BusinessMagazin

Tag: profesionisti

  • Asociaţia profesioniştilor de resurse umane deschide un birou la Cluj

    HR Club, asociaţia profesioniştilor de resurse umane din România, deschide un birou regional la Cluj Napoca, la cererea membrilor comunităţii de resurse umane din regiune. După 12 ani de la înfiinţare, HR Club se extinde şi în afara Bucureştiului, organizând întâlniri formale şi informale care să vină în întâmpinarea nevoilor profesioniştilor de resurse umane din regiunea centrală şi de nord-vest a ţării.

    HR Club intenţionează în primă fază să identifice nevoile de dezvoltare şi interesele comunităţii de resurse umane din Cluj, iar apoi să organizeze evenimente şi întâlniri tematice pe teme de interes pentru noua comunitate formată, fiind deschis şi iniţiativelor noi din partea celor care vor să se implice. Managerii de resurse umane din companiile cu birouri în Cluj vor fi invitaţi la seminarii de bune practici pe diversele funcţiuni de HR, unde pot afla de la colegi din ţară cum au fost implementate proiectele participante la Gala Premiilor de Excelenţă în Resurse Umane, organizată de HR Club în fiecare an pentru a premia cele mai bune proiecte de HR implementate în anul anterior. Se vor mai organiza comunităţi de practică pe industrii, unde specialiştii din anumite industrii se întâlnesc pentru a face schimb de informaţii legate de activităţile şi procedurile care i-ar putea ajuta să aibă o performanţă mai mare în organizaţiile şi departamentele lor sau pur şi simplu să primească ajutor şi sfaturi pentru situaţiile cu care se confruntă.

    “Ne-am bucurat să găsim la Cluj o comunitate de profesionişti preocupaţi de dezvoltare personală şi profesională, care vor să implementeze în organizaţiile lor cele mai moderne şi eficiente practici în domeniu, fie că vorbim de recrutare, formare, management al performanţei sau strategie de HR. HR Club Cluj va fi locul unde vor fi mereu bineveniţi să se întâlnească şi să împărtăşească situaţiile cu care se confruntă în departamentul sau organizaţia lor. Anca Toma, noul nostru community manager de la Cluj, va oferi sprijin tuturor persoanelor interesate de activitatea HR Club şi ne va ajuta să extindem în timp toate beneficiile membrilor noştri din Bucureşti şi către cei din Cluj.“ spune Dana Cavaleru, Director Executiv HR Club.

    Lansarea oficială a noului birou se va face pe data de 6 octombrie în cadrul conferinţei Putere prin Oameni, organizată de Centrul pentru Dezvoltare Managerială (CDM), conferinţă dedicată comunităţii locale de specialişti HR. Pentru mai multe detalii o puteţi contacta pe Anca Toma la anca.toma@hr-club.ro.

    HR Club are peste 400 de membri din peste 300 de organizaţii ce activează în principalele industrii din România. HR Club este membru al Asociaţiei Europene pentru Managementul Oamenilor (EAPM) şi membru al Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor din Domeniul Managementului Oamenilor (WFPMA).

  • Cum poţi să ajungi pilot la Wizz Air. Compania caută profesionişti tineri, cu puţină sau fără experienţă în pilotaj

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat astăzi lansarea unui nou program Wizz Air pentru cadeţi în parteneriat cu BAA Training, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Astfel, BAA Training a fost selectată să ofere soluţii personalizate de pregătire ”pentru a satisface cererea semnificativă a WIZZ de noi piloţi”, după cum reiese din informaţiile trimise  de reprezentanţii Wizz Air. Pe durata înţelegerii de 5 ani vor fi recrutaţi până la 150 de cadeţi care vor fi pregătiţi în baza regulamentelor EASA cu scopul de a furniza către WIZZ piloţi absolvenţi integrated ATPL.

    WIZZ are în prezent peste 800 de piloţi în cadrul a 25 de baze de-a lungul Europei Centrale şi de Est şi îşi măreşte echipa de piloţi cu mai mult de 200 de oameni în fiecare an. Compania aeriană se află în căutare de oameni tineri, care nu au sau au puţină experienţă anterioară de zbor şi care vor să se alăture echipei de profesionişti motivate şi cu standarde înalte a companiei aeriene.

