Conform unui barometru realizat de SmartBill în aprilie, cifra de afaceri a acestor firme a scăzut cu 25% faţă de martie, iar rezultatele vor fi şi mai proaste în mai şi în lunile următoare, pe măsură ce se va instala criza, iar rezervele de bani ale fiecăruia se vor reduce semnificativ.
De asemenea, primele date oficiale indică faptul că microîntreprinderile şi întreprinderile mici au trimis cei mai mulţi oameni în şomaj tehnic, respectiv 520.000 dintr-un total de 950.000 de contracte de muncă suspendate. Companiile mari au trimis în şomaj tehnic numai 238.000 de angajaţi, iar companiile mijlocii 184.000.
Conform datelor analiştilor, microîntreprinderile şi companiile mici vor pierde între 300.000 şi 500.000 de locuri de muncă.
Cele mai multe afaceri mici şi mijlocii trăiesc din câţiva clienţi, este de ajuns ca unul să moară şi tot businessul se dă peste cap, produsele şi serviciile oferite nu sunt unice şi poţi trăi fără ele o perioadă de timp (marketing, publicitate, consultanţă, HR, IT etc.), sunt pe ultimele poziţii într-un lanţ al puterii de negociere fie cu cei de la care au de încasat bani, fie cu creditorii.
Acum câţiva ani, când piaţa a început să-şi revină după criza din 2008-2009-2010, mulţi corporatişti şi-au lăsat joburile de la multinaţionale, unde salariile intrau la timp şi chiar creşteau, pentru a intra într-o junglă a afacerilor, unde regulile, contractele, negocierile, plăţile sunt ceva relativ.
Ei voiau să scape din chingile birocraţiei corporatiste, unde posibilitatea unor joburi mai bune pe verticală, nu pe orizontală, era extrem de mică şi plafonată la un anumit nivel, pentru a câştiga mai puţin la început, dar cu speranţa că din businessul lor vor reuşi să dea lovitura şi să devină rentieri, astfel încât să le intre banii în cont în timp ce se plimbă prin lume.
În 2008, cel mai bun an înainte să vină criza anterioară, în România erau înregistrate 601.000 de mici companii, cu afaceri de 123 de miliarde de lei şi cu un profit net de 12 miliarde de lei. Toate aceste businessuri aveau o pondere de 11% în cifra de afaceri totală din economie şi 20% din profitul net.
Aici trebuie să precizăm că între 180.000 şi 200.000 de microîntreprinderi raportează anual o cifră de afaceri zero.
Toate aceste date au fost calculate de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
În 2009, în primul an de criză, numărul de microîntreprinderi a scăzut la 577.000, cifra de afaceri s-a redus la 118 miliarde de lei, cu un profit de 9,7 miliarde de lei.
Cel mai prost an a fost în 2010, când numărul de microîntreprinderi a scăzut la 560.000, cu afaceri de
114 miliarde de lei şi un profit de 8,6 miliarde de lei.
Din 2010 economia a început să-şi revină, iar businessurile au revenit la viaţă.
În 2018 numărul de microîntreprinderi a crescut la 676.000, deci cu 100.000 peste 2010, raportând afaceri de 186 de miliarde de lei, reprezentând 11,9% din piaţă şi, atenţie, cu un profit net de 37 de miliarde de lei, reprezentând 29% din totalul câştigului net din economie.
Post-mortem, rezultatele pe 2019 vor arăta mult mai bine, trebuie să le punem în ramă, cu peste 700.000 de microîntreprinderi, cu afaceri de peste 200 de miliarde de lei şi un profit net de peste 40 de miliarde de lei.
Dar acum a venit această criză care va mătura multe afaceri, pe care antreprenorii nu vor avea bani să le susţină, nu vor avea piaţă de desfacere pentru ceea ce produc sau livrează şi, mai mult decât atât, nu vor avea o perspectivă.
În programul IMM Invest, prin care statul pune la dispoziţie garanţii de 15 miliarde de lei, peste
3 miliarde de euro, cele mai multe cereri au fost depuse de microîntreprinderi, 71%. Dar, din primele date, din cererile depuse, 8 au fost acceptate de bănci pentru finanţare, iar 15 au fost respinse. Dacă extrapolăm datele, probabil că doar o treime din cererile depuse de microîntreprinderi vor primi în final finanţare bancară cu garanţia statului.
