BusinessMagazin

Tag: profit net

  • Marjă de profit net de aproape 50% pentru austriecii de la BCR. Banca declara profit de 477 mil. lei în T1/2022 plus 12%, la venituri operaţionale de peste 1 mld. lei.

    ► Portofoliul de credite acordate de BCR a crescut cu 14% în T1 faţă de T1/2021, la 50,2 mld. lei ► Activele BCR au trecut de 89,7 mld. lei după o creştere cu 7,6% faţă de nivelul din primul trimestru din 2021.

    Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut în primul trimestru (T1) din 2022 un profit net de 477,5 mil. lei (96,5 mil. euro), în creştere cu 12,5% faţă de câştigul din primele trei luni din 2021, în condiţiile creşterii creditării şi a veniturilor.

    „În vremuri incerte, oamenii au nevoie de sprijin real, în timp real. Vom continua să avem un rol activ împreună cu clienţii noştri, să-i ascultăm şi să îi susţinem, iar împreună să învăţăm să clădim rezilienţa. Rămânem dedicaţi misiunii noastre, de a accelera un nou mod de a ne dezvolta, prin care aducem valoare pe termen lung şi construim prosperitate pentru România. Vorbim despre relevanţă, rezilienţă şi reciprocitate. Pentru că bankingul este despre clienţii care cred în ei şi în investiţii pentru viitor, este despre oameni“, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR.

    Rezultatul operaţional al BCR s-a îmbunătăţit cu 20,8% până la 588,5 mil. lei în T1/2022, de la 487,1 mil. lei în T1/2021, pe fondul unor venituri operaţionale mai mari, parţial compensate de cheltuieli operaţionale mai ridicate.

    BCR a raportat pentru primele trei luni din 2022 un venit  operaţional  de peste 1 mld. lei, după o creştere cu 20%, determinată de toate componentele principale de venituri.

    Venitul net din dobânzi a crescut cu 11% până la 659,2 mil. lei  în T1/2022,  determinat de un volum mai mare de business atât pe segmentul de clienţi retail, cât şi pe cel de corporate, împreună cu dobânzi mai mari pe piaţa monetară. Veniturile din dobânzi sunt cea mai importantă sursă de încasări pentru o bancă, iar la BCR acestea reprezintă peste 60% din totalul veniturilor operaţionale.

    Venitul net din comisioane a crescut cu 24% până la 226,2 mil. lei în T1/2022, determinat de un venit din comisioane mai mare pe toate categoriile de comisioane. Pe palierul rezultatului net din tranzacţionare se observă o creştere spectaculoasă, cu 86,5% până la 149 mil. lei, datorită unei activităţi de tranzacţionare mai crescute şi, de asemenea, amplificat de un număr mai mare de tranzacţii de schimb valutar determinate de contextul geopolitic actual.

    În ceea ce priveşte cheltuielile administrative generale, BCR indică valoarea de 471,8 mil. lei, în creştere cu 19,2% în comparaţie cu valoarea din T1/2021, determinat în principal de contribuţia anuală mai mare la Fondul de garantare a depozitelor în 2022, de costurile legate de IT, utilităţi, cât şi de costurile sezoniere de marketing mai mari.

    Astfel, raportul cost-venituri a rămas stabil la 44,5% în T1/2022, faţă de 44,8% în T1/2021.

    Portofoliul total de credite acordate de BCR a crescut cu 14% în primele trei luni din 2022 faţă de nivelul din intervalul ianuarie – martie 2021, până la aproape 50,2 mld. lei, susţinut atât de segmentul retail, cât şi de cel corporate. Comparativ cu nivelul din decembrie 2021, soldul creditelor avea în T1/2022 un avans de doar 4,8%, în condiţiile în care creditarea retail a avansat cu 2,2% faţă de decembrie 2021, până la 27,5 mld. lei, iar cea corporate a urcat cu 7,5%, până la 22,3 mld. lei.

    BCR susţine că a acordat în T1/2022 credite noi în valoare de 2,4 mld. lei către per­soane fizice (credite ipotecare şi de con­sum) şi microîntreprinderi. În acelaşi timp, BCR a aprobat credite noi corporate în val­oare de 2,8 mld. lei în T1/2022.

    Pe palierul creditelor retail noi pentru persoane fizice şi microîntreprinderi, BCR a înregistrat o creştere cu 23% an pe an, la 2,4 mld. lei, pe fondul unor vânzări de credite ipotecare mai mari cu 39% şi de credite de nevoi personale mai ridicate cu 35% an pe an. Stocul de credite ipotecare acordate în moneda locală s-a majorat cu 17,5% an pe an, în timp ce stocul de credite de consum (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) a crescut cu 11,1% an pe an la data de 31 martie 2022.

    Acordarea creditelor ipotecare Casa Mea a crescut numeric cu 60% în T1/2022 faţă de T1/2021, cu o creştere în volum de 97%. Creditul ipotecar verde Casa Mea NaturA a ajuns să reprezinte 40% din volumul de credite ipotecare nou-acordate de BCR in luna martie 2022.

    În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 2,8 mld. lei în T1/2022, în creştere cu 166% an pe an, dintre care un sfert sunt destinate investiţiilor. A fost înregistrat un avans record de 20,9% an pe an al stocului de finanţări corporate, datorită creşterilor semnificative pe segmentele companii mari, IMM şi sector public.

    Peste 1.500 de companii care creează peste 190.000 de locuri de muncă au fost finanţate astfel, după cum a transmis banca.

    Stocul de finanţări acordate sectorului IMM a fost în creştere cu 12,1% an pe an la 31 martie 2022. În ultimii doi ani, în cadrul programului IMM Invest, au fost aprobate peste 4.500 de credite în valoare totală de peste 3 mld. lei.

    Portofoliul total de finanţări acordate clienţilor BCR Leasing a crescut cu 15% in T1/2022, comparativ cu T1/2021, până la 2,9 mld. lei.

    Creşterea creditării a antrenat şi ascensiunea activelor BCR în primele trei luni din 2022, până la 89,7 mld. lei, cu 7,6% peste nivelul din T1/2021. Faţă de nivelul de la finalul anului 2021 activele au scăzut uşor, cu 0,5%.

    În ceea ce priveşte rata creditelor neperformante, nivelul a scăzut în martie 2022 la 3,7%, faţă de 3,9% în decembrie 2021. ìAceastă evoluţie reflectă o acumulare scăzută de noi credite neperformante, un trend pozitiv al recuperărilor şi al creditelor redevenite performante pe ambele segmente retail şi corporate, precum şi creşterea  soldului de credite acordate clienţilor. În acelaşi timp, gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 143,0% în martie 2022“.

    Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a înregistrat o alocare de provizion de 47,3 mil. lei în T1/2022, comparativ cu o eliberare de provizion de 34,7 mil. lei în T1/2021. Acest rezultat a constat în principal din provizioane colective înregistrate pentru portofoliul de credite performante, în timp ce eliberările de provizioane determinate de recuperări pe ambele segmente, retail şi corporate, au compensat în totalitate alocările pentru noi credite neperformante, potrivit explicaţiilor transmise de BCR.

    Rata de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerinţele de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 19,8% în februarie 2022, semnificativ peste cerinţele BNR. De asemenea, rata capitalului de 1ang 1Ă2 de 19,93% (grup BCR) în decembrie 2021 reflectă clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.

    Depozitele atrase de BCR de la clienţi au ajuns în primele trei luni din 2022 până peste 70,7 mld. lei, după o creştere de 7,3% faţă de nivelul din acelaşi interval din 2021. Însă, comparativ cu soldul din decembrie 2021 s-a înregistrat în primul trimestru din acest an o scădere cu 2,4% determinată de uşoare reduceri atât pe depozitele retail (-2,5% faţă de 31 decembrie 2021, până la 45 mld. lei), pe fondul unor retrageri de numerar determinate de contextul geopolitic actual, cât şi pe depozitele corporate (-1,2% faţă de 31 decembrie 2021, până la 23,7 mld. lei).

     

    Erste Group, proprietarul BCR: profit net de 449 mil. euro în T1/2022, plus 26% an/an

    Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a încheiat T1/2022 cu un profit net atribuibil proprietarilor societăţii mamă de 448,8 mil. euro, în creştere cu 26,3% faţă de T1/2021, în timp ce veniturile operaţionale s-au majorat cu 11,3%, la 2,03 mld. euro, potrivit raportului trimestrial publicat vineri de Erste. „Erste Group a început anul 2022 foarte bine, în ciuda noilor provocări, înregistrând un profit net de 448,8 mil. euro pentru primul trimestru, pe fondul unei performanţe operaţionale puternice pe toate pieţele principale“, spune Bernhard Spalt, CEO Erste Group. La 31 martie 2022, activele totale ale grupului se cifrau la 325,6 mld. euro, în creştere cu 6,78% an/an şi cu 5,9% faţă de 31 decembrie 2021. Totodată, profitul operaţional al grupului a marcat o creştere de 10,4% faţă de T1/2021, la 801 mil. euro. Venitul net din dobânzi a crescut cu 18,7% în termeni anuali, la 1,39 mld. euro, în timp ce venitul net din taxe şi comisioane s-a majorat cu 13,9%, până la 615 mil. euro.   Cristina Bellu

    „În vremuri marcate de provocări geopolitice şi macroeconomice grave, economiile Europei Centrale şi-au dovedit rezilienţa până acum, lucru valabil şi pentru modelul de business al Erste, focusat pe economia reală“, adaugă Stefan Dˆrfler, CFO of Erste Group.

     

     

     

     

     

  • Producătorul de materiale de construcţii TeraPlast a realizat în primele trei luni din 2022 un profit net de 6,8 mil. lei, în scădere considerabilă faţă de T1/2021. Cifra de afaceri a crescut cu 58%, la 170,5 mil. lei

    Grupul TeraPlast a raportat pentru primele trei luni din 2022 un profit net de 6,8 mil. lei, comparativ cu profitul de 200,6 mil. lei din T1/2021, în contextul în care veniturile din contractele cu clienţii au crescut cu 58% în aceeaşi perioadă, la 170,6 mil. lei, potrivit datelor din raportul trimestrial publicat marţi după-amiază la Bursa de Valori Bucureşti

    Profitul de 200,6 mil. lei din T1/2021 include însă şi profitul excepţional realizat din finalizarea vânzării diviziei de produse din oţel (TeraSteel şi Wetterbest). Doar pe business-urile care fac parte acum din structura grupului, profitul net din T1/2021 a fost de 11,7 mil. lei, în acest caz scăderea din T1/2022 faţă de T1/2021 este de 41,9%.

    Marţi, înaintea publicării raportului, acţiunile TRP au scăzut cu 2,74%, pe un rulaj de 436.300 de lei, arată datele BVB.

    “Marjele operaţionale, deşi în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, sunt într-o îmbunătăţire semnificativă faţă de ultimul trimestru încheiat (T4/2021). Acest lucru dovedeşte rezilienţa operaţiunilor grupului având în vedere schimbarea radicală a contextului economic în T1/2022 faţă de anul precedent. Evoluţia lunară arată o accelerare a marjelor operaţionale în martie faţă de ianuarie şi februarie, cu o perspectivă bună pentru trimestrele viitoare”, menţionează TeraPlast Bistriţa în raportul de la BVB.