    Programul se va axa pe învăţarea şi dezvoltarea abilităţilor care sunt relevante şi îndreptate către nevoile operaţionale ale Wizz Air, oferind garanţia unui loc de muncă pentru cei care finalizează cu succes cursul şi  permiţându-le absolvenţilor să se alăture companiei aeriene în mod direct în calitate de copiloţi care vor zbura cu aeronavele Airbus A320 şi A321 din cadrul reţelei WIZZ.

    “(…) Programul pentru cadeţi nu oferă numai o pregătire completă pentru viitorii piloţi, dar şi ocazia de a se alătura familiei WIZZ şi de a zbura cu avioanele Airbus A320 şi A321 cu condiţia să îndeplinească toate cerinţele. Lansarea programului destinat cadeţilor din cadrul Wizz Air este un nou capitol important în istoria companiei şi aşteptăm cu interes să identificăm viitoarele noastre echipaje”, spune Diederik Pen, Chief Operations Officer la Wizz Air.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, care operează o flotă de 73 de aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 450 de rute de la 25 de baze, ce asigură conexiunea între 127 de destinaţii din 38 de ţări. În cadrul Wizz Air lucrează peste 2.800 de angajaţi. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.

     

  • Cum poţi să ajungi pilot la Wizz Air. Compania caută profesionişti tineri, cu puţină experienţă sau fără experienţă în pilotaj

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat astăzi lansarea unui nou program Wizz Air pentru cadeţi în parteneriat cu BAA Training, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Astfel, BAA Training a fost selectată să ofere soluţii personalizate de pregătire ”pentru a satisface cererea semnificativă a WIZZ de noi piloţi”, după cum reiese din informaţiile trimise  de reprezentanţii Wizz Air. Pe durata înţelegerii de 5 ani vor fi recrutaţi până la 150 de cadeţi care vor fi pregătiţi în baza regulamentelor EASA cu scopul de a furniza către WIZZ piloţi absolvenţi integrated ATPL.

    WIZZ are în prezent peste 800 de piloţi în cadrul a 25 de baze de-a lungul Europei Centrale şi de Est şi îşi măreşte echipa de piloţi cu mai mult de 200 de oameni în fiecare an. Compania aeriană se află în căutare de oameni tineri, care nu au sau au puţină experienţă anterioară de zbor şi care vor să se alăture echipei de profesionişti motivate şi cu standarde înalte a companiei aeriene.

    Programul se va axa pe învăţarea şi dezvoltarea abilităţilor care sunt relevante şi îndreptate către nevoile operaţionale ale Wizz Air, oferind garanţia unui loc de muncă pentru cei care finalizează cu succes cursul şi  permiţându-le absolvenţilor să se alăture companiei aeriene în mod direct în calitate de copiloţi care vor zbura cu aeronavele Airbus A320 şi A321 din cadrul reţelei WIZZ.

    “(…) Programul pentru cadeţi nu oferă numai o pregătire completă pentru viitorii piloţi, dar şi ocazia de a se alătura familiei WIZZ şi de a zbura cu avioanele Airbus A320 şi A321 cu condiţia să îndeplinească toate cerinţele. Lansarea programului destinat cadeţilor din cadrul Wizz Air este un nou capitol important în istoria companiei şi aşteptăm cu interes să identificăm viitoarele noastre echipaje”, spune Diederik Pen, Chief Operations Officer la Wizz Air.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, care operează o flotă de 73 de aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 450 de rute de la 25 de baze, ce asigură conexiunea între 127 de destinaţii din 38 de ţări. În cadrul Wizz Air lucrează peste 2.800 de angajaţi. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.

     

  • Când pasiunea se transformă în milioane de dolari. Sumele impresionante câştigate de gamerii profesionişti

    13 august 2016. În timp ce echipajul feminin de canotaj, opt rame cu cârmaci, al României obţinea medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, la câteva mii de kilometri depărtare, în Seattle, un alt român alături de alţi patru coechipieri străini se băteau pentru cel mai important trofeu la Dota 2 al anului şi pentru un premiu de 9,1 milioane de dolari.

    Din păcate pentru românul de origine siriană Aliwi Omar, echipa sa a pierdut finala şi a trebuit să se mulţumească cu locul doi şi cu un premiu de 3,4 milioane de dolari, fiecare luând acasă peste 680.000 de dolari. Este vorba de The International 2016, unde 16 echipe de pe tot globul s-au duelat pe tărâmul de Dota 2, iar în joc au fost puşi la bătaie 20,7 milioane de dolari. Dota 2 este doar un exemplu din domeniul sporturilor electronice, dar este şi jocul cu cele mai mari câştiguri pentru jucătorii profesionişti. Această ediţie, cu numărul şase, a competiţiei a devenit cea mai mare din domeniul sporturilor electronice.

    Sporturile electronice sunt competiţii de jocuri video pe diferite genuri: shooter (Call of Duty, Counter-Strike), multiplayer online battle arena (Dota 2, LoL), bătaie (Mortal Kombat) etc. Multe dintre aceste jocuri sunt gratuite, veniturile producătorilor venind din achiziţiile de obiecte virtuale realizate de jucători.

    Deşi au căpătat o vizibilitate mult mai mare în ultimii ani, competiţiile de jocuri video se ţin din anii ‘70. Odată cu primele calculatoare au apărut şi primele jocuri video; aşa cum era şi firesc, datorită naturii competitive a omenilor, a fost nevoie de numai un pas pentru ca veritabile competiţii de jocuri video să fie organizate.

    Se crede că primul concurs de acest fel a avut loc pe 19 octombrie 1972, la Universitatea Stanford, unde studenţii au fost invitaţi la o „bătălie intergalactică de Spacewar“. În anii ‘90 jocurile s-au mutat treptat din reţea în online, graţie îmbunătăţirii infrastructurii şi a vitezei de internet. Apoi, odată cu apariţia unor jocuri populare precum Counter-Strike, Quake sau Warcraft şi competiţiile s-au înmulţit.

    În trecut gamingul, şi într-o oarecare măsură şi în prezent, era văzut ca fiind destinat doar tocilarilor care stau într-o cameră întunecată şi mănâncă doar junk-food. Odată cu dezvoltarea internetului, a social media şi apariţia modelelor de jocuri free to play (gratis), jocurile video au devenit tot mai populare, iar categoria de casual gamers a crescut foarte mult. În acelaşi timp a apărut şi spectatorii de jocuri video. Iar cel mai cunoscut loc pentru iubitorii de jocuri video şi competiţiile de gaming a devenit platforma Twitch, care a fost cumpărată de Amazon în 2014 pentru 1 miliard de dolari. Însă pe lângă forumuri, reţele sociale şi site-uri, eSports şi-a găsit un loc dedicat şi în ograda televiziunilor de sport precum ESPN sau Turner Sports, care anunţa recent că va prezenta evenimentele din eSports „exact cum prezentăm şi sporturile tradiţionale ca NBA sau baseball“.

    Rădăcinile sporturilor electronice se regăsesc în Coreea de Sud, al cărei guvern îşi recunoaşte jucătorii profesionişti de jocuri video ca fiind e-atleţi sau atleţi virtuali încă din anul 2000, iar din 2013 şi Statele Unite încadrează jucătorii profesionişti la categoria atleţilor. Tot în Coreea de Sud a apărut şi prima televiziune dedicată sportului electronic, unde se transmiteau 24 de ore zilnic competiţii de StarCraft şi Warcraft 3. Astfel de competiţii nu au loc numai online, ci multe turnee au acum şi o componentă offline, locuri unde jucătorii se înfruntă în mediul virtual, în faţa a zeci de mii de oameni. În 2014 au asistat peste 40.000 de spectatori la campionatul League of Legends World Championship din Seul.