Această criză, care va dura între 3 şi 5 ani, va naşte foarte multe întrebări: una dintre ele este dacă antreprenorii din spatele microîntreprinderilor, dar şi cei mici şi mijlocii, vor mai avea putere, energie, determinare şi dorinţă de a merge mai departe, de a încerca să iasă din această criză, de a-şi mai pune propriii bani în joc, gândindu-se că s-ar putea să-i piardă de tot.
Eu sper că nu vom avea o generaţie pierdută de antreprenori şi fiecare va găsi resurse umane şi financiare pentru a încerca să reziste astfel încât să nu urască capitalismul, globalizarea, deschiderea economiei, Uniunea Europeană şi până la urmă tot sistemul în care trăim.
Tag: profit net
-
O generaţie pierdută? Câţi dintre micii antreprenori loviţi de această criză vor avea puterea să o ia de la capăt?
-
Daimler a raportat cea mai mare scădere a profitului net din ultimul deceniu
Daimler a raportat o scădere de 64% a profitului net în 2019, cea mai mare scădere dintr-un deceniu, în ciuda vânzărilor record ale Mercedes-Benz, CEO-ul Ola Kaellenius invocând o sumă de peste 5 miliarde de euro pentru cheltuieli judiciare şi de restructurare, relatează Reuters.
Mercedes şi-a păstrat titlul de cel mai bine vândut producător auto premium din lume, dar profitul net a scăzut la 2,7 miliarde de euro de la 7,6 miliarde de euro, din cauza celor 4,2 miliarde de euro plăţi legate de scandalul diesel şi proceduri legale.
Compania a renunţat la camionul pick-up X-Class şi şi-a restructurat unitatea de servicii de mobilitate anul trecut, ceea ce înseamnă alte cheltuieli, de 828 milioane, respectiv 405 milioane de euro.
Kaellenius a spus că restructurarea diviziei de autoutilitare va da rezultate anul acesta, dar a avertizat că operaţiunile cu autoturisme ale Daimler au un an dur.
„Vom restabili sănătatea financiară a acestei companii şi vom lua măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a reveni pe drum. Da, va dura ceva timp pentru unele probleme. Nu există soluţii rapide”, a spus Kaellenius.
Kaellenius are sarcina de a proteja succesul Daimler, pe fondul modificărilor din industrie, inclusiv reguli de mediu mai dure şi trecerea costisitoare la maşini electrice.
„La Daimler există foarte puţin loc pentru optimism. Va dura ani până când marjele vor reveni la niveluri demne de un producător premium”, a declarat Michael Muders, manager de fonduri la Union Investment.
Mercedes-Benz pregăteşte o schimbare majoră către maşinile electrice şi hibride, ponderea vehiculelor electrice urmând să crească la 9%, de la 2% în 2020, odată cu producţia din acest an a unui model A-Class, a unei utilitare şi a unui SUV electrice.
Mercedes-Benz lucrează şi la dezvoltarea propriului sistem de operare software pentru vehicule.
-
Banca Transilvania a raportat un profit net de 1,4 mld. lei după nouă luni, în creştere cu 41,5%. Ömer Tetik, directorul general: Am avut un trimestru bun, cu creşteri pe creditare, tranzacţii şi operaţiuni
Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară românească, a obţinut după primele nouă luni din 2019 un profit net de 1,38 miliarde de lei, în creştere cu 41,5% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018.
Câştigul a fost influenţat de ascensiunea veniturilor în condiţiile majorării creditării cu circa 6,5% faţă de 2018, într-un context caracterizat de reluarea trendului de creştere a dobânzilor.
Banca Transilvania avea după nouă luni din 2019 venituri operaţionale de peste 2,9 mld. lei, cu 30,6% peste nivelul încasărilor din aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Planul Băncii Transilvania de a susţine economia, antreprenorii şi populaţia şi la bine, şi la greu dă roade. În continuare ne concentrăm toate eforturile pe finanţarea României, pe experienţa clienţilor, eficientizarea operaţiunilor şi pe investiţiile în tehnologie. Am avut un trimestru bun, cu creşteri pe creditare, tranzacţii şi operaţiuni“, declară Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.
La nivelul întregului grup Banca Transilvania, profitul net a urcat după primele nouă luni până la 1,57 mld. lei.
Soldul creditelor nete acordate de Banca Transilvania înregistra la finele lunii septembrie 2019 un salt de circa 6,5% faţă de finalul anului 2018, ajungând la 38,7 mld. lei. Întreg grupul BT gestionează în România credite de 40,3 mld. lei. Creşterea creditării a influenţat ascensiunea activelor Băncii Transilvania până la 82,2 mld. lei.
Cotaţia acţiunilor Băncii Transilvania a înregistrat ieri o scădere de circa 0,2%, până la 2,45 lei/acţiune, iar capitalizarea băncii din Cluj a ajuns la aproape12,8 mld. lei.
Taxa pe activele Băncii Transilvania, calculată la sfârşitul primului semestru din acest an şi achitată în 25 august, a fost de 90,5 mil. lei.
-
Electrica, profit de 161 mil.lei la 9 nouă luni, jumătate din nivelul din 2018. Director general: După un prim trimestru marcat de modificările semnificative ale cadrului de reglementare, care au avut efecte nefavorabile asupra afacerii, am reuşit să recuperăm
Grupul Electrica a înregistrat, în primele nouă luni ale acestui an, venituri operaţionale de 4,7 miliarde lei, în creştere cu 14,5%, şi un profit net consolidat de 161 milioane lei, faţă de 315 milioane lei în ianuarie-septembrie 2018, rezultat influenţat de pierderea din primul trimestru al anului.
“După un prim trimestru al acestui an marcat de modificările semnificative ale cadrului de reglementare, care au avut efecte nefavorabile asupra afacerii, am reuşit să recuperăm şi, la nouă luni, sa inregistrăm un profit net consolidat de 161 milioane lei, ceea ce reprezintă 133% din valoarea bugetata pentru întreg anul 2019”, a declarant Corina Popescu, Director General Electrica.
Compania a raportat în T1 o pierdere de 41 milioane lei, urmată de două trimestre pe plus, cu un profit net cumulat de 202 milioane lei.
”Într-o perioadă plină de provocări, am continuat să ne asumăm rolul de companie responsabilă fată de cei 3,7 milioane de utilizatori din portofoliu, precum şi faţă de cei peste 7000 de acţionari. In egală măsură, considerăm că autoritătile au responsabilitatea de a asigura predictibilitate, un cadru de reglementare care să stimuleze investiţiile, precum şi tratament echidistant şi nediscriminatoriu pentru toti participanţii din piaţa de energie”.
În segmentul de distribuţie, veniturile Electrica au crescut cu 3,9%, ca urmare a creşterii cantităţii distribuite totale cu 0,5% şi a tarifelor medii de distribuţie, precum şi a majorării semnificative a valorii investiţiilor în reţea.
În ceea ce priveşte segmentul de furnizare, veniturile au crescut cu 20,4%, ca rezultat al creşterii cu 8,7% a cantităţii de energie electrică furnizată pe piaţa cu amănuntul, a majorării preţurilor medii de vânzare cu 5,6%, precum şi ca urmare a dezvoltării activităţii de furnizare de gaze naturale.
Costurile consolidate pentru achiziţia energiei electrice au crescut cu 31,8%, la 2,4 miliarde lei. Această evoluţie a fost resimţită prin majorarea cu 22,4% a costului energiei electrice achiziţionate pentru acoperirea pierderilor în reţea, influenţată de evoluţia ascendentă a preţurilor de achiziţie a energiei electrice, care au fost semnificativ mai mari faţă de preţul aprobat ex-ante de ANRE pentru operatorii de distribuţie din Grupul Electrica.
Potrivit raportului, şi în segmentul de furnizare a fost înregistrată o creştere a cheltuielilor cu achiziţia de energie electrică cu 34,2%, ca efect cumulat al creşterii preţului de achiziţie şi al cantităţii de energie electrică achiziţionată. Marja de furnizare a fost afectată negativ, în principal întrucât, prin tarifele aprobate de către ANRE, preţul recunoscut pentru primele două luni din 2019 pe segmentul reglementat nu acoperă preţul de achiziţie a energiei electrice efectiv realizat.
”Pe fondul modificărilor semnificative ale cadrului legislativ şi de reglementare, îndeosebi cu efect advers, profitul operaţional al Grupului a scăzut cu 190 milioane lei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, la evoluţia EBITDA s-a adaugat în principal impactul nefavorabil al cheltuielii cu amortizarea, o creştere de 35 milioane lei – ca urmare a aplicării unui nou standard de raportare financiară, începând cu 1 ianuarie 2019, şi a volumului de investiţii puse în funcţiune”, se menţionează în raportul companiei.
-
Oil Terminal, afaceri de 125 mil. lei la nouă luni şi un profit net de 8 mil.lei, în creştere de aproape 4 ori
Oil Terminal (simbol bursier OIL), operator de produse petroliere controlat de statul român, a încheiat primele nouă luni cu afaceri de 125 milioane lei, în creştere cu 20%, şi un profit net de 8 milioane lei, de aproape patru ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut, când s-a situat la 2,2 milioane lei, potrivit datelor publicate miercuri la Bursă.
Venituri totale ale companiei s-au majorat cu 20,5%, la 126,8 milioane lei.
Profitul net realizat este cu 77% este prevederile bugetate, în timp ce cifra de afaceri este cu 1,3% mai mică faţă de nivelul bugetat.
Cheltuielile de exploatare realizate in perioada ianuarie-septembrie 2019 sunt in suma de 114,8 mil.lei, fiind mai mici cu 4% faţă de nivelul bugetat, dar în creştere cu 14,1% comparativ cu aceeaşi perioada a anului precedent.
La finele lunii septembrie, OIl Terminal avea 942 angajaţi. Programul de investiţii bugetat pentru 2019 se ridică la 28 milioane lei, din care în primele nouă luni au fost realizate cheltuieli de 13,4 milioane lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
https://www.businessmagazin.ro/actualitate/elon-musk-deschide-in-berlin-prima-fabrica-tesla-din-europa-18576682 -
Bucur Obor şi-a majorat profitul net cu 17% în primele nouă luni, până la 9,8 mil. lei, la afaceri de 24,4 mil. lei, plus 1%
Compania Bucur Obor (BUCU), care administrează centrul comercial cu acelaşi nume din Bucureşti, şi-a majorat profitul net cu 17% în perioada ianuarie-septembrie 2019, până la 9,8 mil. lei, în contexul unor afaceri de 24,4 mil. lei, plus 1%, potrivit raportului trimestrial.
“Ponderea cea mai mare in aceste venituri o au veniturile din chirii şi veniturile din recuperarea utilităţilor aferente contractelor de chirie, care insumeaza 23.827.838 lei, respectiv 97,67% din veniturile ce compun cifra de afaceri”, se arată în raport.
Astfel, rezultatul net realizat în primele nouă luni, care include şi rezultatul raportat reprezentând surplusul realizat din rezerve de reevaluare în sumă de 6 mil. lei, a fost de 15,9 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de primele nouă luni din 2018.
De la începutul anului, acţiunile BUCU se tranzacţionează în creştere cu 28,18% pe fondul unui rulaj de 670.915 lei, emitentul ajungând la 188,6 mil. lei capitalizare.
Compania este controlată în proporţie de 54,4% de către furnizorul de tehnologie şi de conţinut turistic pentru agenţiile de turism Amadeus Group, în timp ce Manea Gelu are o deţinere de 16% din capitalul social al emitentului.
-
Compania clujeană Life is Hard a încheiat primele nouă luni din 2019 cu un profit net de 643.511 lei, în creştere cu 67,4%, la afaceri de 3,4 mil. lei, minus 8,1%
Compania clujeană Life is Hard (simbol bursier – LIH), specializată în dezvoltarea de software şi listată pe segmentul alternativ de tranzacţionare AeRO, a raportat pentru primele nouă luni din 2019 un profit net de 643.511 lei, în creştere cu 67,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, la afaceri de 3,4 mil. lei, minus 81,1%, potrivit raportului financiar aferent T3/2019 publicat la bursă.
“Cifra de afaceri netă a scăzut cu 306.338 lei respectiv cu 8,11%, fapt datorat în principal scăderii veniturilor din vânzarea mărfurilor (-98,54%), timp în care se constată majorarea cu 27,91% a veniturilor generate din activitatea principală”, se arată în raport.
Astfel, societatea a înregistrat venituri din activitatea operaţională de 3,9 mil. lei, în scădere cu 17,5% faţă de primele nouă luni din 2018, şi cheltuieli ale activităţii operaţionale de 3,16 mil. lei, cu 26,6% mai mici, astfel că rezultatul operaţional a fost profit în sumă de 799.565 lei, plus 62,6%.
Pentru cel de-al patrulea trimestru al anului, compania vizează investirea a peste 800.000 lei în dezvoltarea OKEY.ro, platformă de management al afacerii dedicate IMM-urilor din România, sumă provenită atât din finanţarea europeană, cât şi din surse proprii. “Investiţia şi dezvoltarea platformei OKEY.ro va permite companiei dezvoltarea de noi module pentru aplicaţie şi triplarea numărului de utilizatori ai platformei”, menţionează compania în raport.
De la începutul anului, acţiunile LIH se tranzacţionează în scădere cu 14,2% pe fondul unui rulaj de 1,9 mil. lei, emitentul ajungând la 13,8 mil. lei capitalizare.
Compania este controlată de Ioan-Cătălin Chiş, preşedintele consiliului de administraţie, cu o participaţie de 63,8% din capitalul social, în timp ce Erik Barna, director general, deţine 13,2% din numărul de acţiuni.
-
Nuclearelectrica a realizat un profit net de 219 milioane lei, în creştere cu 23%
Profitul operaţional (EBITDA) s-a majorat cu 25,9%, la circa la 422,6 mil, lei, în principal ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu 18,7%, influenţate de creşterea cu 22,9% a veniturilor din vânzarea energiei electrice. EBIT a crescut cu 42,9%, la 286,2 mil. lei.
“Veniturile din exploatare au crescut cu 18,7%, la valoarea de 678 mil. lei, determinate de creşterea cu 23,5% a preţului mediu ponderat al energiei electrice vândută in T1/2019 faţă de pretul mediu ponderat din T1/2018, in conditiile vanzarii unei cantitati totale de energie electrica in perioada 1 ianuarie – 31 martie 2019 similară cu cantitatea totala vanduta in perioada 1 ianuarie – 31 martie 2018(scadere cu doar 0,6%)”, arată raportul financiar al companiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Agricover Credit IFN, profit net în creştere cu 49% în 2018
Valoarea creditelor acordate în 2018 a fost de 1,63 miliarde lei, în timp ce numărul clienţilor activi a ajuns la 2800 fermieri performanţi, în creştere cu 21% comparativ cu anul anterior.
Expunerea din credite a crescut cu 30%, ajungând la 1,30 miliarde lei. Rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,26%, un nivel foarte bun comparativ cu media sistemului bancar şi în scădere uşoară faţă de anul trecut.
Pentru a asigura necesarul de fonduri destinate finanţării fermierilor, compania şi-a menţinut parteneriatele solide cu băncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar şi cu partenerii internaţionali consacraţi precum International Finance Corporation, European Investment Bank, European Investment Fund, Black Sea Trade and Development Bank, European Fund for Southeast Europe, International Investment Bank, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Valoarea totală a fondurilor accesate în 2018 a crescut cu 27%, ajungând la 1,38 miliarde lei, în timp ce capitalurile proprii au ajuns la 220 milioane lei, în creştere cu 18%.În ceea ce priveşte portofoliul de produse specializate, finanţarea capitalului circulant a ocupat în continuare cea mai mare pondere din volumul plasamentelor acordate în 2018.
Totodată, în 2018 compania a acordat o atenţie deosebită sectorului zootehnic, încurajând dezvoltarea fermelor de vaci de carne şi susţinând interesul fermierilor din sectorul vegetal privind diversificarea activităţii pentru a aduce valoare adăugată afacerii. Astfel, în 2018 compania a finanţat peste 50 de fermieri care au înfiinţat ferme de vaci de carne, cu o sumă totală finanţată de peste 12 milioane lei.
Pentru anul 2019 Agricover Credit îşi propune să continue creşterea sănătoasă, urmărind cu precădere extinderea portofoliului de clienţi micro şi mici, precum şi dezvoltarea de noi produse specializate adresate acestor segmente. Totodată, compania va continua să investească în cele mai noi soluţii informatice pentru a asigură răspuns prompt şi acces facil la finanţare unui număr de clienţi în continuă creştere.
-
Purcari Wineries, venituri de 169 mil.lei în 2018, în creştere cu 19%, şi profit net de 45 mil.lei, în urcare cu 58%
Ajustat pentru elementele non-recurente, unice, profitul net a fost de 40 milioane lei.“A fost exact cu un an in urmă, cand am sunat cu entuziasm clopotelul listarii la BVB şi suntem mândri să încheiem anul 2018 pe o notă forte. Am menţinut un nivel ridicat de creştere, profitând de investiţiile în calitate pe care le facem de-a lungul anilor”, a comentat Victor Bostan, Director General al Purcari Wineries.Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar