BusinessMagazin

Tag: programatori

  • Două soluţii dure pentru creşterea numărului de programatori

    Scăderea impozitului pentru salariile profesorilor de informatică şi interzicerea impusă angajatorilor de a recruta studenţi în regim full time sunt două măsuri care ar putea conduce la o creştere a numărului de absolvenţi de facultăţi cu profil IT, susţin profesorii Facultăţii de Informatică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

    Astfel, eliminarea impozitului de 16% pentru salariile profesorilor de informatică, o măsură aplicată de mulţi ani în cazul programatorilor, ar putea impulsiona mai mulţi absolvenţi de informatică să rămână în sistemul academic.

    „Scăderea impozitului cu 16% pentru profesorii de in­formatică i-ar putea face pe mai mulţi absolvenţi de informa­ti­că şi calculatoare să găsească atră­gă­toare meseria de profesor, ceea ce implică mai mulţi candidaţi pen­tru poziţiile de profesor şi asis­tent”

    Vedeti aici tot ce trebuie sa stiti despre programare si cum poti deveni programator

    Cititi continuarea articolului pe www.zf.ro

     

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    Ce este programarea, cum poţi deveni programator şi ce limbaje de programare ar trebui să înveţi. Salariile pot ajunge pâna la 3500 euro

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

  • Ştiaţi că primul “bug” de computer a fost chiar o molie?

    Grace Murray Hooper a fost o figură importantă în domeniul informaticii. Aceasta a fost un ofiţer în marina militară a Statelor Unite ale Americii şi un pionier în domeniul informaticii.

    Hopper a studiat matematica şi obţinut un doctorat în matematică la Yale. În 1943 s-a angajat în Marina Americană şi a fost printre primii programatori ai computerului Harvard Mark I. La un moment dat, un circuit funcţiona defectuos din cauza unei…molii. Insecta prinsă în interior a blocat citirea găurilor de pe o cartelă ce era folosită de computer. Această defecţiune a fost înregistrată ca „bug“ în jurnalul de operaţiuni, devenind astfel prima menţiune a unui „bug“ din istoria informaticii.

    Cât a lucrat la IBM, Hooper, alături de alţi programatori, a inventat limbajul de programare Cobol, care a fost utilizat în marile întreprinderi cât şi în instituţiile financiare, unde este folosit chiar şi în prezent. 

    Mai important, ea a dezvoltat primul compilator pentru un limbaj de programare. În 1952 ea crease un compilator funcţional. „Nimeni nu m-a crezut. Aveam un compilator funcţional şi nimeni nu voia să se atingă de el. Mi-au spus că computerele vor face doar aritmetică“, a spus ea.
    Grace Hooper şi-a încheiat cariera militară cu gradul de contraamiral, iar distrugătorul purtător de rachete USS Hooper a fost botezat cu numele ei.

  • Compania care şi-a dublat anul trecut numărul de angajaţi şi vrea să recruteze încă 50 de programatori

    Strategia a vizat extinderea portofoliului de clienţi pe piaţa locală şi internaţională şi furnizarea unor soluţii software complexe; mai mult de jumătate dintre proiectele gestionate de Softelligence în 2015 au fost alături de companii din ţări precum Marea Britanie, Suedia, Germania şi Austria. O parte dintre companiile multinaţionale din portofoliul activ de clienţi au ales să folosească soluţiile dezvoltate de companie la nivel global, nu doar în România.

    „Pentru a ne atinge obiectivele setate, ne-am îndreptat atenţia către două segmente importante: digitalizarea serviciilor financiare şi dezvoltarea de soluţii cheie de management al relaţiei cu clienţii (CRM). 60% dintre proiectele internaţionale încheiate în ultimul an au venit graţie rezultatelor obţinute alături de clienţi multinaţionali din România şi a recomandărilor primite pentru a replica succesul acestora în cadrul grupurilor din care fac parte.”, a declarat Teodor Blidăruş, managing partner strategy & business development în cadrul Softelligence.

    Serviciile dezvoltate în ultimul an au dus la dublarea numărului de angajaţi, echipa Softelligence numărând în prezent peste 100 de specialişti. Principalele poziţii ocupate au fost cele de dezvoltatori cu competenţe tehnice avansate în limbaje de programare de tipul Java, .NET, JavaScript şi Angular.js, cât şi consultanţi tehnici şi ingineri Quality Assurance. Pentru anul 2016 se estimează o creştere de 50% a numărului de angajaţi ai companiei.

    Cele mai importante activităţi din ultimele douăsprezece luni au vizat dezvoltarea unor soluţii software axate pe digitalizarea proceselor de vânzări şi Customer Journey Mapping, adică generarea unei experienţe memorabile şi continue pentru clienţi în toate momentele de interacţiune cu bradurile respective. Principalele verticale de business au fost în domeniul asigurări, bancar, retail, producţie şi servicii. 

    Printre companiile ce au ales să lucreze alături de Softelligence şi în 2015 se numără lideri de piaţă în industria bancară, de asigurări şi brokeraj, servicii financiare şi retail precum Allianz, Raiffeisen Insurance Broker, Aon Insurance Broker, NN, Provident, ING Bank, Mercedes Benz Financial, Mol sau Flanco.

    Prezentă pe pieţele din Europa Centrală şi de Est, precum şi pe cele din Marea Britanie, Suedia, Germania şi Austria, Softelligence este inclusă de către Deloitte în Top 50 companii de tehnologie cu cea mai rapidă creştere din Europa şi EMEA.

  • Un programator supărat a distrus aproape tot internetul, stergând doar 11 linii de cod

    Totul a început cu Azer Koculu, care a scris o bucată de cod numită Kik, o extensie a popularului limbaj de programare Node.js. Koculu a urcat Kik pe platforma NPM, un fel de App Store pentru programatorii care lucrează cu Node.js, şi l-a oferit gratis.

    Kik, reţeaua de socializare, s-a sesizat şi i-a trimis lui Koculu un mail în care era rugat să schimbe numele modulului. Acesta nu a vrut. “Când am început să scriu Kik nu ştiam că există o companie cu acelaşi nume. Nu voiam să las o companie să mă forţeze să schimb numele”, a declarat el.

    Issac Schluetter, CEO-ul NPM, i-a scos dreptul de autor asupra modulului, potrivit lui Koculu. Supărat, acesta a anunţat că-şi scoate toate modulele de pe NPM.

    Toate bune şi frumoase, numai că Koculu a creat şi un modul numit “npm left-pad”, adică 11 lini de cod. Nimic complicat, însă progrămelul a fost descărcat de peste 575.000 de ori şi folosit de mii de programatori pe post de scurtătură. Software-urile Babel sau React folosesc acest “npm lef-pad”, care la rândul lor sunt folosite de companii mari precum Facebook, Netflix, Spotify pentru a spori eficienţa codului.

    Într-un final, Kik şi NPM left-Pad au revenit online şi industria de software a mers mai departe.

    “De ce am uitat să programăm”, se întreabă un dezvoltator software îndemnând programatorii să regândească modul în care construiesc aplicaţiile şi programele. 

  • Mai multe companii angajează femei frumoase pentru a-şi motiva angajaţii. Ce trebuie să facă fetele pentru a-i destinde pe programatori

    Femeile, poreclite “majorete”, sunt angajate pentru a motiva personalul. În cadrul jobului intră următoarele atribuţii: să socializeze cu programatorii, să le cumpere micul dejun sau să joace ping-pong cu ei, conform site-ului Trending in China, scrie Daily Mail.
     
    Fetele frumoase au fost angajate pentru a crea un mediu de lucru plăcut, distractiv, potrivit aceluiaşi site. De asemenea, acestea dau startul unor activităţi distractive, ce implică tot grupul de angajaţi.
     
    Un manager de resurse umane al uneia dinte companii a angajat trei “majorete” pentru personalul majoritar masculin. “Prezenţa fetelor în companie a crescut eficienţa firmei şi motivaţia angajaţilor”, a spus managerul. 
     
    Această mişcare a stârnit controverse pe reţelele sociale. “Ştiţi că există şi femei care scriu cod, nu?”, a scris o persoană pe Facebook. “E ridicol. Pun pariu că femeile s-ar descurca mai bine, fără să aibă nevoie de majorete”, a scris altcineva pe reţeaua de socializare. 
     
    Încă nu se ştie numărul exact al companiilor care au adoptat această strategie.
     

  • Meseria pentru care facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi, însă necesarul de pe piaţă este dublu

    IT-iştii sunt urmaţi, în topul slujbelor, de consultanţii suport clienţi şi de muncitorii din industria auto.

    Jucătorii din componente auto şi din centrele de servicii de externalizare au fost angajatorii care au făcut cele mai multe recrutări anul acesta, astfel că solicitările de piese auto venite din străinătate dar şi optimizările făcute de marile companii străine au stat la baza creşterii numărului de noi angajări. Astfel, la finalul lunii  septembrie, efectivul de personal din economie a ajuns la 4,4 milioane de persoane, în creştere cu peste 115.000 de angajaţi de la începutul anului. De altfel, angajările făcute anul acesta au adus numărul de salariaţi din economie la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, iar planurile de noi angajări vor continua şi la începutul anului viitor.

    Totuşi, cele mai bune oportunităţi de pe piaţa muncii le-au avut anul acesta programatorii, cărora companiile sunt dispuse să le dea salarii aproape duble faţă de media pe economie, chiar şi celor fără experienţă în câmpul muncii. Facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi de IT, însă necesarul de pe piaţă este dublu. Astfel, dacă salariile absolvenţilor de IT pornesc de la 500 – 700 de euro net pe lună, pentru „seniori“ companiile sunt dispuse să plătească salarii lunare de peste 2.000 de euro net pe lună. Deşi volumele de noi recrutări în rândul programatorilor nu sunt foarte mari – din cauza lipsei de candidaţi –, cererile sunt multe, mai ales că marile companii din IT au luat ajutoare de stat de zeci de milioane de euro pentru extinderea activităţilor pe plan local, cu condiţia de a crea noi locuri de muncă.

    Vorbitorii de limbi străine, mai ales cei care ştiu încă o limbă străină pe lângă engleză, au fost privilegiaţi anul acesta din punctul de vedere al oportunităţilor de pe piaţa muncii, astfel că posturile de „consultant suport clienţi“ în diverse limbi străine au fost din ce în ce mai populare, inclusiv în provincie. Pentru că România este o destinaţie cu forţă de muncă ieftină, tot mai multe companii mută centrele de servicii de tip shared service sau business process outsourcing din vestul Europei în România, unde costurile sunt de 4-5 ori mai scăzute, iar zonele de interes pentru angajatorii din acest sector sunt, pe lângă Bucureşti, oraşe precum Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Sibiu.

    De asemenea, companiile care activează în industria producătoare de componente auto din provincie au recrutat mulţi muncitori în regim temporar, pentru perioadele de vârf de producţie. Pe de altă parte însă, companiile au probleme în a găsi muncitori calificaţi în profesii de tipul sculer-matriţer, sudor sau electrician, ca urmare a numărului de zece ori mai scăzut al absolvenţilor de şcoli profesionale faţă de acum un deceniu.

  • Povestea românului care a pornit afacerea într-o garsonieră, iar după doar doi ani are venituri de 6 milioane de dolari

    Un studio mic pornit în 2013 de un executiv ambiţios din industria jocurilor a crescut în 2014&2015 de trei ori şi plănuieşte să păstreze ritmul de creştere care îl poate duce în liga mare.

    Săptămâna trecută, Dragoş Hâncu se pregătea să plece în Statele Unite la o discuţie cu The Honest Company, compania care a transformat-o pe Jessica Alba din divă sexy în femeia de business care a dus produsele bio din zona micro-cool în zona companiilor care primesc finanţări de zeci de milioane de euro. Dragoş Hâncu speră să intre în rândul colaboratorilor The Honest nu numai pentru că şi-ar dori să lucreze pentru Jessica Alba (cine nu şi-ar dori?), ci pentru că recomandările bune sunt cea mai bună metodă de promovare într-o industrie în care chiar nu mai contează numele de familie sau codul poştal, ci doar ceea ce faci, când faci şi cum faci.

    Ceea ce făcuse şi modul cum îşi făcuse jobul până atunci l-au determinat pe Dragoş Hâncu să încerce antreprenoriatul. În ianuarie 2016 se împlinesc trei ani de când a decis să plece la drum pe cont propriu şi să lase în urmă jobul călduţ din conducerea EA România. Dragoş Hâncu a făcut facultatea de automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi pe cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult s-a jucat, „eram toată ziua în internet cafe-uri“. „Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare“, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria jocurilor.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat (recrutat de Mihai Pohonţu, fostul vicepreşedinte al Disney Interactive), care a devenit din 2006 Electronic Arts şi de unde a plecat abia în ianuarie 2013. „În EA am avut o carieră ascendentă, am cunoscut foarte mulţi oameni şi am făcut proiecte foarte importante pentru firmă“ – împreună cu un coleg din EA, Dragoş Hâncu a stat câteva luni în Canada cu scopul de a se pregăti pentru producţia jocului Fifa pentru telefoane. Era head of deployment la EA în 2009, coordonând 200 de oameni care făceau parte din patru echipe diferite, când compania a suferit un reset, „o perioadă tulbure“, care a trecut când studioul a început să producă FIFA; a fost apoi development director pentru FIFA 13 şi 14, ocupându-se în paralel şi de angajări. „Mie nu îmi place fotbalul, nu îmi place FIFA şi de aceea nu a fost o potrivire excelentă, dar tot ce am învăţat acolo – management, organizare, strategie – mi-a plăcut şi mi-a folosit enorm.“ La sfârşitul lui 2012 „nu îmi mai găseam locul“, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu, nu o să mă mai apuc niciodată“, povesteşte Hâncu.

    Cu bonusul de exit de la EA („consistent“) şi cu câteva idei bune a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori, punând la punct un serviciu de deployment („Modelul nostru de la început urma câţiva paşi simpli: Disney, clientul nostru principal de la început, ne dădea un joc, de obicei dezvoltat pe iOS, iar noi trebuie să îl portăm pe alte platforme de la smart TV la telefoane şi PC“), dar având în plan să facă dezvoltare.  

    Ceea ce a urmat în 2013, dar mai ales în 2014 şi în 2015, a întrecut însă aşteptările cu care pornise la drum. De la aproape 1 milion de dolari atins în primul an de funcţionare, 2013, compania a încheiat 2014 cu venituri de peste 2 milioane (deşi estima o creştere de maximum 60%) şi Dragoş Hâncu crede că va încheia 2015 cu afaceri de 6 milioane de dolari. „Ce am făcut diferit? În primul rând am reinvestit tot şi am ales să mă bucur de creşterea firmei în loc de banii obţinuţi. În al doilea rând, am avut probabil o abordare bună de strategie: toată lumea de aici vrea să facă jocul lui personal, să lucreze la ceva ce îi poartă semnătura, dar am încercat mereu să temperez această dorinţă, încurajând echipa să lucrăm pentru alţii pentru că, odată ce ai multă experienţă şi eşti cunoscut, orice proiect propriu este primit şi văzut altfel. În al treilea rând, am muncit foarte mult şi ne-am respectat la literă deadline-urile şi contractele. În al patrulea rând şi foarte important, am avut foarte mult noroc.“ 

    Desigur că norocul şi-l face antreprenorul cu mâna lui, iar Dragoş Hâncu este de acord. „Am avut noroc să găsesc oameni foarte buni pe care să îi angajez, dar asta şi din cauză că am o relaţie bună cu oamenii alături de care am lucrat sau cu cei din industrie“. Estimează că va avea în firmă 200 de oameni până la sfârşitul anului şi probabil 300 anul viitor. „S-au întâmplat mai multe chestii. Una dintre cele mai importante este că am reuşit să îmi iau oameni foarte seniori în layerul de conducere, care au reuşit să crească fiecare segmentul de business de care este responsabil. Am un coleg, Tudor Postolache, care a fost anterior head of CDS la Electronic Arts, deci s-a ocupat cu tot ce însemna testarea în EA, pe tot mapamondul, cu vreo 4.000 de oameni în subordine, şi a acceptat să vină la noi în august anul trecut, când în echipa lui de aici erau 11 testeri. I-am pus în mână divizia şi a ajuns acum la peste 100 de oameni. Mare parte din creşterea noastră explozivă ţine de quality assurance, care la rândul ei ţine predominant de strategie: totul e să ai multe proiecte şi să reuşeşti să le faci bine, în deadline, să creşti şi să fii recomandat în baza lor. Aici îl avem pe Cătălin Brumariu, care era vicepreşedinte în Gameloft şi avea trei studiouri în subordine, în România, Vietnam şi India, şi a venit la noi pentru mai puţin de jumătate din salariul de la Gameloft. Eu sunt mândru de chestia asta, pentru că sunt oameni care au venit la Amber ca să construiască.“

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

  • Pariul tehnologic al anului

    „Vector Luna  este smartwatch‑ul cu cea mai lungă durată de viaţă a bateriei reîncărcabile“ – este recomandarea făcută recent de jurnaliştii publicaţiei americane CNN Money smartwatch-ului cu origini româneşti, inclus în rândul smartwatch-urilor ce pot fi oferite drept cadouri de sărbători. Jurnaliştii au mai precizat că modelul Vector Luna este şi printre cel mai uşor de folosit din oferta de pe piaţă, prin comparaţie cu modelele Apple Watch, Moto360, Pebble Classic, Pebble Time Steel, Samsung Gear S2, Withings Activité, Activité Pop şi Pebble Classic, incluse de asemenea în listă. Tot anul acesta, jurnaliştii de la New York Post descriau produsul prin titlul „Durata de viaţă a bateriei: atracţia vânzărilor pentru un nou brand britanic de ceasuri“, cei de la ComputerWorld, spuneau despre acesta că este „Un smartwatch superb – de la un producător de ceasuri, nu de la Apple“, iar Wareable spunea despre Vector Luna că este un smartwatch „simplu, subtil şi sexy“.

    Smartwatch-ul din oţel al Vector Watch, lansat în urmă cu câteva luni pe piaţa locală, a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei. Vector a atras anul acesta nu doar atenţia media internaţionale, ci şi pe cea a investitorilor. În noiembrie, compania a anunţat obţinerea celei de-a treia finanţări, în valoare de 5 milioane de dolari, rundă de investiţii condusă de Gecad Group, cu 2 milioane de dolari, urmat de fondul 3TS Catalyst România cu 1,6 milioane de dolari şi de investitorii privaţi Mihai Popescu şi cofondatorii eMag Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad, care au adus o finanţare de 1,4 milioane de dolari companiei. Anterior, grupul Gecad a mai investit 2,5 milioane de euro în producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, devenind astfel cel mai important acţionar al companiei.

    Radu Georgescu, partener fondator al grupului, declara într-un interviu acordat ZF că start-up-ul Vector Watch va fi prima sa investiţie care va ajunge un „unicorn“ – adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari – şi că infuzia recentă de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.

    Andrei Pitiş, CTO şi cofondator al Vector Watch, a ezitat să facă estimări despre numărul de unităţi pe care şi-a propus să le vândă anual în cadrul interviului acordat recent Business Magazin, dar crede că Vector va ajunge în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu câteva zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu jucători precum Apple, Samsung sau Motorola.

    Antreprenorul a povestit cum ideea de a face un smartwatch i-a venit în urmă cu doi ani, când singurii competitori erau Pebble şi primul smartwatch Samsung, iar despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit, în acelaşi timp Pebble avea unele notificări şi aplicaţii, dar eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble.“ S-a asociat cu designerul Irina Alexandru (cofondator şi hardware manager) cât şi cu profesorul specialist în hardware Dan Tudose (cofondator şi hardware engineer), şi au început să construiască prototipul.

    Ca în mai toate poveştile cu antreprenori din zona IT, odată ce au format echipa de aproximativ 10 dezvoltatori, au început să lucreze la primele prototipuri într-un apartament din apropiere de Piaţa Victoriei. În iunie 2014, au prezentat proiectul fostului CEO al Timex, Joe Santana. Necesitatea de a aduce la conducerea Vector Watch un specialist din industria ceasurilor s-a dovedit ulterior un atu important al produsului, produsul fiind lansat la târgul de ceasuri de la Basel de către fostul CEO al Timex, care a devenit CEO al Vector Watch. Din echipa internaţională fac parte şi Steve Jarvis, fost design director pentru Timex şi Nike FuelBand, şi Ron Spencer, fost COO al Bulova Watches.

    Echipa Vector i-a atras şi pe români cu o puternică experienţă în IT precum Bogdan Rîpă, unul dintre fondatorii Interakt Online – compania achiziţionată în 2006 de gigantul american Adobe, Bogdan Dumitru, care a lucrat anterior pentru Huawei, Capgemini şi IBM, pe Bogdan Preduşcă, unul dintre românii care au lansat pe piaţa din SUA getFitter, o platformă online care le oferă angajaţilor din companii acces la programe personalizate de fitness şi nutriţie, şi pe Rareş Florea, recrutat de la procesatorul de plăţi online PayU. În prezent, echipa din România a Vector Watch numără peste 35 de angajaţi în departamentele de dezvoltare, design şi vânzări, iar în total compania are peste 50 de angajaţi în birourile din Londra, Silicon Valley, Amsterdam, Hong Kong şi Bucureşti.

    Unul dintre principalele atuuri ale Vector Watch, autonomia ridicată, de până la 30 de zile, este, potrivit antreprenorului, o consecinţă a faptului că au construit produsul de la zero în România. Au ales însă să îşi stabilească sediul central al companiei în Marea Britanie şi să coopteze specialişti din toată lumea în proiect. „Este foarte dificil să lansezi un brand internaţional ca brand românesc de ceasuri. (…) Să creezi un brand nou înseamnă să creezi un capital de încredere, iar pentru a face acest lucru trebuie să aduci lângă tine oameni sau ţări care să aducă din capitalul lor de încredere deja construit pentru acel brand nou. Ce avem noi în România, pentru ce suntem cunoscuţi? Avem programatori foarte buni, dar cumva doar programatorii şi-au făcut cunoscut un capital de încredere în afară. De ce? Pentru că au venit alte companii, au angajat programatori, iar ei au făcut ce au promis, au construit încredere. Nu a venit nimeni în schimb să ia designeri sau oameni de branding pe care să-i expună în piaţa internaţională şi să vadă dacă sunt buni sau nu, şi astfel România, în afară, are 0 capital de branding, spre exemplu.“

    În prezent, ceasurile Vector Watch sunt disponibile din 12 modele: cele din gama Meridian cu ecran dreptunghiular şi cele din gama Luna care au ecran rotund, au fost lansate în România în octombrie, la preţuri între 299 şi 499 de euro, fiind distribuite prin Orange.
    Piaţa de smartwatch-uri este în plină dezvoltare, iar în România va ajunge la un ritm în care, în maximum doi-trei ani, unu din doi utilizatori de smartphone va folosi un ceas inteligent, potrivit lui Julien Ducarroz, directorul comercial al operatorului telecom Orange. Astfel, dacă piaţa totală de smartphone‑uri este de aproximativ 1,2 milioane unităţi vândute anual, Ducarroz se aşteaptă la între 0,1 şi un milion de obiecte conectate.

    Ritmul de creştere al pieţei este susţinut şi de lansările smart-watch-urilor altor mari producători de electro-nice, precum Samsung – Samsung Gear S2, Apple – Apple Watch, LG – LG Watch Urbane, Huawei – Huawei Watch, Motorola – Motorola Moto 360 2nd edition, Sony – Sony Smartwatch 3, Pebble – Pebble Time Round, cât şi ale unor mari producători de ceasuri clasice, precum compania eleveţiană Tag Heuer care a dezvoltat împreună cu giganţii IT Google şi Intel un ceas inteligent al cărui preţ de vânzare este de 1.500 de dolari. Potrivit ZF, vânzările de ceasuri inteligente cresc cu circa 35% anual, nivelul pieţei locale situându-se în prezent la câteva zeci de mii de unităţi.

    Piaţa globală de ceasuri inteligente va avea un ritm de creştere anuală de 22,07% şi se estimează că va ajunge la 13,1 miliarde de dolari până în 2020, în condiţiile în care în 2014 era estimate la o valoare de 3,7 miliarde de dolari, potrivit unui raport al companiei de consultanţă şi cercetare Mordor Intelligence.