    În momentul de faţă, potrivit unui raport din aprilie 2016 al PwC, estimarea veniturilor generate de sporturile electronice în 2016 este de 463 de milioane de dolari, în creştere cu 43% faţă de 2015. Cea mai importantă piaţă a sporturilor electronice este SUA, cu o cotă de 38%. „Trei factori stau la baza dezvoltării industriei eSports: infrastructura tehnologică disponibilă, popularitatea jocurilor competitive şi mentalitatea publicului, care are sau nu legătură directă cu aceste jocuri“, spune Silviu Stroe, CEO al PGL (divizia de e-sports a Computergames.ro, organizatori de evenimente de profil) şi vicepreşedinte al IeSF (Federaţia Internaţională de Sport Electronic).

    În ce priveşte infrastructura şi popularitatea jocurilor, „România stă foarte bine. Avem una dintre cele mai bune conexiuni la internet din lume. Iar românii sunt mari amatori de jocuri precum Counter-Strike: Global Offensive, Dota 2, Hearthstone şi League of Legends. Mai avem de lucrat la mentalitatea jucătorilor, care este în acelaşi timp şi cel mai greu de modelat, deoarece ai nevoie de o resursă mult mai importantă decât banii: timpul“, continuă Stroe.

    Compania lui Stroe, PGL, a organizat un turneu major de Dota 2 în Manila, Filipine, şi a participat la organizarea turneului The International, iar el spune că organizarea de astfel de evenimente ar putea fi o oportunitate importantă pentru ţara noastră. „Sporturile electronice ar putea fi o resursă uriaşă pentru România, dacă şi autorităţile, în speţă Ministerul Sportului şi Tineretului, ar înţelege importanţa lor. Ignorarea totală a unui fenomen care interesează  milioane de tineri nu ajută pe nimeni“, spune el.

    Un alt exemplu grăitor pentru succesul eSports este The International 2016, o competiţie ce se întinde pe parcursul a două săptămâni (o săptămână faza grupelor), iar faza eliminatorie se desfăşoară pe KeyArena, un complex cu 17.000 de locuri. De aici chiar şi cele mai prost clasate echipe vor pleca cu peste 100.000 de dolari. Făcând o paralelă cu sportul tradiţional, Jocurile Olimpice au o amploare mult mai mare, dar atleţii care aleargă după medalii câştigă mai puţin decât jucătorii care aleargă prin lumi virtuale. Un spaniol medaliat cu aur primeşte 100.000 de dolari, un american primeşte 25.000 de dolari pentru aur, 15.000 pentru argint şi 10.000 de dolari pentru bronz, în timp ce un român medaliat cu aur primeşte 70.000 de euro de la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Dacă ia aurul, un sportiv din Singapore primeşte cel mai mare bonus: 753.000 de dolari.

     

  • OLX se extinde pe segmentul imobiliar: lansează trei noi servicii

    De la începutul lunii august, OLX lansează trei servicii  dedicate domeniului imobiliar: pachete comerciale personalizate pentru agenţii, o platformă CRM pentru gestionarea ofertelor, precum şi un site dedicat exclusiv acestui sector.

    Astfel, începând cu perioada imediat următoare, agenţiile şi profesioniştii din domeniu vor putea alege pachete de servicii personalizate pentru publicarea de anunţuri noi în cadrul categoriei Imobiliare de pe OLX, preţurile pornind de la aproximativ un euro în funcţie de numărul de oferte încărcate. Pentru români, platforma rămâne una accesibilă. Utilizatorii vor putea să publice până la trei anunţuri gratuite la fiecare 30 de zile.

    Totodată, agenţiile imobiliare au la dispoziţie o platformă CRM, AtlaStock, prin care îşi pot gestiona toate anunţurile. Cu ajutorul acesteia, agenţii au informaţii în timp real cu privire la ofertele lor, contractele sau comisioanele aferente tranzacţiilor încheiate. De asemenea, proprietarii de agenţii îşi pot măsura obiectiv performanţele echipelor lor de vânzări. Până în prezent, platforma AtlaStock este folosită de 700 de agenţii din ţară.

    “Prin introducerea acestor servicii noi ne propunem să ducem la următorul nivel cea mai extinsă reţea de profesionişti şi cumpărători de proprietăţi din România. Având la bază experienţa locală şi internaţională din cadrul grupului şi în urma feedback-ului primit în ultimele luni din partea clienţilor noştri, venim cu o nouă abordare: agenţii imobiliari vor accesa o soluţie premium dedicată zonei de anunţuri, iar românii se vor bucura de acelaşi serviciu gratuit şi ofertant.” menţionează Sorin Bălan, Head of Real-Estate OLX România.

    Tot pentru luna august a acestui an, compania pregăteşte şi extinderea pe nişa sectorului imobiliar prin lansarea unui site dedicat strict acestui domeniu. “Lansarea unei platforme adresate exclusiv zonei imobiliare, respectiv a unei soluţii integrate pentru companii, reprezintă paşii fireşti pe care îi facem pentru dinamizarea pieţei şi oferirea unui serviciu relevant şi util cumpărătorilor şi profesioniştilor din domeniu.“ continuă Sorin Bălan.

    În prezent, secţiunea Imobiliare din cadrul OLX este în top 3 cele mai vizitate categorii din cadrul site-ului, cu o medie de 3,5 milioane de vizitatori unici lunari. Peste 173.000 de anunţuri noi sunt listate o dată la 30 de zile.

  • Slujbele bine plătite pe care le poţi face şi de acasă, din pijamale

    În ultimii ani, mai multe companii au început să se îndrepte către o forţă de muncă împărţită între lucrători part-time şi cei cu program normal. O altă categorie din ce în ce mai importantă este cea formată din aşa-numiţii freelanceri, un soi de profesionişti “de angajat”.

    Este o noua realitate economică, care aduce însă şi diverse provocări cum ar fi asigurarea de sănătate sau lipsa unui venit stabil.

    În cele ce urmează vă prezentăm cele mai bune job-uri pe care le puteţi avea de acasă.

    1. Web developer – avantajul este că nu aveţi nevoie de niciun fel de diplomă, majoritatea celor din acest domeniu fiind autodidacţi.

    2. Asistent virtual – aceştia sunt un fel de “secretari ai viitorului”; slujba necesită destul de multă organizare, dar nu cere prea multe abilităţi.

    3. Designer grafic – orice obiect pe care îl deţinem a trecut, la un moment dat, prin mâinile unui designer, chiar dacă doar sub forma unui proiect. Potrivit statisticilor, un sfert din freelanceri sunt designeri.

    4. Copywriter – dacă vă place să scrieţi, atunci aceasta e meseria ideală; veţi intra, alături de mii de alţi copywriteri din lumea întreagă, în lupta pentru click-uri.

  • Doi români au transformat un joc financiar într-o platformă online de training a traderilor profesionişti

    Florin Grosu şi Florin Cioacă au transformat un joc financiar într-o platformă online de training şi testare a traderilor profesionişti, ce a câştigat atenţia incubatoarelor de afaceri din centre financiare renumite. Antreprenorii şi-au propus ca produsul lor să ajungă să fie folosit de cei mai mari jucători din industria finanţelor la nivel mondial şi să atragă fonduri de un milion de euro până la finalul anului.

    L-am întâlnit pe Florin Grosu şi pe Florin Cioacă, fondatorii Traderion, în perioada în care pregăteau unul dintre cele mai importante demersuri din activitatea lor – proiectul pilot pentru JP Morgan, prin care urma să prezinte reprezentanţilor băncii cu active de peste 2.000 de miliarde de dolari modul în care ar putea să îi ajute în activitate platforma creată de ei. Dacă traderii JP Morgan sunt inhouse, pentru partea de jocuri de trading şi pentru simulări ei apelează la firme de software. Traderion le-a câştigat atenţia prin simulatorul avansat, cu scenarii economice reale şi algoritmi de învăţare care permit personalizarea în timp real a planului de învăţare pentru fiecare trader în parte.

    „Totul este îmbrăcat într-un joc cu niveluri, cu trucuri şi recompense; în loc să fie o simulare opacă, îi ducem în direcţia unui joc serios, e ca şi cum ai pune un costum pe tine cu 90 de senzori şi, la fiecare stimul, reacţia îţi este monitorizată“, explică Florin Cioacă modul în care funcţionează platforma lor. Concret, aceasta este o platformă de management al talentului pentru traderii din departamentele de trezorerie ale băncilor. Platforma conţine şi un simulator al pieţei de capital, creat cu algoritmi de machine learning, ce permit celor care o folosesc, la fel ca într-un simulator de zbor, să se antreneze chiar şi după finalizarea programului de training la care au participat.

    Algoritmii respectivi generează, în baza unor scenarii reale create în funcţie de date istorice, volume, preţuri din piaţă sau comportamente ale jucătorilor, generând chiar şi noi bănci în platformă, care se comportă la fel ca în lumea reală. Traderului care se antrenează astfel i se construieşte un profil detaliat, în baza a 90 de indicatori diferiţi – pentru fiecare oră petrecută de el în platformă, aceasta colectează 150.000 de informaţii diferite, ce permit realizarea profilului. Sunt identificate astfel abilităţile de a face profit şi chiar şi comportamentul etic. Pe piaţă există şi alte platforme de training pentru traderi, însă ceea ce diferenţiează Traderion de restul sunt algoritmii de machine learning ce permit funcţionarea pe baza scenariilor ce imită viaţa reală, spun cei doi. 

    Investiţia iniţială în platformă a fost de 125.000 de dolari, dintre care 25.000 de dolari au fost fonduri primite în cadrul unui incubator din SUA, iar restul fonduri proprii. Investiţiei iniţiale i s-au adăugat 75.000 de euro primiţi de la incubatorul londonez Seedcamp. Traderion se adresează exclusiv clienţilor corporate sau instituţionali, şi nu traderilor din piaţa de retail, deşi antreprenorii spun că au primit solicitări de la persoane care credeau că sunt o platformă care angajează traderi. „A trebuit să le explicăm de fapt că noi suntem platforma de training a traderilor“, spune Florin Grosu. Modelul de business al Traderion presupune monetizarea prin plata de către instituţia ce i-a contractat a 500 de dolari pe lună pentru fiecare persoană antrenată pe platformă. Până acum, au atras în portofoliu clienţi precum Institutul Bancar Român, CEC, Raiffeisen, Intesa Sanpaolo Bank şi Citibank, dar şi universităţile de profil precum Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Timişoara, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

    În ce priveşte responsabilităţile antreprenorilor, Florin Grosu se axează pe zona de business development, iar Florin Cioacă pe program management. Cei doi spun că se completează, un motiv fiind şi formaţia profesională diferită. Florin Cioacă a absolvit Finanţe-Bănci în cadrul ASE. În liceu a fost olimpic la matermatică şi a studiat 11 ani de algoritmică, iar în timpul facultăţii a participat la un internship în trezoreria Citibank, unde, spune el, a avut şansa să fie într-o echipă „de fier“. Era un internship neplătit, însă petrecea acolo între 8 şi 10 ore. „La vremea aceea, trezoreria Citibank era extrem de activă, existau clienţi în permanenţă, iar internshipul acela m-a făcut să iubesc tradingul.“ Ulterior, a fost acceptat în postul de junior trader în cadrul Citibank, însă apoi toată echipa s-a mutat la Bancpost, în urma unui leveraged buyout.

  • 5000 de locuri de muncă vor fi puse la bătaie la târgul Angajatori de Top din weekend


    100 de companii, 300 de specialişti din domeniul resurselor umane, peste 5000 de locuri de muncă şi peste 700 de poziţii în cadrul programelor de internship&trainee vor găsi anul acesta partcipanţii la târgul Angajatori de Top. Evenimentul va avea loc vineri şi sâmbătă, 25-26 martie, la Sala Palatului, interval în care sunt aşteptaţi să participe peste 10 000 de profesionişti, studenţi şi proaspăt absolvenţi.

    „Din semnalele pe care le-am primit până acum din partea angajatorilor cu care colaborăm de 10 ani, anul 2016 va fi unul extrem de competitiv. Foarte mulţi angajatori îşi formează echipele, iar numărul angajarilor este în creştere faţă de anii trecuţi, lucru care se poate observa şi din creşterea cu 25% a poziţiilor deschise în cadrul Angajatori de TOP comparativ cu ediţia din toamnă 2015. În acest context, atragerea candidaţilor care sunt într-adevăr valoroşi va reprezenta o preocupare pentru specialiştii HR. Târgul de joburi Angajatori de TOP creează cadrul potrivit atât pentru angajatori, cât şi pentru candidaţi, fiind printre canalele preferate de recrutare, pentru că le oferă companiilor posibilitatea de a cunoaşte potenţialii candidaţi şi a avea un prim contact cu aceştia.” – a declarat Cristina Carataş, project manager Angajatori de TOP Bucureşti.

    Potrivit organizatorilor, există o serie de poziţii pentru care angajatorii întâmpină dificultăţi în procesul de recrutare, cele mai mai mari dificultăţi fiind întâlnite pentru joburile care presupun cunoştinţe de limbi străine, în general, poziţiile cu cerinţe de limbă germană, maghiară, bulgară, slovenă, croată, daneză, olandeză, greacă. Alături de acestea, competiţia este acerbă mai ales pe câteva tehnologii pe care le urmăresc cei mai mulţi dintre angajatori – exemplu, C++, PHP, Java, dar şi pentru profilele nişate din inginerie, transporturi sau logistică.

    În cadrul evenimentului Angajatori de TOP, cele 100 de companii provin din peste 14 domenii de activitate, iar poziţiile deschise sunt adresate atât profesioniştilor, dar şi persoanelor cu un nivel mediu de experienţă şi celor entry-level.  Pe lângă cele 5000 de joburi, companiile au deschise şi peste 700 de poziţii în cadrul programelor de internship şi trainee, adresate studenţilor şi proaspăt absolvenţilor. 58% dintre companii urmăresc să recruteze între cinci şi 10 interni, 25% între 10 şi 20 de interni, 13% dintre companii au planuri de recrutare a peste 20 de interni, iar 4% dintre companii doresc să recruteze peste 50 de interni. Specializările urmărite sunt diverse, iar poziţiile sunt în departamente precum: Marketing, Resurse Umane, Achiziţii,  Logistică, Vânzări, Juridic, Audit&Consultanţă, Financiar, Producţie.

    „Odată cu deschiderea celui de-al patrulea centru logistic din ţară, la Lugoj, Lidl România îşi extinde echipa şi oferă multiple oportunităţi de angajare. Viitorii noştri colegi vor beneficia în mod constant de oportunităţi de dezvoltare şi promovare, vor avea parte de pachete salariale atractive, peste medie, şi vor fi sprijiniţi să atingă performanţă în cadrul echipei Lidl. Totodată, deoarece credem în tineri, în ideile lor inovatoare şi în dedicarea lor, derulăm programul Campionatul de Management, care se adresează absolvenţilor de studii superioare ce îşi doresc o carieră în Retail. Acest program le oferă tinerilor ambiţioşi şansa de a trece printr-un program de pregătire profesională timp de un an, la sfârşitul căruia pot dobândi o poziţie în compania noastră potrivită competenţelor demonstrate”, a declarat Ileana Ştefan, director de resurse Umane în cadrul Lidl România.

    Pe lângă cele 5000 de oportunităţi de carieră, în cadrul evenimentului vor avea loc şi 35 de Workshopuri şi Conferinţe. Profesionişti din cadrul companiilor: Coca-Cola HBC, Lidl România, Genpact, EY, Stefanini România, Veeam Software, Deloitte, DB Schenker, DB Schenker Global Services Europe, Telus International Europe, Computer Generated Solutions, Uniqa Asigurări, Allianz Worldwide Partners, Telekom România, BCR, JTI, Oracle, Hewlett Packard Enterprise, HP Inc., Dell, BearingPoint, IBM, Ericsson, UniCredit Business Integrated Solutions, Accenture, Vodafone Shared Services, Intralinks, Intel România şi Bitdefender vor susţine  sesiuni de 45 de minute în cadrul cărora vor prezenta procese şi inovaţii dezvoltate, proiectele în desfăşurare, competenţele şi abilităţile căutate la viitorii angajaţi, planurile de angajare pentru următoarea perioadă etc.

     Accesul la eveniment este gratuit în baza preînscrierii pe www.hipo.ro şi va fi permis vineri, 25 martie, în intervalul 10.00-18.00 şi sâmbătă, 26 martie, în intervalul 10.00-17.00, la Sala Palatului din Bucureşti. Pentru cele peste 5000 de poziţii deschise, vizitatorii pot aplica folosind un singur CV Barcode. CV-ul Barcode îl pot obţine din contul personal, pe Hipo.ro. După completarea CV-ului au posibilitatea să descarce CV-ul în format Barcode, pe care, ulterior, să îl printeze şi să aplice la joburile deschise de cele 100 de companii.

    Catalyst Solutions este o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, specializată în dezvoltarea de soluţii de recrutare şi employer branding. Printre proiectele companiei se află Angajatori de TOP (cel mai mare târg de carieră din Romania organizat bianual în Bucureşti, Timişoara), www.HiPo.ro – singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaţilor cu studii superioare, Top Talents Romania (proiect ce identifică în fiecare an cei mai valoroşi 300 de tineri absolvenţi la nivel naţional), Consulting Days (cuprinde o serie de conferinţe dedicate celor interesaţi de audit, taxe, contabilitate, legal şi IT&C), Ghidul Angajatorilor (publicaţie de orientare în carieră adresată studenţilor şi masteranziilor din domeniul economic şi tehnic distribuită în cele mai importante centre universitare din ţară), DevTalks (proiectul reuneşte 1000 de developeri & profesionişti IT pasionaţi de zonele web, online, cloud computing şi big data)  Târgul Virtual pentru Absolvenţi şi Angajatori de TOP Virtual.

  • Locul de muncă unde femeile câştigă mai mult decât bărbaţii

    Potrivit unui sondaj realizat de Stratoscale, salariile femeilor care lucrează în data center sunt mai mari decât salariile bărbaţilor, indiferent poziţia ocupată, informează Fortune.

    În cadrul sondajului au răspuns 310 de profesionişti din data center din întreaga lume. Dintre aceştia doar 11,7 dintre respondenţi au fost femei, dar, în medie, acestea au câştigat cu 17% mai mult decât omologii lor de sex masculin, în orice categorie de experienţă,. după cum se poate vedea în graficul de mai jos.


    Totuşi salariile operatorilor din  data center sunt mai mici decât cei care lucrează în dezvoltare, infrastructură IT sau cloud computing.

  • Compania de servicii financiare Mazars recrutează peste 60 de tineri absolvenţi şi profesionişti cu experienţă

    Mazars anunţă derularea unei campanii de recrutare în care vor fi angajaţi peste 60 de tineri, atât proaspăt absolvenţi, cât şi profesionişti cu experienţă. Procesul de recrutare are loc în contextul dezvoltării tuturor liniilor de business şi a serviciilor companiei, de audit, consultanţă fiscală, consultanţă financiară, contabilitate şi servicii de salarizare.

    “Vrem să găsim tinerii talentaţi şi extrem de motivaţi care vor să ni se alăture şi să aducă o schimbare, tineri care doresc să aibă un start de succes în carieră sau să-şi dezvolte cariera mai departe. Atunci când sunt pregătiţi să facă trecerea de la studiile economice urmate la facultate către viaţa profesională, vrem să fim prima opţiune pe care tinerii o iau în considerare”, spune René Schöb, Country Managing Partner Mazars.

    Procesul de recrutare vizează tineri absolvenţi de studii economice si profesionişti cu cel puţin 3 ani de experienţă în domenii relevante pentru poziţiile anunţate. Selecţia include mai mulţi paşi, începând cu o serie de teste profesionale şi psihometrice, urmate de un interviu cu un reprezentant de resurse umane şi interviul cu managerul echipei pentru care se face recrutarea. Candidaţii trebuie să vorbească fluent limba engleză, iar cunoaşterea limbii germane sau a limbii franceze reprezintă un avantaj.