. Dacă deschizi un mall într-o zonă, acest lucru duce şi la o creştere economică în oraşul respectiv. Cu astfel de investiţii sperăm că vom da şi un impuls pozitiv în regiune. La Târgu-Mureş deja discutăm despre un centru comercial semnificativ, a spus Alex Morar.

    În ceea ce priveşte veniturile mallurilor din acest an, el estimează că acestea vor continua să crească şi în 2019. „Cifra de creştere organică, a venitului operaţional net, a fost de 4,9% (în 2018 vs. 2017), care se situează peste media ponderată a creşterii economice din ţările unde suntem prezenţi. Faptul că avem cele mai bune proprietăţi şi în cele mai bune zone duce la un randament mai bun decât media performanţei economice a ţărilor unde operăm. Anul acesta în România prognoza economică este mai scăzută şi mă aştept să văd asta în ritmul de creştere a vânzărilor. Anterior, ritmul de creştere din 2017 a fost peste cel din 2018, a declarat Alex Morar. În primele două luni din acest an am înregistrat o creştere în România. Centrele noastre au înregistrat performanţe peste aşteptări. Dar vom vedea ce se va întâmpla după sărbătorile pascale. Sunt multe puncte sensibile care afectează cifra de afaceri în centrele noastre. Noi monitorizăm acest aspect în mod constant, astfel încât la jumătatea anului ştim cum merge economia.

    NEPI Rockcastle au fost parte din cea mai mare tranzacţie cu birouri parafată în afara Bucureştiului, semnând în aprilie alături de Ovidiu Şandor vânzarea birourilor The Office din Cluj către Dedeman, într-un deal estimat la 130 milioane de euro, aceasta fiind valoarea din raportul NEPI. Este pentru a doua oară când fraţii Pavăl, care controlează imperiul Dedeman, sunt parte a unei tranzacţii record, după ce în vara anului trecut au cumpărat de la Forte Partners birourile The Bridge cu 200 mil. euro.

    „Eu cred că sunt câţiva investitori locali, cinci-şase, care au suficientă lichiditate pentru a realiza investiţii. Pentru un investitor român este confortabil şi mai motivant să investească în piaţa locală. Sunt câteva businessuri locale care au mers bine şi au generat cash. Pe mine mă încurajează acest lucru. Investitorii locali caută investiţii care au securitatea activelor sau care pot genera un cash-flow bun. O proprietate cum este The Office din Cluj este nouă, atractivă, într-un oraş dinamic şi care are chiriaşi de top, prin urmare şi calitatea venitului este una ridicată, a spus Alex Morar.

    În 2018, NEPI Rockcastle şi-a consolidat poziţia de cel mai important investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi în Europa Centrală şi de Est. Grupul şi-a extins acoperirea geografică, ajungând la un număr de nouă ţări, şi a beneficiat de performanţe solide. Compania şi-a adaptat constant strategia în sectorul de retail şi s-a concentrat pe stabilitatea şi creşterea veniturilor pe termen lung. Anul trecut, NEPI Rockcastle a realizat investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investiţi în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investiţi în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium.

    Portofoliul NEPI Rockcastle la 31 decembrie 2018 cuprinde achiziţii şi proiecte de dezvoltare. NEPI Rockcastle a finalizat achiziţii şi dezvoltări semnificative în 2018, portofoliul său ajungând la 5,9 miliarde euro. Principalele achiziţii au fost Aura Centrum – Olsztyn, Polonia; Ozas Shopping and Entertainment Centre – Vilnius, Lituania; Galeria Mlyny Shopping Centre – Nitra, Slovacia şi Mammut Shopping Centre – Budapesta, Ungaria. Principalele proiecte de extindere şi dezvoltare finalizate în 2018 au fost: Platan Shopping Centre (extindere) – Zabrze, Polonia; Promenada Novi Sad – Serbia; Shopping City Satu Mare – România; Solaris Shopping Centre (extindere) – Opole, Polonia.

  • Finanţele au acordat finanţare pentru nouă proiecte, care primesc peste 150 mil. lei

    Acordurile au fost semnate de ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, în prezenţa prim-ministrului Viorica Dăncilă.

    Proiectele aprobate vor crea 882 noi locuri de muncă, au o valoare totală de 379,1 milioane de lei, ajutorul aprobat pentru finanţarea acestora fiind în valoare de 151,1 milioane de lei. Aceste proiecte vor contribui cu 175,4 milioane de lei la dezvoltarea regională, prin taxele şi impozitele suplimentare plătite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro