Distribuitorul IT&C a depăşit pragul de un miliard de lei încă de anul trecut, când cifra de afaceri netă s-a situat la 1,09 mld. lei (238 milioane euro), cu 9,6% mai mare comparativ cu 2016. NOD a înregistrat însă o creştere şi mai mare anul trecut pentru profitul net, acesta crescând cu 24% la 21,3 milioane lei.
Tag: profit
-
Reţeaua Dedeman, maşină de făcut bani: În 2018 profitul celei mai mari companii antreprenoriale româneşti a trecut de 1 mld. lei
Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială românească, a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 7,22 mld. lei (1,55 mld. euro) în creştere cu 14% faţă de anul anterior. Dedeman, compania controlată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl are cea mai extinsă reţea de magazine de bricolaj şi deţine inclusiv proiectele de birouri The Bridge din Bucureşti şi The Office din Cluj-Napoca.
Profitul net al companiei a ajuns în 2018 la peste 1 miliard de lei, ajungând la 1,013 mld. lei (218 mil. euro), în creştere cu 14% faţă de anul anterior.
Retailerul de bricolaj Dedeman a ajuns la finalul aunlui trecut la o reţea de 49 de magazine după ce în septembrie 2018 a deschis magazinul din zona Pantelimon din Bucureşti, în urma unei investiţii de 15 mil. euro. Acesta este al şaselea magazin din Bucureşti al reţelei fondate de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl. Dedeman şi-a majorat profitul cu aproape 25% în 2017 faţă de anul anterior. Valoarea profitului s-a situat astfel la 889 mil. lei (circa 193 mil. euro), cel mai înalt nivel înregistrat de companie până acum. Cifra de afaceri a companiei a fost în 2017 de 6,33 mld. lei (1,4 mld. euro), în creştere cu 20% faţă de anul anterior.
-
Cine a tras lozul cel mare la bursa românească?
Circa 86 milioane de lei urmează să fie transferaţi ca dividende de Banca Transilvania, Digi Communications, Electrica şi Conpet Ploieşti lui Horia Ciorcilă, preşedinte şi unul dintre membrii fondatori ai băncii de la Cluj, Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, şi fraţilor Pavăl, proprietarii Dedeman şi cei mai activi antreprenori în companii de energie din România.
Prin urmare, cei patru investitori sunt cei mai mari câştigători ai bursei româneşti în anul 2019 în contextul în care conturile acestora urmează să fie alimentate cu două treimi din valoarea totală a dividendelor pe care le vor primi cei mai mari antreprenori.
Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate, urmează să-şi remunereze investitorii, printre care şi fondurile de pensii private Pilon II, dar şi SIF-urile, cu un dividend brut de 0,17 lei pe acţiune, echivalentul unui randament de circa 8% la preţurile de tranzacţionare de la începutul lunii mai. Banca va acorda de asemenea şi acţiuni gratuite în toamna acestui an, fiind alături de Teraplast Bistriţa singurele companii listate care au şi această practică de remunerare a investitorilor.
Horia Ciorcilă, preşedinte al consiliului de administraţie al băncii şi unul dintre membrii fondatori, controlează 4,42% direct şi indirect cu acţionarul BT Castorius Limited, potrivit datelor din cel mai recent raport anual. Ciorcilă are investiţii de 1,2 milioane de lei la SIF Moldova, al doilea cel mai mare acţionar instituţional individual al băncii de la Cluj (7,18%), după Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (8,6%).
Digi Communications împlineşte în această lună doi ani de la listarea la Bucureşti, interval de timp în care acţiunile s-au depreciat cu circa 40% ca urmare a unui rezultat net în scădere dar şi ca urmare a afirmaţiilor politice cu privire la politica de investiţii a Pilonului II la această companie. Pentru a-i „îmbuna” pe investitori, acţionarii Digi au decis anul acesta să-i recompenseze cu dividende, pentru al doilea an consecutiv.
Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, urmează să primească dividende de circa 30 mil. lei.
Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, cel mai mare retailer de bricolaj din România, au investit masiv în ultimii ani la bursa de la Bucureşti. Ei au încasat deja dividende de la Alro Slatina, companie la care au un pachet de 23,2%, şi urmează să primească alte circa 20 milioane de lei de la Electrica şi Conpet Ploieşti. Fraţii Pavăl sunt acţionari şi la Transelectrica, compania care nu va acorda dividende din profitul pe 2018.
Pe lista celor mai mari antreprenori care urmează să încaseze anul acesta dividende se numără şi Radu Dimofte de la Sphera, Gheorge Iaciu, acţionarul majoritar al dezvoltatorului imobiliar Impact, Victor Bostan, acţionar minoritar şi directorul general al Purcari.
-
Adidas sfidează concurenţa şi încetinirea consumului la nivel global şi raportează un profit mai mare cu 17% în primele trei luni ale anului
Acţiunile Adidas au crescut cu aproape 7% vineri dimineaţă şi au atins pentru scurt timp un preţ record de 246,7 euro per acţiune după ce compania a raportat o creştere semnificativă a profitului în primul trimestru, în ciuda condiţiilor nefaste din piaţă, potrivit CNBC.
Adidas a raportat o creştere a profitului de 17% în T1 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în ciuda încetinirii consumului la nivel global, declinului din Europa şi problemelor întâmpinate pe lanţurile de furnizare în America de Nord.
Prin urmare, profitul net atribuibil s-a ridicat la 632 milioane euro în comparaţie cu estimările analiştilor de 567 milioane euro. Vânzările au crescut cu 4% la 5,88 miliarde euro, depăşind aşteptările analiştilor de 5,8 miliarde euro.
Astfel, vineri la ora 12.45 acţiunile nemţilor de la Adidas se tranzacţionau la 244 euro per acţiune pe bursa de la Frankfurt, în creştere cu 6,7% de la începutul şedinţei, ajungând la o capitalizare de piaţă de 48,8 miliarde euro.
-
Grupul francez care deţine BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa locală, raportează un profit trimestrial cu 26% mai mic decât anul trecut
Francezii de la Societe Generale, al treilea cel mai mare grup financiar din Franţa, a raportat o scădere a profitului cu 26% în primul trimestru din acest an, pe fondul condiţiilor de piaţă care s-au înrăutăţit, potrivit CNBC.
Astfel, grupul care deţine a treia cea mai mare bancă din România, BRD, a raportat un profit de 631 milioane euro în T1 2019, în comparaţie cu 850 milioane euro în T1 2018 sau 624 milioane euro în T4 2018.
Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau ca profitul pe primul trimestru să se ridice la 637 milioane euro.
„Sunt fericit de începutul de an”, spune Frederic Oudea, CEO al SocGen.
Veniturile totale ale grupului s-au ridicat la 6,2 miliarde euro, în scădere cu circa 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Luna trecută gigantul cu sediul central în Paris a anunţat că plănuieşte să concedieze 1.600 de persoane – în special pe segmentul de corporate şi investment banking – în încercarea de a spori profitabilitatea după performanţa relativ slabă de anul trecut.
Astfel, vineri la ora 12.40, acţiunile SocGen se tranzacţionau la 29,3 euro per acţiune în creştere cu 3,3% de la începutul şedinţei, la o capitalizare bursieră de aproape 23,7 miliarde euro. Cu toate acestea, potrivit CNBC, în ultimele 12 luni acţiunile SocGen au scăzut cu peste 34%.
-
Investitori fericiţi: Cea mai mare bancă din Franţa a raportat un profit de aproape 2 miliarde de euro în primul trimestru
Francezii de la BNP Paribas au raportat un profit net de 1,92 miliarde euro în primul trimestru din 2019, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă sub estimările analiştilor, potrivit Bloomberg.
Cea mai mare bancă franceză a înregistrat venituri totale de 11,1 miliarde euro în T1 2019, cu 3,2% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, depăşind estimările. Performanţa grupului a fost condusă în principal de veniturile diviziei de tranzacţionare pentru instrumente cu randament fix, care a înregistrat cel mai bun avans dintre toate băncile din SUA şi Europa.
Astfel, veniturile din instrumente cu venit fix precum obligaţiunile au crescut cu 29% faţă de T1 2018, pe fondul unor randamente mai ridicate şi a tranzacţiilor pe schimb valutar, a anunţat BNP Paribas joi. Prin urmare, profitul înainte de taxe înregistrat de divizia principală de tranzacţionare a băncii s-a ridicat la 252 milioane euro, peste estimările economiştilor intervievaţi de Bloomberg.
Jean-Laurent Bonnafe, CEO-ul BNP Paribas, vrea să creeze un campion european care să poată concura cu puternicele bănci americane şi este în mijlocul unui proces de reducere a costurilor, fiind forţat de condiţiile din piaţă să reducă estimările pentru 2020 şi să reducă cheltuielile băncii cu încă 600 milioane euro. Ca parte din aceste măsuri de reducere a costurilor, BNP Paribas a oprit o parte din activitatea de tranzacţionare din SUA.
„Cheltuielile operaţionale au fost acoperite cu succes şi nivelul lor a beneficiat de măsurile de reducere a costurilor, generând efecte pozitive”, a spus Bonnafe, referindu-se în jargon bancar la faptul că ritmul a creşterii profitului a depăşit costurile.
Joi la ora 14.40, acţiunile BNP Paribas se tranzacţionau pe Euronext Paris la 48,7 euro per acţiune, în creştere cu 2,7% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de circa 60,8 miliarde euro.
-
Care sunt motivele pentru scăderea uriaşă a profitului celui mai mare producător de smartphone-uri din lume
Producătorul sud-coreean Samsung a raportat profituri extrem de scăzute în primul trimestru din 2019, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care preţurile pentru chipuri au scăzut spectaculos iar cererea pentru ecrane continuă să încetinească, potrivit BBC.
Gigantul sud-coreean din industria electronicelor a raportat un profit net de doar 4,3 miliarde dolari pentru primele trei luni încheiate în martie, cu 57% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, însă în linie cu aşteptările Samsung.
„Uitându-ne spre al doilea trimestru, noi la Samsung ne aşteptăm să vedem îmbunătăţiri în piaţa de chipuri de memorie, în contextul în care cererea se va îmbunătăţi pentru produsele mobile, însă preţurile ar mai putea scădea”, a transmis compania.
-
Inteligenţa artificială a ajutat unele businessuri să îşi crească deja marja de profit cu peste 5%
Businessurile americane de transport şi logistică care au adoptat soluţii de inteligenţă artificială se bucură deja de marje de profit mai bune chiar şi cu peste 5%, potrivit unui raport semnat de Business Insider.
Până acum, mai mulţi jucători din piaţă au investit în echipe de cercetare şi în analiză de date pentru a-şi spori eficienţa operaţională.
Cu toate acestea, în ultimii ani volumele de date sunt din ce în ce mai ridicate, iar informaţiile valoroase obţinut de companii în urma analizelor sunt fragmentate la un nivel din ce în ce mai detaliat, astfel încât companiile au nevoie de inteligenţă artificială acum pentru a-şi putea analiza şi sorta datele şi pentru a oferi experienţe cât mai personalizate.
Potrivit datelor companiei de consultanţă McKinsey pe anul 2017, cei care au adoptat devreme tehnologiile de inteligenţă artificială în sectorul de transporturi şi logistică s-au bucurat de o majorare a marjei de profit cu peste 5%.
Între timp, datele arată că jucătorii din sector care nu au adoptat tehnologia au avut de pierdut prin comparaţie.
Chiar şi aşa, adopţia în masă este departe chiar şi la nivelul companiilor mari. Doar 21% dintre companiile de transport şi logistică intervievate de McKinsey au trecut de o etapă iniţială de testare a soluţiilor de inteligenţă artificială şi doar în anumite părţi ale businessului.
Provocările pe care le întâlnesc companiile din sector care vor să îşi implementeze soluţii de inteligenţă artificială sunt numeroase, dar se referă în principal la investiţii majore şi schimbări la nivel organizatoric.
-
Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO
Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării.
Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.
În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 milioane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.
Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.
În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.
Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.
-
Premieră pentru Uber: Este pentru prima dată când compania oferă rezultatele financiare. Suma pierdută de companie anul trecut este una astronomică
Uber Technologies are 91 de milioane de utilizatori la nivel global, însă ritmul de creştere încetineşte iar compania ar putea să nu treacă niciodată pe profit, potrivit datelor prezentate de Uber în cererea de listare la bursă pe care a depus-o ieri, potrivit Reuters.
Documentul oferă o primă privire de ansamblu asupra situaţiei financiare din istoria de zece ani a companiei – istorie care a început într-o noapte de iarnă în care fondatorii nu reuşeau să găsească un taxi.
Uber detaliază în document modul în care a crescut exponenţial în ultimii trei ani, dar şi modul în care un val de scandaluri publice şi intrarea mai multor jucători în piaţă a pus presiune pe planurile de a atrage şi a reţine călători.
Datele arată cât de departe este Uber de a trece pe profit, încât compania a atras atenţia cu privire la necesitatea unor cheltuieli operaţionale „în creştere în viitorul apropiat”.
Uber a înregistrat pierderi operaţionale de 3,03 miliarde de dolari în 2018.
Cererea depusă la SEC (autoritatea de supraveghere financiară din SUA) arată că Uber are în medie 91 de milioane de utilizatori lunar pe platformă, inclusiv pentru serviciul Uber Eats, potrivit datelor de la finalul lui 2018.
Această cifră este în creştere cu 33,8% faţă de finalul lui 2017, însă creşterea a încetinit faţă de un avans de 51% în anul anterior.
Uber nu a mai prezentat aceste cifre până acum, iar ele reliefează dimensiunea businesului.
În 2018 Uber a înregistrat venituri de 11,3 miliarde dolari, în creştere cu 42% faţă de 2017, însă cu un ritm de creştere la jumătate faţă de avansul de 106% din anul anterior.