    Cifra de afaceri a crescut inclusiv ca urmare a demarării producţiei în noi unităţi în urma investiţiilor realizate. În ciuda scăderii profitului faţă de T1/2021, grupul se aşteaptă să realizeze bugetul aprobat pentru întreg anul 2022, “ţinând cont de faptul că prognoza trimestrială a fost construită pe o altă sezonalitate decât în anii precedenţi, luând în calcul şi începerea producţiei în noua unitate de ţevi de apă şi gaz în trimestrul al doilea”.

    Scăderea faţă de profitul record din T1/2021 a fost generată de o reducere relativă a marjei la segmentul Instalaţii şi de un rezultat negativ al diviziei de ambalaje flexibile. Aceasta a fost compensată parţial de creşterea accelerată a vânzărilor, aproape de recordul absolut trimestrial din T3/2021 (cu 4% mai puţin) şi îmbunătăţirea marjelor faţă de T4/2021.

    Divizia de ambalaje flexibile, care include şi ambalajele biodegradabile, reprezintă unul dintre segmentele noi în cadrul grupului, care încă suportă costurile de operaţionalizare a liniilor de producţie şi de eficientizare a unor active provenite din fuziuni şi achiziţii.

    EBITDA (profitul înainte de taxe, deprecieri şi amortizare) s-a situat la 15,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă o marjă de 9,2%. Nivelul este în scădere cu 11% faţă de primul trimestru al anului precedent. Cu toate acestea, EBITDA a crescut cu 54% faţă de al patrulea trimestru al anului trecut, iar rata EBITDA s-a îmbunătăţit faţă de aceeaşi perioadă cu 3%.

    “Evoluţia a fost marcată de doi factori majori. Pe de o parte, s-a manifestat un efect de bază, prin raportarea la un rezultat excepţional înregistrat în perioada similară a anului precedent în care Grupul era format doar din business-urile mature. Pe de altă parte, s-au resimţit accentuat constrângerile generate de volatilitatea preţurilor pe piaţa materiilor prime. TeraPlast a reuşit o îmbunătăţire a marjelor faţă de ultimul trimestru chiar dacă trendul de creştere a preţului la materii prime s-a menţinut şi în 2022. Deşi s-au făcut progrese semnificative, încă sunt vizibile întârzieri în privinţa transferului costurilor adiţionale pe lanţul valoric, generate de decalajul de adaptare la noile preţuri din piaţă a contractelor finanţate prin fonduri publice, unde mecanismele de reindexare a preţurilor s-au dovedit insuficiente”, se arată în raport.

    TeraPlast menţionează că s-a concentrat pe creşterea volumelor vândute, chiar dacă asta a presupus o reducere a marjei unitare, prin internalizarea unor costuri, cu impact asupra rezultatului consolidat.

    „Comparaţia inevitabilă cu aceeaşi perioadă a anului trecut necesită unele clarificări de natură să ofere imaginea corectă. Grupul are o altă structură în prezent, cu noi linii de business aflate în curs de operaţionalizare. Rezultatul consolidat a avut de suferit inclusiv din cauza unor întârzieri la noile linii, dar din luna martie am observat o evoluţie mult îmbunătăţită a marjelor operaţionale. Această îmbunătăţire ne pune pe drumul corect de atingere a obiectivelor ambiţioase bugetate pentru 2022”, spune Ioana Birta, directorul financiar al Grupului TeraPlast.

    Ea adăugă: “În ultimii doi ani am învăţat să navigăm într-un mediu dificil, dominat de crize. Suntem mulţumiţi de performanţa businessurilor mature din grup şi avem încredere că investiţiile realizate în noile linii de activitate vor începe să recupereze în timp startul mai lent într-un context economic dificil. Am învăţat să atenuăm cât mai mult impactul asupra Grupului, să menţinem un control bun asupra capitalului de lucru şi asupra investiţiilor pentru a ne asigura dezvoltarea pe termen lung. Climatul de piaţă actual este mai dificil decât anul trecut, dar avem abordarea corectă, bazată pe investiţiile realizate pentru a ne îndeplini obiectivele ambiţioase în 2022.”

    Business-urilor mature li s-au adăugat noi linii. Diviziile Instalaţii şi Granule (inclusiv reciclate) au avut în primul trimestru marje EBITDA în procente de două cifre (11,4%, respectiv 15,2%). Tot în T1/2022, TeraPlast a pus în funcţiune noi facilităţi de producţie.

    Un nou produs a intrat în portofoliul Grupului sub brand-ul TeraDuct (tubulatură pentru infrastructură de telecomunicaţii şi fibră optică). De asemenea, o parte din utilajele pentru noua fabrică de polietilenă au fost instalate.

    Linia NeoTer (sisteme de încălzire şi răcire prin pardoseală) urmează să fie pusă în funcţiune în T2/2022. Pentru aceasta din urmă au existat unele întârzieri în privinţa disponibilităţii unora dintre materiile prime, rezolvate doar la finalul lunii aprilie.

    Impactul noilor facilităţi de producţie, menţionate mai sus, asupra rezultatelor financiare urmează să fie evidenţiat în trimestrele următoare, notează compania.

    TeraPlast Bistriţa are 1,7 mld. lei capitalizare, după ce acţiunile TRP au scăzut cu 20,6% în 2022, pe fondul unor tranzacţii de aproape 150 mil. lei. Compania este deţinută în proporţie de 46,8% de antreprenorul Dorel Goia, în timp ce Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii deţine 12% din capitalul social, arată datele BVB.

  • Mesaj pentru business: Este esenţial ca primele 1.000 de companii, coloana vertebrală a economiei, să meargă bine

    ♦ În condiţiile de stres economic pe care le traversează businessul, de pandemie şi acum de război, de evoluţia celor mai mari 1.000 de companii din România depind într-o şi mai mare măsură restul afacerilor ♦ Top 1.000 generează 45% din cifra de afaceri, 25% din profitul total şi angajează un sfert din forţa de muncă.

    Cifra de afaceri a celor mai mari 1.000 de companii din România a scăzut cu doar 1% în 2020, primul an al pan­demiei de COVID-19, un nivel care arată pentru prima dată imaginea unui business solid care a stat în picioare în faţa unei mari provocări.

    „Scăderea de doar 1% a cifrei de afaceri a celor mai mari 1000 de companii din România este cea mai importantă concluzie a anuarului. Este ceva ce intuiam de ceva timp şi anume că am demonstrat ca societate, ca organizaţii şi ca persoane un ni­vel absolut remarcabil de rezilienţă şi o ca­pacitate de a ne adapta la o provocare excep­ţională: oprirea simultană a activităţii eco­nomice în toată lumea“, a spus Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Moldova, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Top 1.000 reprezintă o adevărată loco­mo­tivă pentru businessul românesc, un uni­vers care cuprinde în 2020, anul analizat în ca­talog, peste 800.000 de firme cu bilanţ fi­nan­ciar depus, un nivel record pentru România. „Impactul pandemiei în business a fost redus şi asta pentru că politicile de gestionare a crizei au fost echilibrate, nu au distrus companii. S-au păstrat lanţurile de valoare şi chiar şi businessurile greu încer­cate au mers către investiţii în loc să fi intrat într-o zonă defensivă“.

    Firmele din top 1.000 au 958.000 de an­ga­jaţi (23% din total), o cifră de afaceri cu­mu­lată de 158 mld. euro, 45% din total şi o mar­jă de profit net de 3,7%, arată datele din anua­rul Top 1.000 cele mai mari com­pa­nii din România realizat de ZF şi susţinut de Deloitte.

    „Cred că vorbim de o concentrare fi­reas­că, nu excesivă. E o concentrare care apa­re în toate domeniile vieţii şi cu sigu­ranţă în business ea e naturală“, arată Alexandru Reff.

    Topul este dominat de companii multi­na­ţionale, iar Alexandru Reff subli­niază că pre­zenţa businessului occidental în Româ­nia este evident un atu al societăţii româ­neşti.

    „Cred că suntem într-o postură pri­vi­le­giată şi asta se datorează încrederii pe care capitalul străin şi partenerii noştri occi­den­tali au avut-o de-a lungul timpului în România. Ne-am dori cu toţii, cu si­gu­ran­ţă, o mai bună dezvoltare a capitalului local, o ex­pansiune a afa­cerilor româneşti în re­giune – nu e un capitol la care am remarcat în­totdeauna nivelul de performanţă pe care ni l-am dori. Sunt, însă, anumite companii pe care le-am asistat într-o astfel de ex­pan­siune. Încep companii locale să facă achiziţii şi să consolideze zona de activitate, ca pre­misă pentru o expansiune regională“.

    Topul celor mai mari 1.000 de companii din România după cifra de afaceri din 2020  include doar companiile (persoane juridice) al căror bilanţ aferent anului 2020 era depus până la date de 1 ianuarie 2022 la Registrul Comerţului, instituţia care a furnizat datele pentru acest catalog. Criteriul de departa­ja­re în clasament este cifra de afaceri raportată în 2020, astfel că în top nu sunt incluse nici firme care nu au depus bilanţul până la data realizării acestui clasament.

    Clasamentul include doar entităţile fis­ca­le, cu cod unic de înregistrare fiscală, aşa cum sunt ele înregistrate la Registrul Comerţului. Nu sunt incluse grupuri de firme, holdinguri sau raportări consolidate anunţate de companiile listate.

     

    Câteva date din anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România

    ► Pragul de intrare în Top 1.000 este o cifră de afaceri de 179 mil. lei, faţă de 135 mil. lei acum cinci ani, la prima ediţie a catalogului Top 1.000.

    ► 150 de companii din Top 1.000 au avut o cifră de afaceri de cel puţin 1 miliard de lei. Dintre acestea şapte trec de 10 mld. lei, iar 16 au avut în 2020 venituri de peste 5 mld. lei fiecare

    ► 19 firme antreprenoriale au trecut în 2020 de pragul de 1 mld. lei cifră de afaceri, faţă de 10 firme acum cinci ani, la prima ediţie a catalogului Top 1.000.

    ► Comerţul, industria prelucrătoare şi IT&C-ul sunt sectoarele din Top 1.000 cu cea mai mare cifră de afaceri.

    ► Automobile Dacia a fost în 2020 cea mai mare companie din România după cifra de afaceri. Datele de astăzi arată că Dacia poate pierde după mai mulţi ani prima poziţie.

    ► Reţeaua de magazine Profi este cel mai mare angajator privat

    ► Dedeman Bacău, companie antreprenorială, a avut în 2020 cel mai mare profit net dintre firmele din Top 1.000. Pavăl Holding, firma care adună investiţiile acţionarilor Dedeman, a avut cel mai mare profit net din economie. Firma nu este însă în Top 1.000

    ► Complexul Energetic Oltenia a avut cea mai mare pierdere din economie în 2020, de aproape un miliard de lei

    ► Dedeman (Adrian şi Dragoş Pavăl), Altex (Dan Ostahie) şi Fildas Trading (Anca Vlad) sunt cele mai mari trei companii antreprenoriale, fiecare lider pe piaţa pe care activează

    ► Poşta Română şi CFR SA sunt cei mai mari angajatori din economie şi singurele firme din România care mai au peste 20.000 de salariaţi.

  • Producătorul de ambalaje biodegradabile Promateris, companie listată la BVB, estimează afaceri de 236 mil. lei la finalul anului şi profit net de peste 21 mil. lei, plus 15% an/an

    Promateris (simbol bursier PPL), grup industrial român şi principalul producător de ambalaje biodegradabile şi compostabile în Europa Centrală şi de Est, estimează pentru 2022, venituri de 236,1 milioane de lei, EBITDA de 36,2 milioane de lei şi un profit net de 21,5 milioane lei, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul curent, care va fi supus aprobării de către acţionari în AGA din 27 aprilie.

    În 2021, Promateris a raportat o cifră de afaceri consolidată de 187.5 milioane de lei, în creştere cu 62% faţă de anul anterior. Grupul, care include şi compania de distribuţie Biodeck, a înregistrat EBITDA consolidat de peste 30 milioane de lei, cu 129% mai mult comparativ cu 2020. Totodată, compania a înregistrat un profit net de 18,7 milioane de lei, o majorare cu 405% faţă de 2020.

    Anul acesta, compania îşi propune să intre pe pieţe noi din regiune şi să îşi consolideze poziţia pe pieţele cheie din CEE, în care activează. În paralel, Promateris urmăreşte diversificarea portofoliului de produse care respectă principiile economiei circulare şi intensificarea activităţii de M&A, pentru dezvoltarea portofoliului de companii din cadrul grupului.

    În acest sens, Promateris are în vedere achiziţionarea de companii locale sau din regiune care au o componentă verde şi care pot genera valoare adăugată mare şi pot sprijini crearea de sinergii la nivelul grupului.

    „Avem în plan ca şi în 2022 să continuăm creşterea accelerată din ultimii ani. Prin urmare, avem în vedere investiţii în biomateriale pentru a ne consolida poziţia de lider în regiunea Europei Centrale şi de Est prin dezvoltarea de capacităţi de producţie pentru ambalajele biodegradabile şi compostabile în fabrica din Buftea. Totodată, ne propunem începerea producţiei de materie primă pe bază de amidon de porumb, destinată producţiei de ambalaje compostabile. Odată cu demararea acestei linii de business, Promateris va fi prima companie din Europa de Est care produce materie primă pe bază de amidon de porumb”, spune Tudor Georgescu, CEO Promateris.

    El precizează că obiectivul principal al companiei vizează dezvoltarea business-ului pe pieţele din regiune şi atingerea unei cifre de afaceri de 100 de milioane de euro până în 2025.

    Promateris are 468 mil. lei capitalizare şi este deţinută în proporţie de 40,45% de Florin Pogonaru, în timp ce societatea Nord SA deţine 21,34% din capitalul social, iar Tudor-Alexandru Georgescu, director general, are o participaţie de 11,66%.

    Acţiunile PPL înregistrează o creştere de 63% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 522.366 de lei, în timp ce avansul din ultimul an este de 340%, pe rulaj de 1,4 mil. lei, arată datele BVB.


     

     

  • Cine iese învingător din coşmarul scumpirilor: OMV Petrom îşi dublează profitul net după primele trei trimestre, până la 1,67 mld. lei. „Cererea pentru produsele noastre a revenit la nivelurile pre-COVID“

    Scumpirea fără precedent a gazu­lui natural, a energiei electrice şi apre­cierea barilului de petrol s-au tradus în dublarea profitului net al OMV Petrom după prime­le trei trimestre ale anului. OMV Petrom se ală­tură astfel unor companii ca Hidro­elec­trica sau Nuclearelectrica, toate câştigătoare ne­te ale scumpirilor de coşmar din domeniul energetic.

    OMV Petrom (SNP), unicul producă­tor lo­cal de petrol şi gaze, a înregistrat la finalul primelor trei trimestre un profit net de 1,67 mld lei (circa 340 de milioane de euro), dublu faţă de cele 826 de milioane de lei în­re­gistrate în perioada similară din 2020, arată datele financiare publicate ieri de compania petrolieră.

    Mai departe, cifra de afaceri a com­pa­niei a ajuns la 17 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro), cu 13% mai mult faţă de primele no­uă luni din 2020. Creşterea rezultatelor s-a bazat pe scumpirea accele­ra­tă a resurse­lor naturale şi a energiei elec­trice, fenomen care a afectat întreaga Euro­pă anul acesta. „În România, cererea pentru produsele noastre a revenit (în T3 2021), în general, la nivelurile pre-COVID“, se arată în raportul pentru al treilea trimestru al companiei.

     

  • Spaniolii de la Santander au avut un profit net de 2,07 mld. euro în T2/2021, cu 35% mai mult faţă de T2/2020, depăşind prognozele analiştilor

    Spaniolii de la Santander au depăşit prognozele, cu o creştere de 35% a profitului în trimestrul al doilea din 2021, ca urmare a stabilirii unor provizii mai mici şi creşterii creditelor ipotecare pe piaţa britanică, potrivit Reuters.

    Al doilea cel mai mare creditor din zona euro, în ceea ce priveşte ceva de piaţă, a raportat un profit net de 2,07 mld. de euro. Rezultatul a depăşit prognoza de 1,76 mld. de euro a analiştilor chestionaţi de Reuters şi aproape a egalat profitul de bază de 2,1 mld. de euro înregistrat în al doilea trimestru din 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19. În urmă cu un an, reducerile legate de pandemie au condus la o pierdere netă record de 11,1 mld. de euro.

    „Suntem pe drumul cel bun de a nu depăşesc obiectivul de rentabilitate pentru acest an“, a declarat Ana Botin, preşedinte executiv la Santander, într-un comunicat. Indicatorul său de rentabilitate a crescut la 12,29% la sfârşitul lunii iunie 2021, de la 12,16% în martie 2021. Banca a mai spus că intenţionează să revină la raportul său de plată a dividendelor, de la 40% la 50% din câştigurile obişnuite, după ridicarea plafonului la plata dividendelor de către BCE săptămâna trecută.

  • BRD încheie S1/2021 cu un profit net de 629 mil. lei, în creştere cu 55%, la venituri nete de 1,47 mld. lei

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a obţinut în primul semestru (S1) din acest an un profit net de 628,6 mil. lei, în creştere cu 55% faţă de câştigul raportului pentru aceeaşi perioadă din 2020, în timp ce venitul net bancar a fost de 1,47 mld. lei, în creştere cu 2,7% faţă de 1,43 mld. lei în S1 / 2020.

    La nivelul întregului grup BRD, profitul net a atins 625,8 mil. lei, cu 50,9% peste câştigul din S1 / 2020, iar venitul net bancar a fost de 1,53 mld .. lei, în creştere cu 1,7% faţă de nivel de 1,51 mld. lei raportat în S1 / 2020, arată raportul semestrial al băncii.

    În perioada ianuarie-iunie 2021, creditele noastre acordate persoane fizice au crescut cu 58% in dinamica anuala, atât pe segmentul creditelor imobiliare, plus 52%, cat si pe cel al creditelor de consum, plus 61%, inregistrand, de asemenea, o crestere de doua cifre comparativ cu nivelul din 2019.

    La 30 iunie 2021, activele totale ale băncii se cifrează la 65 mld. lei, în creştere faţă de 62 mld. lei la 31 decembrie 2020, în timp ce nivelul grupului, activele băncii sunt de 67 mld. lei, plus 5%.

    În primele şase luni, creditarea companiilor a inregistrat o crestere de 24% in dinamica anuala, cresterea importanta pe segmentul IMM, de 37%, fiind sustinuta de programele cu garantie de stat, cu credite aprobate in valoare de 700 milioane lei in cadrul programului IMM Invest, în doar două luni de la relansarea acestuia. Performanta remarcabila a activitatii de finantare a companiilor mari, de pus 21% in dinamica anuala, vine sa consolideze pozitia BRD de partener principal pentru marile corporatii. BRD a continuat sa isi indeplineasca angajamentul de a sprijini tranzitia catre sustenabilitate prin structurarea unui credit ESG de tip “club loan” de 120 milioane euro, notează raportul băncii.

    “Economia Romaniei s-a comportat din nou peste asteptari, PIB-ul revenind deja in primul trimestru al anului 2021 la nivelul anterior pandemiei Covid-19. (…) In prima jumatate a anului, in acest context caracterizat de conditii de afaceri si perceptie mai bune, desi inca marcat de incertitudine, activitatea noastra a accelerat. Creditele nou-acordate persoanelor fizice au accelerat, inregistrand o crestere de doua cifre comparativ cu nivelul din 2019. Am continuat sa acompaniem companiile romanesti, ca banca partenera, inclusiv in toate programele guvernamentale lansate pentru a sprijini IMM-urile care se confrunta cu dificultati cauzate de pandemia Covid-19. Astfel, creditarea companiilor a inregistrat o crestere accentuata atat pe segmentul IMM, cat si pe cel al companiilor mari. Mai mult, dupa acordarea, in primul trimestru, a celui mai mare credit verde de pana acum din Romania, ne-am reconfirmat angajamentul pentru finantarea cu impact pozitiv, prin structurarea unui credit ESG de tip “club loan” de 120 milioane euro, dar si angajarea pentru finantarea unei mari parti din aceasta sumă”, spune Francois Bloch, CEO-ul BRD Groupe Societe Generale.

    În perioada raportată, depozitele clienţilor au continuat să se consolideze atat pe segmentul retail, cat si pe cel al companiilor, cu un avans total de 12% in dinamica anuala. Cresterea a fost determinata in principal de segmentul companiilor, plus 20% in dinamica anuala, atat pentru IMM-uri, cat si pentru clientii mari companii, fiecare cu o crestere de doua cifre. Inclinatia crescuta spre economisire declansata de pandemia prelungita s-a temperat, dar a condus in continuare la constituiri de depozite de la persoane fizice mai mari cu 5,4% in dinamica anuala.

    “În ceea ce priveste depozitele, atentia noastra pentru oferirea de solutii de economisire diversificate a facut ca filiala noastra, BRD Asset Management, sa ocupe primul loc pe piata in privinta numarului de investitori, ea avand peste 100.000 de clienti”, adaugă Francois Bloch.

    Accentul sporit pe accelerarea digitalizarii este vizibil in cresterea cu 19% a numarului de clienti care utilizeaza in mod activ canale la distanta la sfarsitul lunii iunie 2021 si in cresterea rapida a numarului de tranzactii prin canale electronice, plus 36% in dinamica anuala in semestrul I 2021. Gradul de penetrare digitala pe segmentul companiilor este la un nivel foarte ridicat, 99% din tranzactiile companiilor mari si 96% din tranzactiile IMM-urilor fiind realizate prin canale digitale.

    Potrivit reprezentanţilor băncii, creditarea online si inrolarea la distanta, doua etape esentiale ale planului de digitalizare, se afla in faza pilot.

    “In paralel, adoptia digitala a continuat, cu o crestere de 19% in dinamica anuala a numarului de clienti care utilizeaza in mod activ canale la distanta. Cu obiectivul constant de a imbunatati experienta clientilor nostri, suntem in faza pilot pentru doua initiative strategice esentiale, inrolarea la distanta si creditarea online”, explică Francois Bloch.

    În perioada ianuarie-iunie 2021, veniturile nete din dobânzi au fost mai curând reziliente, de 1,01 mld. lei, minus 2,7% în dinamică anuală, având în vedere ratele de dobândă de pe piaţă semnificativ mai mici (media ROBOR la 3 luni de 1,60% în semestrul I 2021 faţă de 2,72% în semestrul I 2020), fiind susţinute de efectul pozitiv al creşterii volumelor.
     
    Presiunea asupra veniturilor nete din dobânzi a fost compensată de performanţa veniturilor nete din comisioane şi a altor categorii de venituri. Astfel, veniturile nete din comisioane au înregistrat o creştere puternică de 13,6% în comparaţie cu S1/2020, bazându-se pe creşterea volumului tranzacţional al clienţilor şi pe o activitate dinamică pe piaţa de capital. Celelalte categorii de venituri au crescut cu 6,4% în comparaţie cu S1/2020, beneficiind de rezultatul din tranzacţionare mai mare şi caştiguri din reevaluare.

    La finalul lunii iunie 2021, rata NPL (la nivelul băncii, creditele neperformante conform definiţiei ABE) a fost de 3,3% în scădere uşoară faţă de nivel de 3,5% de la finalul lunii iunie 2020, în ciuda modificărilor reglementate (precum nouă definiţie de neplată) şi a ieşirilor din moratoriu, consolidând mai departe baza solidă de activ la bănci şi activitate eficientă de colectare.

    Rata de acoperire a creditelor neperformante se menţine la un nivel solid, la 74% la finalul lunilor iunie 2021, faţă de 75% la finalul lunilor iunie 2020.

    Acţiunile BRD Societe Generale (simbol bursier BRD) sunt incluse în structura indicelui principal BET al BVB.

  • BCR încheie S1/2021 cu profit net de 690 mil. lei, în creştere cu 38%, la venituri operaţionale de 1,8 mld. lei; activele băncii au ajuns la 83 mld. lei. Sergiu Manea, CEO: Vedem în prezent relansarea economiei şi contextul favorabil, vedem proiecte noi, şi ne implicăm în susţinerea iniţiativelor sustenabile

    Banca Comercială Română (BCR), controlată de Erste Group, a încheiat primul semestru al anului cu un profit net de 690,8 milioane de lei (140,9 milioane de euro), în creştere cu 38,5% faţă de 498,9 milioane de lei (103,6 milioane de euro) în S1 / 2020.

    Evoluţia a fost susţinută de performanţă operaţională îmbunătăţită în principal pe fondul unui volum de afaceri mai mare, cât şi a alocării de costuri cu risc mai reduse, notează raportul transmis vineri de bancă.

    “Continuăm să evoluăm la nivel de economie şi societate, iar 2021 vine să nu arate că prin flexibilitate putem să ne dezvoltăm pe toate planurile – digitalizare, interacţiuni de calitate cu clienţii şi educaţie financiară. Vedem în prezent relansarea economiei şi contextul favorabil, vedem proiecte noi, şi nu implicăm în susţinerea iniţiativelor sustenabile ”, spune Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

    În perioada ianuarie-iunie 2021, venitul operaţional a crescut cu 6,5% până la 1,81 miliarde de lei (370,2 milioane de euro), de la 1,7 miliarde de lei (353,6 milioane de euro) în S1 / 2020, determinat de un volum de afaceri mai mare, în timp ce activă băncii se află la 30 iunie 2021 la nivelul de 83,1 miliarde de lei, în creştere faţă de 81,9 miliarde de lei la 31 decembrie 2020.

    Rezultatul operaţional s-a îmbunătăţit cu 12,7% până la 1.01 miliarde de lei (206,6 milioane de euro), de la 898,2 milioane de lei (186,5 milioane de euro) în S1/2020, pe fondul unor venituri operaţionale mai mari şi al unor cheltuieli operaţionale mai reduse.

    În acelaşi timp, venitul net din dobânzi a crescut uşor cu 0,7% până la 1,19 miliarde de lei (244,0 milioane de euro), de la 1,18 miliarde de lei (246,6 milioane de euro) în S1/2020, determinat de volume mai mari de credite şi depozite atât pe segmentul de clienţi retail, cât şi pe cel de corporate, parţial compensat de impactul din dobânzi mai scăzute pe piaţa monetară.

    Raportul BCR mai arată că venitul net din comisioane a crescut puternic în S1/2021 cu 21,4% până la 383,8 milioane de lei (78,3 milioane de euro), de la 316,2 milioane de lei (65,6 milioane de euro) în S1/2020, determinat de un volum mai mare de tranzacţii comparativ cu activitatea de business mai redusă şi de măsurile implementate în vederea sprijinirii clienţilor în contextul pandemiei.

    Rezultatul net din tranzacţionare a crescut cu 21,8% până la 174,1 milioane de lei (35,5 milioane de euro), de la 142,9 milioane de lei (29,7 milioane de euro) în S1/2020, în principal datorită unei activităţi de tranzacţionare mai crescute.

    Rata creditelor neperformante s-a situat la 4,3% în iunie 2021, uşor mai redusă faţă de 4,5% în decembrie 2020. Această evoluţie reflectă trendul pozitiv al creditelor acordate clienţilor şi a fost sprijinită, de asemenea, de o acumulare scăzută de noi credite neperformante. În acelaşi timp, gradul de acoperire al creditelor neperformante cu provizioane s-a situat la nivelul de 125,3% în iunie 2021.

    În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi în monedă locală pentru persoane fizice şi microîntreprinderi de 4,2 miliarde de lei în S1/2021.

    Vânzările de credite ipotecare în lei au crescut cu 11,4% an pe an, în principal datorită produsului ipotecar Casa Mea care reprezintă 70% din total.

    Volumele nou acordate de credite de consum au crescut cu 19,6%, iar descoperitul de cont şi cardurile de credit cu 16,1% an la an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Stocul de credite ipotecare acordate în moneda locală s-a majorat cu 17,7% an pe an în S1/2021, în timp ce stocul de credite de consum a crescut cu 7,2% an pe an.

    În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 2,6 miliarde de lei în S1/2021, din care 37% au fost credite pentru investiţii. Motorul principal a fost avansul stocului de finanţări acordate sectorului IMM (inclusiv prin subsidiara BCR Leasing), care a crescut cu 12,3% an pe an, atingând valoarea de 7,1 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) la 30 iunie 2021, ca urmare a unei concentrări mai mari pe afacerile noi şi pe dezvoltarea sectorului de leasing, precum şi a participării BCR în programul IMM Invest.

    De asemenea, finanţarea sectorului public a crescut cu 21,5% an pe an, iar a companiilor mari cu 19,0% an pe an.

    „În această perioadă am comunicat intens cu clienţii noştri legaţi de interes lor în teme esenţiale precum impactul climatic, inechitatea socială şi educaţie. Împreună creăm abordări relevante pentru a capta oportunitate de transformare pentru un viitor mai bun şi echitabil. Ne aşteptăm ca fondurile europene de peste 80 de miliarde de euro din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi din PNRR să fie impulsul de accelerare în evoluţia ţării noastre. Suntem pregătiţi să contribuie la viguros în acest proces pe diverse paliere, de la educaţie şi elemente de proces până la cofinanţări şi finanţări directe. Această oportunitate unică de a face pasul către o economie şi societate performantă şi durabilă, iar succesul planurilor naţionale care au prioritate critică pentru echipa BCR în următorii ani ”, adaugă Sergiu Manea.

  • Un alt an bun pentru piaţa medicamentelor. Producătorul Antibiotice Iaşi încheie S1/2021 cu afaceri de 161 mil. lei, plus 10% şi profit net de 19,3 mil. lei

    Antibiotice Iaşi (simbol bursier ATB), cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, a raportat vânzări de 161,4 mil. lei în primul semestru din 2021, în creştere cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată calculele ZF pe baza raportului semestrial publicat luni de companie.

    În perioada ianuarie-iunie 2021, producătorul de medicamente a obţinut un profit net de 19,3 mil. lei, echivalentul unui avans uşor, de aproape 1%.

    Exporturile, care reprezintă 42% din cifra de afaceri a Antibiotice, au înregistrat în prima jumătate a anului, valoarea de 68.4 milioane lei. O evoluţie bună au avut-o vânzările de produse finite care au crescut cu 26,5% comparativ cu perioada similara 2020, de la 34,4 mil. lei la 43,5 mil. lei.

    Astfel, în piaţa SUA, vânzările pe segmentul antiinfecţioase sterile injectabile, administrate în spitale, s-au dublat în primul semenstru 2021 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Totodată, extinderea prezenţei Antibiotice pe pieţele din Europa, s-a concretizat în creşterea vânzărilor de antiinfecţioase sterile injectabile cu 21% faţă de semestrul I-2020. În ţări precum UK, Ungaria, Lituania, această creştere a depăşit acest procent ca urmare a licitaţiilor adjudecate în anul 2020.

    “Dezvoltarea afacerii Antibiotice pe pieţele din Vietnam, Ucraina, Moldova, Serbia este susţinută de obţinerea unui număr de 19 noi autorizaţii de punere pe piaţă, cu un aport estimat la cifra de afaceri începând cu anul 2022, de aproximativ 1 milion dolari în primul an de vânzări”, spun reprezentanţii companiei.

    În piaţa farmaceutică românească medicamentele cu prescripţie medicală (RX) deţin o pondere majoritară de 74,5% din totalul vânzărilor valorice.

    Vânzările Antibiotice au urmat acest trend, compania adaptându-şi structura de vânzare cu rezultate peste ritmul pieţei. Astfel, portofoliul de produse RX a înregistrat o creştere cu 13%, de la 109 mil. lei în S1/2020, la 123,2 mil. lei în S1/2021.

    În acelaşi timp, produsele non-RX (OTC, suplimente medicale, dispozitive medicale), au înregistrat, de asemenea, o creştere valorică cu 11,7%, ajungând la 26,6 mil. lei comparativ cu 23,8 mil. lei în S1/2020.

    Antibiotice Iaşi are 369 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 53% de statul român prin ministerul Sănătăţii. Al doilea cel mai mare acţionar este SIF Oltenia, care deţine 19% din acţiuni.

    De la începutul anului, acţiunile ATB înregistrează un avans de 12,76%, pe fondul unor tranzacţii de 25 mil. lei, arată datele BVB.

  • Profitul net al companiei NTT DATA România a scăzut cu 90% în 2020

    Furnizorul de servicii şi soluţii software NTT DATA România (fosta EBS România), parte a concernului japonez NTT DATA, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 371,3 mil. lei (76,7 mil. euro), în scădere cu 2,2% faţă de 2019, când afacerile s-au situat la 379 mil. lei (80 mil. euro), conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Profitul net al companiei a înregistrat însă o scădere şi mai abruptă, de 90% până la 2 mil. lei, în condiţiile în care în 2019, înainte de pandemie, profitul net ajunsese la 21 mil. lei, cel mai înalt nivel de profitabilitate atins de subsidiara locală a NTT DATA.

    În acelaşi timp, datoriile totale au crescut de la 105,6 mil. lei în 2019 la 106,2 mil. lei în 2020. În ceea ce priveşte personalul, numărul mediu de angajaţi ai subsidiarei locale NTT DATA a crescut la 1.165 anul trecut, de la 1.052 în 2019. Compania NTT DATA România deţine în total şapte filiale, din care şase sunt pe plan local – Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Braşov – şi una în Serbia – Novi Sad.

    În noiembrie anul trecut, Daniel Metz, CEO al NTT Data România, a declarat pentru ZF că pe fondul digitalizării impuse de pandemie, compania a înregistrat în 2020 o creştere pe partea de proiecte de dezvoltare software şi application management. „Ne-am adaptat la noul context şi după un declin iniţial al numărului de proiecte înregistrăm o revenire semnificativă.”